7,390 matches
-
începutul anilor ’90, oamenii de știință abordând acest subiect în faza inițială de dezvoltare prin raportarea la legislația specifică din domeniul sănătății mintale, în special prin accentuarea drepturilor pacienților. Inițiatorii curentului, David Wexler și Bruce Winick, au subliniat faptul că fundamentul conceptual s-a deteriorat ulterior prin diminuarea importanței acordate sănătății mintale și focalizarea pe consecințele terapeutice care derivă din procesul penal. În acest sens, se remarcă aplicarea conceptului la alte domenii cum ar fi sancțiunile penale, violența domestică, îngrijirea sănătății
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Economică, 2002). „Cercetarea calității vieții”, al treilea studiu al volumului, este structurat în trei părți în care sunt analizați indicatori ai calității vieții, cercetarea și monitorizarea calității vieții în țările UE și țările candidate, dar și o analiză morfologică a fundamentelor libertății. Ultimul studiu al volumului intitulat Sociologia și reforma socială analizează modul în care s-a realizat reforma socială în România postcomunistă și modul cum aceasta a influențat mediul rural. Cel de-al cincilea capitol este acela al „Convorbirilor sociologice
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
unei realități comune. Realitatea socială este una fragmentată, depinzând de tipul de cunoaștere pe care îl angajează diferitele grupuri sociale. În acest punct, cea mai importantă idee care apare este aceea că orice cunoaștere este determinată existențial, și aceasta constituie fundamentul concepției neutre asupra ideologiei. Este vorba de ceea ce, într-un alt loc, Mannheim numește "cunoaștere conjunctivă", pe care o opune "cunoașterii comunicative" proprie epistemologiei pe care ideologia o substituie odată cu recunoașterea alcătuirii fragmentate a lumii moderne. Dacă ultimul tip de
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
care decideau ceea ce astăzi numim "politica de cunoaștere" (knowledge politics). c) Socialismul ca model politico-epistemic Dacă ne referim, în fine, la cea de a treia ideologie apărută în modernitate, și anume socialismul, putem aprecia că, din punctul de vedere al fundamentelor sale epistemologice, aceasta împărtășește o bună doză de raționalism cu liberalismul continental așa cum apare acesta din urmă în, spre exemplu, scrierile lui Rousseau sau Kant și că se situează în deplină contradicție cu principiile gnoseologice ale conservatorismului. Deloc întâmplător, în
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
este în mod cert necesară pentru atingerea unui asemenea obiectiv, dar nu este, la fel de cert, și suficientă. În combinație însă cu alte elemente, precum dezbaterea liberă, alegerea liberă și consensul veritabil al cetățenilor și liderilor, pentru care se constituie în fundament, ideologia democratică oferă pilonii pe care o democrație se poate institui și menține. În plus, trebuie specificat că ideologia democratică, formulă de integrare socială proprie societăților occidentale din epoca modernă și până în prezent, este practic imposibilă în absența implicării active
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
construcție a realității și, implicit, a cunoașterii sociale. Conferind conceptului de ideologie o semnificație pozitivă, conjectura mea este aceea că și ceea ce denominăm ca fiind realitate socială, și ceea ce înțelegem prin sintagma de cunoaștere socială reprezintă rezultatul unei proiecții ideologice. Fundamentele acesteia din urmă se regăsesc la nivelul credințelor pe care le incumbă imaginarul social și care influențează anumite strategii acționale în baza unor cadre normative la a căror instituire ideologia contribuie, de asemenea. În alți termeni, ideologia îndeplinește, din punctul
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
în această fază, de "condiționările" politice ale ideologiei, în sensul că nu voi trimite spre formele sale particulare, judecate în termenii "ismelor". Câtă vreme scopul acestui text este cel de a delimita contextul general în care să poată fi subliniate fundamentele ideologice ale cunoașterii sociale, maniera în care, în evoluția lor, ideologiile particulare ale modernității (precum liberalismul, conservatorismul ori socialismul) au instituit, la rându-le, diferite tipuri de realitate socială nu mă preocupă aici. Cea de a doua secțiune urmărește să
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
realitate pe care să o denumim drept socială în absența unei percepții colective cu privire la aceasta; în al doilea rând, această realitate este rezultatul întâlnirii dintre intersubiectivitatea proprie relațiilor sociale și subiectivitatea individuală. Realitatea socială este, prin urmare, o construcție ideologică, fundamentele sale fiind credințele care, localizate în imaginar și împărtășite social creează un context epistemic grație căruia membrii societății pot contribui atât la instituirea practicilor necesare organizării cât și la dezvoltarea cunoașterii sociale. Proiecția ideologică a realității sociale implică existența unui
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
