9,565 matches
-
-ți rămînă căsuța Cum rămîne casa mea Cu doi puișori În ea Mititei și făr ’ de pene Și făr-un pic de putere >> . Și apoi verde ș-o lalea Apucai pe-o potecea Singur cu mîndra mea. ” Anotimpurile anului Își au farmecul lor și fiecare revarsă bucurii izvorîte din prezența bogățiilor și frumuseților ce le poartă pe umerii lor. Primăvara, dar aducător de viață. Exemplificăm : ,, Frunză mărgărit Mă uitai la răsărit Văzui primăvara viind Și zăpada ocheșind Colțul la iarbă crescînd Și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
femeia idealizată e o temă frecventă (Cântare, Creion, Dor dur); fata din Lingoare s-a îmbolnăvit de dragoste, înțepată cu otrava din "spinul prins de crin și laur"; o alta participă la o "erotică fugoasă" în Rada. Vulgaritatea frustă are farmecul ei: Sunt bolnav de cântece, mamă,/ Adu-mi-o, să joace culcată și să geamă", interogațiile criminalului din Tinca au un ton justițiar: Cine ți-a dezlegat părul cu miros de tutun?/ Cine ți-a scos cămașa, ciorapul?/ Cine ți-
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
degrabă o dramă de idei" (Al. Piru). După ce au fost înlăturate biografiile, scriitorii trăiesc numai prin operele lor. G. Călinescu a făcut istoria valorilor estetice și nu a culturii. Literaturii vechi îi acordă un spațiu mai redus, evidențiază pasajele cu farmecul lor arhaic, paginile de deservație morală, meditația, dragostea de țară a cronicarilor moldoveni, imaginația fabuloasă la Dimitrie Cantemir, gustul pentru supranatural, senzațional, aventură din Cărțile populare, fuziunea psalmului cu doina lui Dosoftei etc. (Al. Piru). Urmează o fază de tranziție
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
devenit automatisme comportamentale, determinându-l să-i dea bani lui Felix; "introduce o viziune umanizantă asupra avarului". Manifestările cotidiene ale protagonistului sunt subordonate instinctelor, în primul rând instinctului de posesiune. Caracterizarea Otiliei Mărculescu Otilia impresionează prin complexiatea sufletului, prin imprevizibil, farmec și delicatețe, prin dinamism, încât evoluția sa aduce note de modernitate în roman și o problematică existențialistă. E o fată vioaie, admirată, iubită de moș Costache, de Felix, de Leonida Pascalopol, curtată de Stănică, agresată de Titi, invidiată de femeile
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și ploaie, s-a rătăcit și a ajuns din nou la hangița care începuse să-i fie dragă. A fost luat pe sus de oamenii pocovnicului, închis într-un schit, deoarece hanul era bântuit de forțe malefice. Hangița "umbla cu farmece", avea un râs misterios, iar hanul părea invulnerabil, ocrotit de forța cucoanei Marghioala. Plecând la drum flămâd, personajul-narator, Fănică, se opri la han. Este atras de mirosul de mere și gutui, cafea, de senzația de căldură, de ochii "strașnici" ai
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
poposească doar trei sferturi de oră, să dea calului grăunțe. Acesta ar fi planul real. Urmează descrierea unui cadru fantastic, unde Mânjoloaia, stăpâna hanului, femeie zdravănă, focoasă, văduvă, reușește să facă avere. Despre ea se crede că ar umbla cu farmece. Povestea miraculoasă a celor doi frați, care au vrut să spargă hanul, dar unul dintre ei "a picat jos" și a murit, după ce ridicase toporul, iar celălalt a amuțit și n-a reușit să spună nimic despre cele întâmplate, evidențiază
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
obraznic, mai mult obraznic decât curățel". E un autoportret care relieferază îndrăzneala de a-i face curte hangiței. Convins că necuratul l-a trimis la han, tânărul este cucerit treptat de Mânjoloaia, care știa scopul călătoriei și îl ademenea cu farmecele sale planul fantastic. Odaia era curată și cochetă, cu miros de mere și gutui, dar fără icoane pe peretele de la răsărit. Lipsa acestora este astfel motivată de cucoana Marghioala: "Dă-le focului de icoane! d-abia prăsesc cari și păduchi
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de zile, la un schit în munte. Numai prin rugăciuni, omul scăpă de atracția amăgitoare a Satanei. Într-o noapte de iarnă, protagonistul află de la socrul său că hanul lui Mânjoală "arsese până la pământ", împreună cu vestita cucoană Marghioala și cu farmecele ei. Vestea îl făcuse fericit pe Iordache, care murmura: "a băgat-o în sfârșit la jăratic pe matracuca", și a ținut un discurs moralizator despre puterea diavolului, care "te spurcă" și "știe el unde te duce". Socrul îl lasă pe
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
