12,690 matches
-
fi oferite de Londra, New York, Berlin sau Tokyo. Parisul beneficiază de un efect de masă critică, atât în termeni de instituții, cât și de actori culturali: monumente, muzee, teatre, academii, universități, laboratoare științifice, artiști, scriitori, pictori, cântăreți, galerii de artă, editori, creatori de modă, industrii grafice sau media, ca și competențele necesare pentru a administra această capitală a culturii. Parisul constituie unul dintre cele mai cosmopolite centre de activități "cuaternare", adică activități autonome și imateriale. Faptul că orașul găzduiește un mare
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
de spirit a unui număr semnificativ din populație este confirmată de către sondajele altor instituții din ultimul sfert de secol. Primul-ministru John Major și-a invitat conaționalii pe 3 martie 1993 "să nu permită tendinței britanice către autodenigrare să submineze încrederea". Editorii de ziare au vorbit de o neîncredere națională, de o criză morală. Nu a fost pentru prima oară când sentimentele de mâhnire au fost denunțate. Această temă a fost prezentă în literatura sociologică pentru aproximativ treizeci de ani. Potrivit unui
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
război de agresiune, la ura naționala, rasială, de clasa sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publică, precum și manifestările obscene, contrare bunelor moravuri. (8) Răspunderea civilă pentru informația sau pentru creația adusă la cunoștința publică revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în condițiile legii. Delictele de presa se stabilesc prin lege. Articolul 31 Dreptul la informație (1) Dreptul persoanei de a avea acces la
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107465_a_108794]
-
a) capital în valută liber convertibilă; ... b) mașini, utilaje, mijloace de transport, subansambluri, piese de schimb și alte bunuri; ... c) servicii, drepturi de proprietate industriala și intelectuală - brevete, licențe, know-how, mărci de fabrica și de comerț, dreptul de autor, traducător, editor -, cunoștințe și metode de organizare și conducere; ... d) venituri și profituri din activități realizate în România, precum și bunuri și valori dobîndite în condițiile legii, după plata impozitelor și taxelor prevăzute de lege. ... Articolul 3 Prin investitori străini se înțelege persoanele
LEGE Nr. 35 din 3 aprilie 1991 *** Republicată privind regimul investiţiilor străine. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107542_a_108871]
-
a) capital în valută liber convertibilă; ... b) mașini, utilaje, mijloace de transport, subansambluri, piese de schimb și alte bunuri; ... c) servicii, drepturi de proprietate industriala și intelectuală - brevete, licențe, know-how, mărci de fabrica și de comerț, dreptul de autor, traducător, editor -, cunoștințe și metode de organizare și conducere; ... d) venituri și profituri din activități realizate în România, precum și bunuri și valori dobîndite în condițiile legii, după plata impozitelor și taxelor prevăzute de lege. ... Articolul 3 Prin investitori străini se înțelege persoanele
LEGE Nr. 35 din 3 aprilie 1991 *** Republicată privind regimul investiţiilor străine. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107544_a_108873]
-
ani de pelerinaj prin Europa Occidentală, rupt de literatura și țara mea; dovadă e faptul că am fost printre cei foarte puțini care s-au Întors după ’89, avându-mi familia În Germania, soția la Paris și, tot acolo, un editor. Nu am avut copii, e drept, unul dintre motivele majore care i-au făcut pe mulți scriitori români de valoare - cel puțin, după spusele lor! - să ezite a se Întoarce Într-o Românie În sfârșit liberă și Într-o cultură
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
semnat primul contract cu Flammarion pentru En l’absence des maîtres, ce a apărut În mai ’83. Unii, mai ales familia, mi-au reproșat că am părăsit Germania: nu neg, dacă aș fi insistat, probabil că aș fi găsit un editor, dar nu refuzurile de care am amintit m-au făcut să părăsesc această țară cu o cultură mare și veche, În spiritul căreia, la urma-urmei, m-am format eu Însumi. Adevărul e că „acea Germanie”, țara unor mari spirite În
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
acuza de o „Înțelegere pripită” a unui fenomen prea larg sau prea complex pentru a putea fi perceput În doar câțiva ani sau, pur și simplu, de ranchiuna cuiva care nu și-a găsit „debușeul” literar suficient de iute, un editor sau o atmosferă prielnică a cuiva venit dintr-o civilizație atât de „periferică” și de tânără așa cum este cea românească. Nu, nu cred că „ranchiuna” mi-a modelat refuzul de a insista să mă „integrez” vieții culturale vest-germane deși vorbeam