Dewey și Raymond Aron, John Maynard Keynes și Friedrich von Hayek, Karl Popper și Milton Friedman, John Rawls și Robert Nozick. Așa cum reiese din însăși denumirea acestei ideologii, subliniază John Gray, "toți marii teoreticieni liberali au sperat să găsească un fundament al atașamentului lor față de libertatea individuală, fundament care să nu fie numai local, ci unul potențial universal". Dorința gânditorilor liberali de a fundamenta libertatea individuală într-o manieră universală poate fi recunoscută și în operele teoreticienilor politici din perioada contemporană
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
și Friedrich von Hayek, Karl Popper și Milton Friedman, John Rawls și Robert Nozick. Așa cum reiese din însăși denumirea acestei ideologii, subliniază John Gray, "toți marii teoreticieni liberali au sperat să găsească un fundament al atașamentului lor față de libertatea individuală, fundament care să nu fie numai local, ci unul potențial universal". Dorința gânditorilor liberali de a fundamenta libertatea individuală într-o manieră universală poate fi recunoscută și în operele teoreticienilor politici din perioada contemporană, deși liberalismul a suportat, între timp, numeroase
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
linia de argumentare a curentului postliberal se situează și Richard Rorty, gânditor care, în cartea sa, intitulată Contingență, ironie și solidaritate (1998), insistă asupra caracterului contingent al unei comunități liberale, "privând" astfel liberalismul de elementele sale filosofico-istorice, precum și de acele fundamente universale originate în modernitate: "O societate liberală scrie Rorty este aceea ale cărei idealuri pot fi atinse mai degrabă prin persuasiune decât prin forță, prin reformă mai degrabă decât prin revoluție, printr-o manifestare liberă și deschisă a dezbaterilor verbale
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
care insistă însă asupra unei egalități în ceea ce privește statutul moral, pe baza căruia fiecare individ este liber să participe la competiția economică și politică, având șanse și drepturi egale, datorită existenței unei naturi umane universale; c) universalismul, ce se orientează înspre fundamentul universal al naturii umane, împotriva aspectelor culturale și a formelor particulare de organizare istorico-politică; meliorismul, în sensul că ideologia liberală nuanțează sensul failibilității oricărei organizări politice, sugerând astfel că tot ceea ce este uman paote fi îmbunătățit. 2. Coordonate ale ideologiei
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
Hampshire: Ashgate Publishing Limited, 2008. MILLER, David, Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, București: Humanitas, 2006. MINOGUE, Kenneth, "Oakeshott: Rationalism Revisited", în The Intellectual Legacy of Michael Oakeshott, edited by Corey Abel and Timothy Fuller, Exeter: Imprint Academic, 2005. MIROIU, Adrian, Fundamentele politicii. Preferințe și alegeri colective, Iași: Editura Polirom, 2006. MOHAN, Raj P. and KINLOCH, Graham C, "Ideology, Myths, and Social Science", in Ideology and the Social Sciences, edited by Graham C. Kinloch and Raj P. Mohan, 7-21. Westport, Connecticut, London
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
schița unei asemenea teorii și am propus un model integrat de analiză ideologică a realității socio-politice. 60 Rahel Jaeggi, "Rethinking ideology", în Boudewijn de Bruin, Christopher F. Zurn, New Waves in Political Philosophy (Palgrave Macmillan, 2009), 64. 61 Adrian Miroiu, Fundamentele politicii. Preferințe și alegeri colective (Iași: Editura Polirom, 2006), 34-5. Legată de problema etic-axiologică referitoare la scopuri, se poate considera că o analiză deosebit de interesantă cu privire la "cum trebuie să trăim" este cea propusă de consecințialism, a cărui idee principală este
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
de învățământ. Conținuturile educației generale cunosc un proces de extensiune, prin integrarea, pe lângă ariile curriculare tradiționale, circumscrise unor discipline consacrate în planurile de învățământ, a unor tematici interdisciplinare, în special din sfera de studiu a „noilor educații”. Curriculum general reprezintă fundamentul pe care aptitudinile speciale pot fi dezvoltate”. (Carmen Crețu, Curriculum diferențiat și personalizat, vol. I, Editura Polirom, Iași, 1998) Curriculum specializat pe categorii de cunoștințe și aptitudini se focalizează pe îmbogățirea și aprofundarea competențelor, pe exersarea abilităților înalte, pe formarea
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
18. Ciobotaru, A, coord., 2002 - „Teatrul și comunicarea didactică”, Editura „Spiru Haret”, Iași 74 19. Cristea, S., 1996 - „Metodologia reformei educației”, Hardiscom, Pitești 20. Cristea, S., 1996 - „Pedagogia generală. Managementul educației”. Editura Didactică și Pedagogică, București 21. Cristea, S., 1994 - „Fundamentele pedagogice ale reformei învățământului”, Editura Didactică și Pedagogică, București 22. Crostea, S., 2004 - „Managementul organizației școlare”, Editura Didactică și Pedagogică, R.A. București 23. Cristea, M., 1994 - „Sistemul educațional și personalitatea”, Editura Didactică și Pedagogică, R.A. București 24. Crișan, A., (coord
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
