8,147 matches
-
casă iradiind de fericire, să se arunce îmbrăcat în patul meu și să exclame: "Mihai prietene, ce poate fi mai sublim ca dragostea?!... Lasă dracului conflictele sociale și scrie cărți de dragoste! Scrie despre dragoste acum cît ești tînăr, cît fierbe sîngele în tine; acum cînd tremuri lîngă telefon așteptînd să-ți spună un "da, ne putem întîlni"." Atunci, pe vremea acestor vorbe, Vlad mi-a mărturisit iubirea lui pentru inginera Brîndușa Roman. Sînt, poate, singurul din combinat care știu de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
și mai mulți muncitori. Puteți să vă supărați pentru cele spuse acum, dar eu, în secție, doresc o atmosferă de lucru sănătoasă. Ies din clădire alături de Don Șef și ne continuăm drumul. Trag cu coada ochiului și-l observ cum fierbe de furie: tot sîngele i s-a ridicat în obraji, iar privirea lui e încruntată. Licheaua dracului! exclamă șeful. Eu l-am făcut maistru și-acum îmi pare rău. Pînă unde pot merge unii!... Zău, eu credeam că-i glumă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
nu-i nimic; continuu să plîng pînă cînd simt că-mi pot ține lacrimile în felul ăsta m-am răcorit. Ies din cabină, îmi spăl ochii cu apă rece, mă șterg cu batista, apoi mă îndrept spre lift. Simt cum fierb și-mi spun în gînd că de acum încolo, în fața proprie-mi conștiințe, sînt absolvit de orice răspundere morală pentru viitoarea mea comportare. Trebuie să mă adaptez! Urc la etajul cinci, intru în biroul șefului Serviciului aprovizionare, îngînînd un "bună ziua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
comunică pe la prînz că sînt trecut la o primă excepțională de o mie de lei cam atît cît pierdusem din cauza celor două sancțiuni... De data asta mi-am anunțat eu vizita: "La opt, sînt la tine!", scurt, ca un ordin. Fierbeam de furie. Mergeam pe stradă și nu puteam să-mi stăpînesc palmele. Dar a fost de ajuns să văd mîna aceea de femeie toate mîinile de femeie sînt sfinte! întinsă cu grație că m-am și topit. Apoi, de ce să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
oară. Același sunet prelung, a pustiu. Sigur! exclam eu, uitîndu-mă furios la receptor. Dacă nu-i Vlădeanu, altul! Doamna e singură și a ieșit în oraș!... Naiv ce sînt! Și neserios pe deasupra! Livia mă așteaptă, iar eu... Simt cum cum fierb de furie, dar o furie dureroasă, aproape oarbă. "Asta-i gelozie! îmi zic. Înseamnă că o iubesc!" Nu! hotărăsc cu glas tare. Asta nu! Pun receptorul la loc, îmi iau dosarele cu documentația tehnică de pe pupitru, bag agenda în buzunar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
ochii. Mă apropii de ea și-o prind de umăr: Fulvia... Fulvia tresare și se uită speriată la mine. Mă recunoaște, își amintește că m-a invitat la o cafea și surîde: Scuză-mă !... Am zis că stau puțin, pînă fierbe apa... Se ridică precipitată și merge lîngă masa de la capătul canapelei, pe care stă o plită electrică. Se uită în ibricul de pe plită și pufnește în rîs: Săraca apă, de cînd s-a evaporat! Toarnă două cești cu apă în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
timpul prânzului, Elinor și Robyn vorbesc doar despre nunțile din New York la care au fost, iar eu îmi mănânc mâncarea în tăcere, rezistând la toate încercările lor de a mă atrage în conversație. În exterior sunt calmă, dar în interior fierb. Cum îndrăznește Elinor să încerce să-și adjudece propria mea nuntă? Cum îndrăznește să angajeze o organizatoare de nunți, fără măcar să mă consulte? Cum îndrăznește să vorbească despre curtea mamei ca despre o „grădină englezească oarecare“? E o vacă nesimțită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
-și adjudece propria mea nuntă? Cum îndrăznește să angajeze o organizatoare de nunți, fără măcar să mă consulte? Cum îndrăznește să vorbească despre curtea mamei ca despre o „grădină englezească oarecare“? E o vacă nesimțită, care se bagă unde nu-i fierbe oala, și dacă ea crede că eu am de gând să mă mărit la cine știe ce hotel uriaș din New York, care nu-mi spune nimic, în loc să mă mărit la mine acasă, în mijlocul familiei și al prietenilor mei, ei bine, se înșală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