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
care ți le oferă o capitală atât de orgolioasă, pestriță de atâtea persoane și personalități care afluează din toate cele patru puncte cardinale, unde e atât de ușor să te ratezi. Dar aceasta nu scade cu nimic meritele acelor scriitori, editori, șefi de revistă, radio și televiziune, care au permis unor modești necunoscuți dotați „doar” cu talent și cu o ambiție de a se face cunoscuți nefirească să devină glorii franceze și mondiale. Iar noi, scriitorii din Estul Europei cotropit de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de lingviștii ruși etc. Nu voi enumera aici toți scriitorii străini care au fost lansați după război În climatul cultural parizian; mă interesează În primul rând, cum o spuneam, cei care nu aveau, practic, nici o șansă În altă parte. Sigur, editorii germani - cum este editura prestigioasă Lutherhand, care exhibă cu mândrie În cataloagele sale zeci de scriitori veniți chiar și din „zone culturale ingrate” -, ca și alți editori, vor clama meritele lor de a-i fi publicat pe „străini”. Dar, insist
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
o spuneam, cei care nu aveau, practic, nici o șansă În altă parte. Sigur, editorii germani - cum este editura prestigioasă Lutherhand, care exhibă cu mândrie În cataloagele sale zeci de scriitori veniți chiar și din „zone culturale ingrate” -, ca și alți editori, vor clama meritele lor de a-i fi publicat pe „străini”. Dar, insist, a-l publica pe un autor fără a-l susține ani la rând prin reeditări sau prin publicarea a mereu alte titluri, a nu-l impune mass-mediei
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
burgheziei europene, noțiunea de „valoare” părea a fi determinantă; În „decadența” ei, În societatea postindustrială, „succesul” este nu numai dominant, dar se confundă cu Însăși valoarea. Nu puțini artiști, ei Înșiși scriitori români sau stăini - ce să mai vorbim de editorii lor, cei care vând cartea! - confundă valoarea literară chiar cu succesul de casă, de vânzare! De parcă literatura - romanul, În speță - s-ar precipita Înapoi la originile sale „moderne”, În vremea tânărului Balzac sau Stendhal, când era privit și tratat ca
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
momente sociale dificile pentru mine și scrisul meu, de a-mi fi prieten și de a-mi Înțelege, de a fi solidar cu ideile și cărțile mele, În anul 1990, la Întoarcerea mea În țară - părăsindu-mi casa și pe editorul meu parzian -, m-a taxat nici mai mult, nici mai puțin, decât drept un oportunist! Ciudat, nu?... Da, după cum se vede, nu mi-a fost ușor să-mi apăr realele calități, după ce, cu chinuri Îndelungate, rătăciri și eșecuri neglorioase, am
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Și-și Închipuie, cu o duioasă și feroce naivitate, că orice traducere În spațiul literar occidental - cum a fost apariția lui Cărtărescu În Franța, de exemplu - poate să ne afirme integral și să aprindă o lumină de Înțelegere În mințile editorilor și criticilor francezi sau nemți. Ei uită, vorbesc de cei care au făcut carieră În țară sau la București că un nume al unui tânăr literat, oricât de Înzestrat, se afirmă În timp, cel mai adesea Împreună cu un grup literar
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ceea ce Îndrăznisem eu cu vreo cinci ani Înainte - ruperea legăturilor cu acea Românie politică ce Îl asfixiase ani În șir, riscând o altă carieră universitară În America. Călătoria pentru o săptămână aller-retour, cu avionul, mi-a plătit-o René Coeckelberghs, editorul meu din Suedia, care mă persuada În acea vară, fiind pentru a doua oară la Stockholm, să rămân definitiv acolo, dând În lucru traducerea a două masive romane semnate de mine, Îngerul de gips și Bunavestire, aflat Încă În manuscris
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Suedia și Germania Federală. Nu știu de ce l-am ales, deși știu, dar acest balans Între „nu știu” și „știu” e mai sincer, deoarece există unele Întrebări la care nu există răspunsuri precise sau definitive. În Suedia aveam deja un editor, pe caldul, inteligentul, fermecătorul René, care, după ce fusese cucerit literalmente de Zaharia Stancu, căruia i-a publicat vreo patru cărți, prilejuindu-i președintelui Uniunii Scriitorilor primul său succes real de librărie și de critică - după falsele ediții cu Desculț, scoase
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
pe Cristina, psiholog, care mai fusese În două rânduri În capitala Franței, ca turistă, dar n-am Îndrăznit s-o rog să rămână, temându-mă și pentru ea și pentru mine: eu nu aveam Încă siguranța de a găsi un editor, locuind pe la prieteni, Împărțind cu Mama mea de la München mica ei pensie de urmaș, iar pentru ea nu aveam siguranța că va rezista mediului, aspru de fapt, orgolios, al marii capitale, atunci când te hotărești să te așezi definitiv printre „ei