nu vor sprijini războaiele cu alte democrații stabile. Potrivit unui al doilea argument, democrațiile liberale ar Împărtăși aceleași valori morale și aceasta ar duce În timp la formarea unei „uniuni a păcii”, adică a unei zone de pace bazată pe fundamentele morale comune ale tuturor democrațiilor. Din punct de vedere moral, mijloacele pașnice de rezovare a conflictelor interne și respectul pentru statul de drept sunt considerate de ordin superior față de comportamentul violent. În viziunea liberalismului din relațiile internaționale, această atitudine ce
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
caz anistorică, obiectivă și universală. Pe de altă parte, la nivel teoretic, conceptualizarea ideii de securitate a cunoscut o profundă transformare, mai ales În perioada de după 1989, când noțiunea „tradițională” a fost Îmbogățită și lărgită conform schimbărilor de perspectivă asupra fundamentelor ontologice și epistemologice În studiul relațiilor internaționale; această transformare reflectă schimbarea În realitățile practice ale securității, care au demonstrat că o concepție redusă la capabilitate militară nu poate explica multitudinea de factori care influențează securitatea. În fine, securitatea nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
întemeietorul Școlii Românești de Teoria Informației), ambii fiind profesori de referință la York University din Toronto, cărora le suntem extrem de recunoscători acum și pe această cale. Ideile măsurării și analizei cantitative a biodiversității sau a diversității în general au drept fundament conceptele complementare de concentrare și diversitate, în înțelesul lor cel mai general cu putință, indiferent de domeniul și problemele considerate. Pornind de la aceste idei și extinzându-le mai apoi adecvat, în conexiune directă cu preocupările noastre legate de modelarea matematică
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
avem nevoie de opinii morale pre-politice pentru a ști că "ordinea asigurată prin forță nu este ordine" (might is not right) și - ca atare - ar trebui să realizăm că realiștii au dreptate în susținerea că nu au nevoie de un fundament moral pentru generarea teoriilor lor politice normative. Distincția între politică și dominație - distincție pe care, susțin Jubb și Rossi, moraliștii nu-și pot permite să o conteste - legitimează ideea unei normativități politice distincte de normativitatea morală, ideea unei normativități "inerente
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
politica"4 și "filtrate prin prisma rolului politicii în furnizarea ordinii"5. De vreme ce teoriile realiste (inclusiv teoriile realiste ale legitimității) sunt preocupate doar de acest tip de normativitate, este clar, sugerează cei doi, că ele nu au, de fapt, niciun fundament moral, nicio premisă egalitariană "ultimă" justificată sau acceptată pe temeiuri morale. Lucrurile nu sunt, însă, desigur, atât de clare pe cât sugerează Jubb și Rossi. Logic vorbind, argumentul lui Erman și Möller nu se bazează, de fapt, pe asumpția că libertatea
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
lucrurile la fel și în cazul legitimității politice?"18 În sfârșit, obiectează pe această bază Erman și Möller, este fals că viziunea pentru care a argumentat Bernard Williams constituie un exemplu de concepție realistă a legitimității care nu are un fundament moral, așa cum au sugerat Jubb și Rossi. Chiar și dacă acceptăm că exigența legitimării este una "inerentă faptului existenței unui fenomen precum politica", aceasta nu ne obligă să acceptăm și concepția despre legitimitate a lui Williams. Altfel spus, faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
6 etc. Toate acestea - și mai toate celelalte întrebări pe care le-au ridicat până acum filosofii politici (precum problema "cetății ideale"/"societății bune", problema dreptății globale, problema dreptății rectificative, problema "supunerii femeilor", problema condițiilor de legitimitate ale războiului, problema "fundamentelor morale ale democrației" și a "bazelor morale" ale egalității politice sau ale libertății, problema "semnificației normative a comunității, solidarității și apartenenței", problema răspunsului dezirabil al statelor la fenomenul multiculturalității sau al pluralismului religios și valoric, problema naturii discriminării și a
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
egali a tuturor cetățenilor, 23-26, 66-67, 95, 109, 111 prioritatea moralului asupra politicului, 37-38 problema "bazelor morale" ale egalității politice problema "cetății ideale", 111 problema condițiilor de legitimitate ale războiului, 112 problema dreptății globale, 111-112 problema dreptății rectificative, 112 problema "fundamentelor morale ale democrației", 112 problema "mâinilor murdare", 97 problema "semnificației normative a comunității, solidarității și apartenenței", 112 problema "supunerii femeilor", 112, 119 proceduri politice, 17, 34-35, 54, 85-86, 89, 94, 136-137 procedurile democratice de decizie, 156, 158 productivitate, 21 protecție
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
constituirea Frăției lui Israel, organizație în care și astăzi sînt uniți toți mozaicii, ei erau în nu-măr total de 42360 persoane(Neemia 7,60), organizați în două triburi, tribul lui Iuda și tribul lui Beniamin. Iar acest cult avea ca fundament ura împotriva celor ne-tăiați împrejur(Neemia 13,3); ,, Cînd au auzit Tora, au deosebit din Israel pe toți străinii.” Primele victime ale acestei nebunii au fost filistenii care nu se dădeau în bărci cu persanii și nici nu doreau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]