doriți. Ce ați dori să le luați? — Îhmm... păi... Mă uit pe listă. Îhm... Haide acum. Doar n-o să cumpăr un cadou pentru niște oameni pe care nici nu-i cunosc. Recunoaște adevărul. Ți-ai băgat nasul unde nu-ți fierbea. — Aveți vreo idee? — Ce-ați zice de patru castronașe de salată? mă trezesc zicând. — O alegere perfectă! Bud mă conduce spre o casă din apropiere. Doriți să le trimiteți și un mesaj? — Un mesaj? — Prietenilor dumneavoastră. Ia un stilou și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
la Barneys. Mă holbez la el îngrozită. — Parc-ai zis că n-o să te verifice! — Păi, n-ar fi făcut-o! Danny înghesuie alt umeraș pe stativ. Dar tâmpita aia de prietenă a lui își bagă nasul unde nu-i fierbe oala. Până acum n-a dat nici doi bani pe mine, dar, în clipa în care a auzit cuvântul Barneys, a sărit imediat, vai, Randall, dar trebuie neapărat să-ți sprijini fratele! Du-te mâine la Barneys și cumpără ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
știu nici măcar de la ce nenorocit de aeroport o să plecăm. Nu... pot să-ți spun. E surpriză, spun în cele din urmă. O vom anunța chiar în ziua respectivă. — Și ce gătești aici? Danny se uită la aragaz, unde o oală fierbe de zor. Crenguțe? Mm, ce frumos miroase! — Sunt ierburi chinezești. Pentru stres. Le fierbi și pe urmă bei zeama respectivă. — Și tu crezi că o să-l faci pe Luke să bea așa ceva? Danny bagă un deget în infuzie. — Nu sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
E surpriză, spun în cele din urmă. O vom anunța chiar în ziua respectivă. — Și ce gătești aici? Danny se uită la aragaz, unde o oală fierbe de zor. Crenguțe? Mm, ce frumos miroase! — Sunt ierburi chinezești. Pentru stres. Le fierbi și pe urmă bei zeama respectivă. — Și tu crezi că o să-l faci pe Luke să bea așa ceva? Danny bagă un deget în infuzie. — Nu sunt pentru Luke. Sunt pentru mine! — Pentru tine? Dar tu ce motiv ai să fii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
de persoane și-au confirmat participarea. Persoane importante. Prieteni de-ai mei, oameni extrem de importanți pentru fundație... — Ei, asta e, va trebui să inventezi niște scuze din partea mea. Elinor face câțiva pași spre el și văd, spre stupefacția mea, că fierbe de furie. — Luke, își dau cuvântul meu solemn că, dacă faci asta, n-am să mai vorbesc în viața mea cu tine. — Sunt total de acord. Haide, Becky. Îmi ia mâna și eu îl urmez, împiedicându-mă ușor de covor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
și de ce au evreii astfel de obiceiuri legate de portul părului, dar - evident - personajul central al poveștii nu mai este Moise, ci Isus. Conform legendelor populare referitoare la Înviere, odată cu resurecția lui Cristos revine la viață (din borșul În care fierbea) și un cocoș, care Începe să cânte, să dea din aripi și să-i stropească pe evrei cu picături de zeamă clocotită, provocându-le pistrui pe corp (vezi capitolul „De ce au evreii pistrui”). Unele legende bucovinene de acest tip continuă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se referă la o caracteristică fizio nomică presupusă a fi specifică evreilor : prezența pistruilor pe față și pe corp. Ajunsă la locul răstignirii lui Isus, Maica Domnului Îi găsește pe „jidani” așezați la masă, pregătindu-se să mănânce. Și au fiert jidanii un cocoș Și au făcut dintr’ânsul borș Și l-au pus În strachină Și se va sui Pe marginea strachinii Și va bate din aripi Și a cânta Atunci a Învia Și Iisus Nazarineanul ! Și cocoșul a Înviat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
contra taxei sau arenzii, vin cașer, bere și pălincă” <endnote id=" (124, p. 448)"/>. Evreii din Arad se plângeau autorităților locale În 1754 că În prea multe zile de sărbători creștine (Paște, Crăciun, Rusalii, duminici ș.a.) nu au voie să fiarbă palincă <endnote id="(124, p. 12)"/>. În 1742, un călător grec, M.A. Katsaitis, În trecere prin Galați, descria case joase, acoperite cu șindrilă, În care „locuiesc mulți evrei care vând rachiu, vin, tutun și fac și alte negoțuri” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe care-l aduceau din Polonia sau din Ucraina, apoi au Început să-l producă În velnițele Înființate pe moșiile mănăstirilor sau ale boierilor români. Un act din 1756 vorbește de „velnițile jidovești” de lângă târgul Soroca (nordul Basarabiei), unde se „fierbea” horilcă, al cărei import era oprit <endnote id="(479, p. 173)"/>. Nu Întâmplător, mulți termeni din acest domeniu sunt de origine slavă : „cârciumă” („crâșmă”), „podgorie”, „povarnă”, „horilcă”, „butelcă”, „ploscă”, „vadră”, „velniță”, „votcă” etc. În