8,407 matches
-
anii douăzeci pentru a-și face cunoscute pledoariile patetice în favoarea păcii, a dreptății și fraternității umane (publicarea în 1915 a cărții Deasupra învălmășelii provocase în Franța un uriaș val de proteste naționaliste). Autorul lui Jean-Christophe nu salută cu mai puțin entuziasm începuturile revoluției ruse apoi, după ce aceasta se angajează pe calea sîngeroasă a "glaciațiunii" birocratice, înțelepciunea lui Gandhi. Încercarea sa de a realiza o sinteză între tatăl revoluției bolșevice și apostolul nonviolenței, l-a adus într-un impas care însă nu
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
această minoritate reprezentativă a unei culturi autentic "fasciste", majoritatea intelectualilor care s-au alăturat dictaturii mussoliniste au făcut-o pentru că îi aprobau evoluția conservatoare și adeziunea la ideile naționalismului clasic, cu o anume rezervă ca d'Annunzio, sau cu un entuziasm mai mult sau mai puțin sincer ca Prezzolini și Papini, sau din oportunism pur și simplu ca Pirandello (premiul Nobel pentru literatură în 1934). Această raliere a unei părți importante a lumii intelectuale, abandonarea de către fascism a idealurilor sale de la
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
favorabil o acțiune în domeniul transporturilor și energiei, dar nu consideră necesară o extindere a competențelor Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, în schimb, primul ministru luxemburghez Bech și ministrul afacerilor externe din Țările de Jos, Beyen, manifestă un viu entuziasm față de proiectul prezentat de Spaak. Adenauer este mai circumspect, dar odată acordurile de la Paris intrate în vigoare, el va accepta propunerile ministrului belgian, ca și italianul Martino. Pînă la urmă, pe 9 mai 1955 Adunarea Comunității Europene a Cărbunelui și
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
angajare decît cele ale generațiilor anterioare. Dușmanii săi de moarte sînt capitalismul, imperialismul, tehnocrația, înstrăinarea provocată de societatea "unidimensională" pe care le condamnă maeștrii săi spirituali Marcuse, Adorno, Wilhelm Reich, etc și bineînțeles democrația liberală și regimul parlamentar cu același entuziasm care animase generația anilor treizeci. Cronologia mișcării, dimensiunile sale, forma pe care o la și importanța consecințelor diferă mult de la o țară la alta. În Anglia, manifestările studențești împotriva războiului din Vietnam care iau amploare în primăvara anului 1968 (mai
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
construirii socialismului în celelalte țări". Invitat la mijlocul lui iulie la o reuniune a Pactului de la Varșovia, Dubcek refuză și respinge cererilor celor "Cinci" (România este ținută deoparte), aprobat fiind de Comitetul Central și susținut de o populație care salută cu entuziasm noua cale a politicii partidului. Pe 26 iulie "Literarni Listi" lansează un apel pentru susținerea primului secretar care are în întreaga țară un ecou aproape unanim. Această unanimitate, subliniază Francisc Fejtö [F. Fejtö, Istoria democrațiilor populare, 2 / După Stalin, 1953-1971
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
și pluralist". Alături de revendicarea democrației și pluralismului, manifestanții care continuau să-și exercite presiunea asupra puterii cu vigoare (guvernul Modrow, dominat tot de comuniști) o adăugau deja pe cea a reunificării, primită la început cu răceală de sovietici, cu un entuziasm temperat de cei din Vest, dar care, era evident, nu putea fi împiedicată. Din momentul în care jugul comunist s-a făcut țăndări, iar populațiile est europene s-au văzut readuse la situația de acum patruzeci de ani în urmă
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
pot muri în orice clipă?", se întreabă filozoful. 68 Suntem fire de iarbă într-un sol împietrit de tăcere. Și într-un timp neiertător al cărui surâs înșeală dulce și pervers. Să înțelegem în sfârșit că toate trec, până și entuziasmul însoțitor de-o viață, ca-ntr-un poem al existențelor nostalgice. Am încercat ideea sub formă de rime și iată ce a ieșit: Timp în cerc și cerc de timp, milenii geometrice se scurg/ Sorgintea omului coboară în vălul straniului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
izolare, ignorând realitatea din jurul lor, chiar cu riscul cvasiutopiei acestor sihăstrii și năzuințe. E frumos să se întâmple ca în Educație sentimentală, în Candid, în Noua Eloiză sau ca în Paul și Virginia, am rămâne însă la nivelul emoției și entuziasmului, la excesul de sentimentalism care nu mai dă bine, mai ales într-o lume prost construită, dezamăgitoare. Mă întorc la spațiul meu pentru că nu-mi reprimă nici bucuria, nici tristețea, pentru că mă simt eu însumi, și cu rațiune și cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