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
cu Pleșiță, ridicându-l brusc În grad pe Dorobanțu și oferindu-i anchetatorului brutal al lui Goma o calitate În plus: cea de tenisman! 9 Eram mai degrabă un singuratic În primii mei ani la Paris, Înainte de a găsi un editor pentru cărțile, romanele mele apărute la București - unul dintre faptele agravante care mi se imputau de către vechea emigrație era de a voi să editez În capitala Franței cărți apărute În „editurile comuniste”. E adevărat, dar noi, vârfurile generației ’60, cei
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ani la Paris fără un venit În afară de ajutorul lunar oferit de Mama mea sau de drepturile de autor, nu foarte generoase, Întrucât, neavând suces de vânzare, trebuia să mă mulțumesc cu acel avaloir pe care-l primește un autor din partea editorului, sume mai degrabă modice. M-a Întrebat odată unul dintre tinerii mei prieteni prozatori, Mircea Săndulescu, actualmente stabilit În SUA, cam ce fac eu toată ziua prin Paris și, aflând că nu am un program prea diferit de cel din
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
săi de generație, la Începutul deceniului șapte, nu numai că nu puteau opta În nici un fel politic decât Într-o singură direcție - dacă voiau să aibe cât de cât influență, măcar În treburile lumii culturale, dar nici nu puteam alege editorii și nici revistele unde să publice: nu exista decât un singur partid-monopol și discreționar, iar revistele (puțineă și editurile (și mai puține!Ă erau sub comanda severă a sa! De ce atunci „două măsuri” pentru fenomene cât de cât asemănătoare și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
unitatea sa coerentă, particulară, surprinsă de la orizontul actual, acesta este postulatul metodologic de bază. În cazul lui Eminescu întreprinderea este deosebit de dificilă, în primul rând din motive pur tehnice: opera nu este publicată în întregime, caietele poetului își așteaptă încă editorul. Or, tocmai aici stă nodul problemei: lectura simultană pune pe același plan de referință, proiecte manuscrise și texte publicate, note de atelier și articole de presă, variante abandonate și poezii definitivate de poet, antume și postume etc. Fără îndoială, totul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
făcându-ne atenți să respingem invazia prejudecăților și a lucrurilor comune care ne pândesc corupător la tot pasul. Prefață la vol. Fragmentele lui Lamparia, 2002 Teodor PRACSIU Un intelectual atipic Proteicul Theodor Codreanu, critic și istoric literar, eminescolog, eseist, publicist, editor, umorist, profesor la Liceul Teoretic "Cuza-Vodă" din Huși, doctor în litere cu teza "Complexul Bacovia" și bacovianismul (Editura Junimea, lași, 2002), pune sub ochii cititorilor ultima sa carte, în ordine cronologică, Fragmentele lui Lamparia (Fundația "Scrisul Românesc", Craiova, 2002, 199
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mai întâi de orice, că volumul și-a avut odiseea sa înainte de a ajunge în forma de azi pe masa cititorului, odisee ce-și are începutul prin 1982 și din care nu au lipsit dezinteresul și, poate, și cinismul unor editori. Partea bună a întâmplării este că de acele împrejurări se leagă cuvintele de apreciere ale lui Edgar Papu, așezate acum în deschiderea cărții. Distinsul protocronist conturează cu generozitate meritele lui Th. Codreanu (în ipostaza de tânăr cărturar de atunci), valențele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fapt ce echivalează cu distrugerea canonului!". Va să zică, e la mijloc o confuzie o confuzie în termeni care aduce după sine nereguli în interpretări, în judecarea literaturii române în ansamblul ca și în detaliile ei. Cu ani în urmă, poetul și editorul clujean Al. Căprariu, avea o vorbă: "Am intrat într-o confuzie și am creat o contuzie". Vorba e mucalită și neacademică dar, se pare, reală. În opusul masiv al lui Nicolae Manolescu avem de-a face cu efectul confuziei, cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
al masivei și heteroclitei reviste "Agora", multilingvă și stranie în bună măsură, ajunsă ferfeniță în acei ani restrictivi ai asaltului proletcultismului malign. În fond, această publicație era un refugiu al deznădăjduiților. Exemplarul fusese dăruit lui Ion Larian Postolache de către înșiși editorii lui, Ion Caraion și Virgil Ierunca, orientați pe atunci spre o stângă ingenuă... "Agora" nedumerea prin amestecul clasicilor Eminescu, Arghezi, Blaga, Philippide ș.a., cu mustul ațâțător al modernismelor sau ale unor tălmăciri hazardate de poezie, care păreau a satisface normele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]