marele prozator are capacitatea de a fixa efectele oralității, de a aduce schema basmului la o formă unică. El se impune prin imaginație lingvistică, vioiciunea replicilor, umor, prelucrând formele folclorice cu mijloace care apațin oralității. Reușind să transpună în scris farmecele povestitorului, I. Creangă este genial în rostirea unor teme și idei primite, în "asumarea" unor basme din circuitul folcloric. El a preluat și a subliniat mijloacele oralității: formulele de început și de sfârșit, moduri de captare a atenției, sugestiile și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
luat la oaste cu arcanul. Este silit să se îndepărteze de sat și să plece la Broșteni, la școală, unde nu se adaptează, se umple de râie de la caprele Irinucăi, fuge cu pluta spre casă. Nică știe să profite de farmecul copilăriei, este mereu pus pe șotii și năzdrăvănii și prin autocaracterizare mărturisește starea sa de fericire: "Și eu eram vesel ca vremea cea bună și șturlubatic și copilăros ca vântul în turbarea sa". Evocă chipul mamei sale, femeie harnică și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
loc sacru de unde descinde un personaj mitologic. Odată cu ieșirea din copilărie, calitățile mitice ale copilului se estompează, satul se rupe de trăirea mitică, iar sufletul va simți din plin acel sentiment al dezrădăcinării: Apoi lasă-ți băiete, satul, cu tot farmecul frumuseților lui, și pasă de te du în loc strein și așa depărtat, dacă te lasă pârdalnica de inimă!" Acest sentiment l-a urmărit până la maturitate. Caracterizarea Smarandei Smaranda este mama lui Nică. Deși lipsesc elementele portretistice care să contureze portretul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
fără soț, Te duci, De câte ori, iubito..., Din valurile vremii, De ce nu-mi vii, Sonete). Natura eminesciană e intimă (familiară, ocrotitoare) și mitică (luxuriantă, paradisiacă), iar dragostea e un vis, în care se desfășoară ritualuri solemne și grave. Îndrăgostiții, îmbătați de farmec, se întorc în timp, încercând să refacă unitatea primordială a mitului. Poet al visului cosmic și mitologic, Eminescu a fost influențat de marile direcții ale poeziei și gândirii europene, iar opera sa este "actul de identitate universală a neamului" (Pompiliu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Personificarea buciumului și a apelor sugerează armonia naturii cu sentimentele poetului, așteptarea, dorul de iubire. Un simbol expresiv este salcâmul, martorul unei posibile iubiri terestre, care capătă valențe cosmice, tinzând spre un sentiment total. În primele strofe distingem melancolia serii, farmecul dureros al așteptării, acompaniat de murmurul fluierelor, luna proiectându-și razele asupra fetei care "caută-n frunza cea rară". În acest pasaj liric, elementele simbolice ale cosmosului sunt în relație cu ochii iubitei, întrucât apar atributele "sfântă" și "clară", "umezi
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
prelungi fericirea în eternitate, a îndrăgostiților aflați în armonie cu natura personificată: "Adormind de armonia/ Codrului bătut de gânduri/ Flori de tei deasupra noastră/ Or să cadă rânduri-rânduri". Gerunziul adormind exprimă comuniunea poet-codru, iar căderea florilor de tei semnifică un farmec unic al sentimentului. Personificat, codrul meditează asupra iubirii, a îndrăgostiților care semnifică un simbol mitic al perpetuării vieții. Limbajul artistic are o coloratură populară prin formele de viitor popular ("or să-ți cadă", "șede-vei") sugerând optimismul, speranța împlinirii iubirii
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
știind să-și trăiască viața enigmatic, la cotele cele mai înalte. Portretul fizic înfățișează o femeie fascinantă: era "nu înaltă și înșelător slabă", avea păr bogat de culoarea castanei, "poate prea personală ca să fie frumoasă în sensul obișnuit al cuvântului". Farmecul Doamnei T. vine din interior în consonanță cu o permanentă tensiune intelectuală. Emotivă, se află mereu în contact cu arta, surâde și surâsul ei pare "un reziduu de tristețe", iar întreaga ei alcătuire este străbătută necontenit de un fluid" (Fred
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
sumă de detalii vizând caracterul țăranului seducător, prestigiul de care se bucură în sat, inteligența, umorul, ironia, talentul de povestitor; unul care "simbolizează lumea țărănească în valorile ei durabile". Ilie Moromete "vede" acolo unde alții nu observă nimic. Vede, descoperă farmecul, vorbește de unul singur, impresionează la fierăria lui Iocan, unde se face politică, prin verva lui umoristică. Principala lui trăsătură este disimularea, în sensul că înțelege ce se întâmplă în jur, dar caută să ascundă o serie de aspecte care
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
al inițierii: "de-acu trebuie să te arăți bărbat. Eu n-am alt sprijin și am nevoie de brațul tău". Portretul fizic: "Gheorghiță era un flăcău sprâncenat", nu prea vorbăreț, cu ochi adânci ca ai Vitoriei, cu mustăcioară, având un farmec deosebit. Era inteligent, sfios și supus, dar îi ghicea gândurile mamei. Inițierea începuse din copilărie, dar acum în călătoria cu mama sa simțea că "a intrat în slujbă grea și la năcaz". În râpă, veghează osemintele tatălui său, se simte