acea epocă, Țările Române nu numai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe-alese, și doar din cele bune,/ Cu grijă socotește, dar fără-nșelăciune...” <endnote id="(689, p. 148)"/>. În schimb, În 1846, sătenii din Geoagiul de Sus, lângă Aiud, se plângeau autorităților că evreii „amestecă În rachiul pe care Îl fierb vitriol [magh. pálinkát vitriollal elegyitik], ceea ce este deosebit de periculos pentru sănătate”. Autoritățile locale au decis Înființarea unei comisii care să cerceteze cazul și, „dacă va constata vreo amestecare primejdioasă a rachiului cu altceva, să propună o substanță, pe cât posibil ușor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ion Ionescu de la Brad, părintele agronomiei moderne românești. Pentru a curăța vinul și a nu-l lăsa să se acrească, se turna În el „un fel de must Înadins pregătit cu pucioasă”. „Acest must de pucioasă - continuă agronomul român - nu fierbe, este dulce, are miros tare greu de pucioasă și numai două sau trei garafe turnate Într-un poloboc sunt de ajuns spre a curăți tot vinul din el” <endnote id="(369, pp. 157-158)"/>. Iată deci un posibil mod de naștere
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Niculiță-Voronca a publicat În 1903 următoarea rețetă populară : „Jură oamenii să nu bea rachiu, dar la nunți, hramuri etc. tot le trebuie băutură. Pentru acest scop, iau esență de oțet, pe care o amestecă cu câteva cofe de apă, apoi fierb cicoare, ce se dă la cafea, chiperi, inibahar, cuișoare și, amestecând toate la un loc să fiarbă, au băutură la masă” <endnote id="(259, p. 197)"/>. Și Șalom Alehem descrie o rețetă de contrafacere a vinului („Vin de Akerman”), folosită
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
hramuri etc. tot le trebuie băutură. Pentru acest scop, iau esență de oțet, pe care o amestecă cu câteva cofe de apă, apoi fierb cicoare, ce se dă la cafea, chiperi, inibahar, cuișoare și, amestecând toate la un loc să fiarbă, au băutură la masă” <endnote id="(259, p. 197)"/>. Și Șalom Alehem descrie o rețetă de contrafacere a vinului („Vin de Akerman”), folosită de unii cârciumari evrei din vestul Ucrainei : stafide tocate, apă, ovăz, spirt, „un fel de praf” („două
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
324)"/>. Când o familie evreiască nu avea totuși posibilitatea să gătească știucă de sabat, se prepara falșefiș („pește fals”, În idiș), „ce aducea la gust cu știuca umplută - nota Brunea-Fox În 1928 -, dar care de fapt era găină tocată și fiartă Într-o zeamă subțire Îndulcită” <endnote id="(791, p. 74)"/>. O altă legendă românească explică „de ce nu mănâncă jidanii raci” : pentru că ei ar fi oameni raționali („cu cap”, zice legenda) și „vor să știe unde se duce și de unde vine
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că evreii lui Irod, din „cetatea Iordanului”, nu numai că „nu s-au dat botezului”, dar au și torturat-o : Pe mine prinsu-m-au, Prinsu-m-au, legatu-m-au, Cu cuțit tăiatu-m-au, În cazan băgatu-m-au, Și trei zile fiertu-m-au, Numa-n ceară și rășină, Apoi strecuratu-m-au, În gard aruncatu-m-au <endnote id="(491, p. 313)"/>. Similar, Într-o baladă populară cu mai multe variante culese În Oltenia, Sfânta Maria și Sfânta Vineri aflate În Rai se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
îmi miroase mie că nici el n-o să stea mult pe fotelul Convorbirilor literare care devin tot mai...laterale. în fine, la Iași se pregătește Colocviul Național de Poezie , care va fi cam în jur de 20 octombrie, cînd mustul fierbe în onoarea poeților care-l vor bea! înainte sau după (imediat) va fi adunarea generală a Asociației. Dacă acestea sunt evenimentele exterioare, celelalte sunt mai sigure. Am în față un an greu deoarece obligațiile ce mi s-au dat sunt
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
răspunde contemplând golul din spatele meu că încă nu mi-a venit timpul”. Dar timpul a venit și, în ziua mult așteptată, ritualul a început prin acțiunea de pisare a celor două plante, Yage și chacruna, ingredientele principale, pentru a fi fierte, în procesul de preparare a lichidului magic ayahusca. Și pentru a fi atrase spiritele bune, pisarea plantelor se face cu cântec sau fluierat ușor, melodic. „După aproape o zi de fiert au rezultat mai puțin de doi litri de licoare
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]