au fost asumate cu o intensitate ce caracteriza asimilarea și diseminarea ideilor și practicilor politice radicale din anii '60. Proliferarea noilor discursuri teoretice a luat mai întîi forma febrei teoretice, în care fiecare idee nouă sau nou descoperită provoca un entuziasm febril, de parcă noul virus teoretic ar fi pus totală stăpînire pe gazda sa. Apoi, această febră teoretică proliferantă a luat forma "războaielor" dintre teoriile rivale, reducîndu-le adesea pe acestea la nivel de modă. Această febră a izbucnit prima dată în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
superteorie, drept cheia înțelegerii culturii, a societății, a individului. Descoperirile unor gînditori precum Roland Barthes, Jacques Lacan, Michel Foucault, Louis Althusser, Jean Baudrillard, Jean Francois Lyotard, Jacques Derrida și alte stele ale "noii teorii franceze" au fost preluate cu mult entuziasm de către acei discipoli care priveau fiecare nouă teorie ca fiind suprema creație ce va deschide drumul spre izbăvirea politică, dar și teoretică. În deceniul opt, diferite curente ale post-structuralismului francez s-au preschimbat în teorii post-moderne. Într-un anume sens
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
astfel ajutați să obțină și premii sau recompense sexuale, care sînt în fapt un stimulent pentru eroismul în serviciul militar. În plus, femeile sînt transformate astfel în obiecte, în produse de consum, apreciate pentru aspectul lor și pentru gradul de entuziasm cu care sînt dispuse să servească și să satisfacă bărbații. Mesajul adresat femeilor în scena de la bar este că soldații sînt parteneri dezirabili, determinînd așadar admirația femeilor pentru bărbații în uniformă. Mesajul adresat bărbaților este că dacă te angajezi în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ovațiilor care au însoțit scena unui măcel care i-ar fi făcut pe romani să se simtă jenați" (Chicago Tribune din 12 iunie 1985). Pe măsură ce vara înainta, reacțiile publicului entuziast păreau să sporească în intensitate: "În cinematografe, tineri plini de entuziasm sar în picioare scandînd "USA, USA", în vreme ce Johnny Rambo mai trimite un grup de dușmani pe lumea cealaltă" (Reuters Ltd., 27 iulie 1985). Dimpotrivă, criticii liberali au contabilizat scenele de violență și au atacat filmul. 17 Într-o altă probă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a lui Gorbaciov a fost percepută ca "o cursă încheiată" (după dorința domnului Bush de a începe și de a cîștiga războiul). Reportajul de noapte de pe ABC cita piloți care tocmai se întorseseră din primele misiuni de război, plini de entuziasm. "E exact ca un joc de fotbal, o dată ce ajungi să fii purtat de aer și simți curentul sub tine și începi să te simți bine. Începi apoi să te desfășori, să-ți pui în aplicare tactica de joc". Un alt
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
la putere a lui Saddam Hussein, efectele distructive pentru mediu se pot prelungi pe parcursul mai multor ani, iar instabilitatea regiunii poate arăta în final că Războiul din Golf reprezintă o cutie a Pandorei, care a produs un scurt moment de entuziasm euforic, urmat de o lungă stare de mahmureală. În consecință, prezentarea pînă la saturație în televiziune a acestor evenimente politice dramatice are două tăișuri: poate determina populația să sprijine intervenția Statelor Unite, așa cum s-a întîmplat în timpul Războiului din Golf; dar
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
adesea neras, nu poartă niciodată cravată și rareori șosete, duce o viață sexuală promiscuă și revine adesea la rolul său de acoperire, personajul Burnett, un "jucător" gata să facă orice pentru cîțiva dolari, un rol pe care îl joacă cu entuziasm. Miami Vice nu este însă nici o negare, nici o apologie a crimei ca și genul tradițional al filmelor hollywoodiene cu gangsteri (vezi Warshaw, 1962), serialul poate fi citit ca un avertisment moral care arată că cei care depășesc granițele admise în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ar putea tot atît de bine referi la extazul religios cît și cel erotic". Madona scoate în evidență erotismul latent al religiei catolice și îl utilizează avînd în vedere obiective estetice și morale. Ea încorporează în plus și bucuria și entuziasmul muzicii negre gospel, amestecînd elementul secular și pe cel religios, cultul catolic și cel protestant, diferite teme și imagini. Videoclipul pune în contrast imaginile unei lumi interioare cu cele ale lumii exterioare; lumea exterioară este locul de manifestare a violenței
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Pe trotuarele din fața sălii, publicul se îngrămădise și aștepta înfrigurat desfășurarea evenimentelor. Președinte al întrunirii a fost aclamat Dimitrie Giani: au vorbit Petre Grădișteanu, Gheorghe Paladi și Ion Lahovary. A doua zi, în Gara de Nord, s-au petrecut scene neuitate de entuziasm; plecau surghiuniții, dar tot în seara aceea plecau și studenții universitari la Congresul studențesc din Brăila. S-au rostit cuvântări patriotice, tinerii s-au îmbrățișat. Ziarul Drepturile omului descrie astfel tot ce s-a petrecut: „Când clopotul sună pentru a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