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
din pusta "arădeană, conflicte puternice în locuri cu mlaștini și păduri negre, străbătute de porci și porcari primitivi (Răuț, Săilă, Buză-Ruptă, Lică Sămădăul, mai marele lor), jafuri nocturne, indivizi misterioși cu măști, setea de îmbogățire a cizmarului, slăbiciunea femeiască față de farmecul banditului". Având o construcție solidă în care formula realistă însoțește analiza psihologică, Moara cu noroc are și o funcție educativă. La începutul structurilor capitaliste, relațiile sociale nu funcționau normal, iar valorile erau răsturnate. Era o lume care și-a pierdut
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
El. Iar aceasta numai așteptare nu este... Striptease Mișcarea este un element esențial al seducției; ea atrage privirea, sugerează o acțiune, mobilizează. Unele femei nu tocmai frumoase reușesc să țină în patul și viața lor un anumit bărbat tocmai prin farmecul mișcărilor de care sunt capabile. Mai mult, majoritatea femeilor sunt în stare să seducă pe bărbat prin dans erotic. De altfel, solicitată să explice ceea ce face pe scenă, chiar și stripteuza spune că dansează. Ea știe că, în spectacolul femeii
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
instinct matern puternic; am spus bine persoane, pentru că și băieții îl pot avea, nu doar fetele (v. Senzualitate masculină). Unii băieți fac tot posibilul să-și înceapă viața sexuală la pieptul unei femei măritate. Dacă ești un bărbat gata inițiat, farmecul erotic pe care-l are o femeie măritată vine din conspirația pe care simți că o trăiești cu ea: aceea că și ea știe ce e sexul, că este a altui bărbat, dar nu-i ajunge ce primește de la el
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
partea banal-indiferentă și îi reduce la sufletul lor real-estetic, etern-real. Așa și-a studiat tipurile; și animat și de altă dragoste, de enorma dragoste de limba românească, s-a jertfit ei, frământând o, pentru a-i spori viața, puterea și farmecul...“ (Cioculescu Șerban, Viața lui I.L. Caragiale, Editura Institutului Cultural Român, București, 2005, p. 238) 1.4. Caragiale pedagog indirect Putem afirma, fără nici o urmă de îndoială, că scriitorul este un pedagog indirect, un „satiric“ care dorește îndreptarea relelor și contribuie
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
moment al zilei, climat plăcut sau neplăcut, un cadru uneori îmbietor, alteori neprielnic în raport cu fizionomia noastră. Caragiale preferă tovărășia oamenilor. În 1909 autorul îi scrie lui Zarifopol: „...mă călătoresc înapoi, spre casă, în Wilmersdorf, sătul de frumusețile naturii, ale cărei farmece nu le pot pricepe, dar ale cărei lacrimi celeste m-au răzbit până la măduva oaselor... Mă întorc în atelier, la halatul meu...“ (Vianu, Tudor: Studii de literatură română, Editura didactică și pedagogică, 1965, p. 348) Astfel se explică emigrarea sa
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
exclusiv domestic. Deși protagoniștii acestei capodopere miniaturale într-un act sunt doi, pensionarul Leonida și cea de-a doua nevastă a lui, Efimița, comedia aduce în centrul atenției un univers întreg, al burghezului mic, mărginit și fricos. Omul, de un farmec comic irezistibil, apare ca un atotștiutor grav și important în fața nevestei, care îl ascultă uimită, dar și cu umor, el având despre toți și toate câte o teorie ingenioasă. Caragiale intitulează acest act „farsă“, referindu-se probabil la accentul pus
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
atare nu numai pentru că ele fac parte integrantă din limbajul timpului, ci mai întâi pentru că încadrează cu exactitate un fenomen, apoi pentru că unele obiecte, cele de îmumbrăcăminte îndeosebi, își găsesc cu greu un echivalent astăzi. Concomitent, ele păstrează un anumit farmec și o savoare a epocii care pot fi surprinse grație acestui vocabular. Pentru a ușura lectura cititorului și pentru a-l scuti de apelul la un dicționar de specialitate, le-am „tradus“ uneori în text, între paranteze ro tunde, mai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Raportul întocmit de acesta la sfârșitul perioadei de probă va cântări mult în fața mitropolitului. Religia populară din secolul al XVIII-lea din lumea românească ortodoxă este un amestec de creștinism, rituri păgâne, cult al icoanelor și al sfinților, în care farmecele, vârcolacii și stafiile ocupă un rol principal. Preoții sunt produsul acestei religii populare și nu al unor seminarii teologice. Abia cunosc liturghia și oficiază cele șapte taine după ureche, dar participă alături de enoriașii lor la toate celelalte practici populare pe
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]