mele au făcut senzație în toate cercurile, dar nimeni n-a tras ziarul la răspundere. Deci operația era adevărată. Alte destăinuiri izbucnesc în presă. Cititorii au reținut, desigur, cum că în altă sesiune Parlamentul a votat, în mijlocul celui mai mare entuziasm, 30 milioane lei pentru înarmarea țării. Ei bine, gurile rele - și erau foarte multe - afirmau că de la Ministerul de Război au pierit multe din aceste milioane și că ministrul, generalul Alexandru Anghelescu, era direct implicat. Toate aceste destăinuiri erau atât
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
că focurile de armă pe care le-a auzit în curtea Mitropoliei în ziua de 15 martie nu puteau fi pocnete de pușcă, în sfârșit, face o declarație patriotică foarte caldă, care contribuie ca, la sfârșit să fie aplaudat cu entuziasm de întreaga Cameră. Prințul Nicolae Bibescu era un bun orator, el luptase în timpul războiului franco-german în rândurile armatei franceze, acum pentru întâia oară intrase în Parlament. [căderea lui ion brătianu; ministerul theodor rosetti] Dar ministerul Brătianu cade, și cu el
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
lungă așteptare - până ce au fost îndeplinite toate formalitățile - poarta Văcăreștilor e deschisă și Nicolae Fleva urmat de Nicolae Filipescu apare. Era ora 5. Un tunet de aplauze și de aclamațiuni izbucnesc, este greu de redat cu scrisul acel spectacol, acel entuziasm care, de astădată cel puțin, era sincer. După strânsori de mâini, felicitări, aclamații, cortegiul pornește în următoarea ordine: Un mare număr de trăsuri cu drapele tricolore, pline de flori și verdeață. Unele drapele purtau: „Trăiască Fleva!“ Societatea cooperatorilor cu muzică
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
astfel compus: Theodor Rosetti, președinte fără portofoliu, Al. știrbey, Internele, Gheorghe Vernescu, Justiția, generalul Manu, Războiul, Alexandru Lahovary, Domeniile, P.P. Carp, Externele, Titu Maiorescu, Instrucția Publică, Menelas Gherman, Finanțele, Alexandru Marghiloman, Lucrările Publice. Noul minister este primit în Cameră fără entuziasm. Un deputat din Iași, anume Ceaur Aslan, arată că vechiul partid conservator a plecat steagul în fața Erei nouă. Petre Carp, întrebat în ajunul alegerilor dacă guvernul va face alegeri libere, a răspuns: — Le va face curate. Ceaur Aslan constată că
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
despart de compatrioții mei în mijlocul cărora m-a pus întâmplarea». Masele sunt ciudat de impresionabile. Un nimic le încovoaie, un nimic le ridică. Ca și când refuzul meu, atât de simplu, ar fi schimbat cu ceva situația, curajurile scăzute se înviorează, un entuziasm de emoție se răspândește în mulțime, lumea se îngrămădește în jurul meu. Sunt un fel de erou pentru aceiași cari, adineaori, mă priveau ca pe un aristocrat, adică ca pe un vrăjmaș. șefii revoluționari, pe care nu încetasem de a-i
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Mulțimea este prea impresionabilă, un nimic o descurage, și tot asemene un lucru cât de neînsemnat o reînsuflețește. Astfel, ca și când refuzul meu, atât de simplu, ar fi schimbat ceva din situația în care ne găseam, curajele căzute se reînvie, un entuziasm de mișcare morală se răspândește în mulțimea ce se grămădește împregiuru-mi și devin un fel de erou chiar pentru aceia cari cu puțin mai ’nainte mă priveau ca un aristocrat, adică ca pă un inamic. șefii revoluționari, pă cari nu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
lăsat urmașilor dovezile* activității lor publice. Toți erau exemplare terminale ale unei rase politice. Partidul liberal însă era cu totul în altă categorie. În afară de talentul de organizație al șefilor săi, avea la fundament o idee, și din această idee născuse entuziasmul popular și speranțele în acest partid. Ion Brătianu, în special, era o mare speranță națională; partizanii nu numai că-l urmau cu încredere, dar îl și iubeau. Acest om reprezenta și inspira: încrederea, speranța și devotamentul. Liberalii intră în scenă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
organizații a dus la concluzii foarte diferite între ele. Specialiștii au identificat în jur de 40 de elemente relevante cu privire la conducere, incluzând aici prezența fizică (cum ar fi vârsta, dar și energia), trecutul social, inteligența, "personalitatea" în sensul restrâns (adaptabilitatea, entuziasmul, ingeniozitatea, încrederea în sine), caracteristici privind îndeplinirea sarcinilor și caracteristici sociale (abilitatea administrativă, popularitatea și tactul). Deși s-a descoperit că aceste elemente nu joacă același rol peste tot, inteligența, stăpânirea, încrederea în sine, sentimentul realizării, impulsul, sociabilitatea și energia
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]