7,158 matches
-
este autor al lucrărilor Cercetări noi referitoare la originea lui Mihail Eminescu, 1925, Paneuropa oder Vereinigte Volkstaaten der Welt?, 1928. 78. George Turtureanu (1906-1962), publicist, absolvent al Liceului Ștefan cel Mare, licențiat în Drept, a fost secretar de redacție la Gazeta Bucovinenilor (1934-1935) și colaborator la Făt-Frumos și Junimea literară. Este autorul lucrării Calcularea dobânzilor legale și convenționale, păstrată în manuscris la Fondul documentar S. Fl. Marian din Suceava. 79. Victor Țăranu (1901), profesor în zona Dornelor, publicist, colaborator cu articole
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Suceava, 1997. Țăranu, Petru, Memoria Dornelor. Oameni de seamă, Editura Țara Fagilor, Suceava, 1998. Zaciu, Mircea, Dicționarul scriitorilor români, vol. 1-4, Editura Fundației Culturale Române: Albatros, București, 1995-2002. Publicații periodice Analele Bucovinei, 2000. Clopotul, 1933-1937. Craiu Nou, 1919. Făt-Frumos, 1926-1939. Gazeta Dorohoiului, 1926-1929. Glasul Bucovinei, 1925-1932. Junimea literară, 1923-1939. Mișcarea, 1931. Mișcarea literară, 1933. Neamul Românesc, 1908, 1920. Noua gazetă de Vest, 1938. Noua revistă română, 1909, 1910. Provincia literară, 1933. Revista Fundațiilor Regale, 1938. Revista generală a învățământului, 1932-1940. Revista
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
vol. 1-4, Editura Fundației Culturale Române: Albatros, București, 1995-2002. Publicații periodice Analele Bucovinei, 2000. Clopotul, 1933-1937. Craiu Nou, 1919. Făt-Frumos, 1926-1939. Gazeta Dorohoiului, 1926-1929. Glasul Bucovinei, 1925-1932. Junimea literară, 1923-1939. Mișcarea, 1931. Mișcarea literară, 1933. Neamul Românesc, 1908, 1920. Noua gazetă de Vest, 1938. Noua revistă română, 1909, 1910. Provincia literară, 1933. Revista Fundațiilor Regale, 1938. Revista generală a învățământului, 1932-1940. Revista Moldovei, 1921-1927. Rochița transparentă. Literară, umoristică, picantă, 1932. Știrea, 1929-1937. Universul, 1930. Vestea, 1926-1931. Vestitorul, 1929. Vremea, 1934, 1935
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
3651, 1931. 49 "Celălalt regionalism", în Junimea literară, XIII, nr. 5-6, 1924. 50 Anne-Marie Thiesse, Ecrire la France: le mouvement littéraire régionaliste de langue française entre la Belle Epoque et la Libération, Presses universitaires de France, 1991. 51 În Noua gazetă de Vest, III, nr. 536, 1938, p. 2. 52 Ibidem, nr. 559, 1938, p. 2. 53 Ibidem, nr. 564, 1938, p. 2. 54 Ibidem, nr. 545, 1938, p. 2. 55 Ibidem, nr. 639, 1938, p. 2. 56 Ibidem, nr. 559
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Botoșanii cari se duc... Album istoric, Editura Cartea Românească, București, 1927. 11 Ion Simionescu, "Județul Botoșani", în Revista Moldovei, I, nr. 10, 1922, p. 6. 12 Ștefan Ciubotaru, Pagini culturale botoșănene. 1802-1944, Editura Geea, Botoșani, 1994, p. 23. 13 În Gazeta Dorohoiului, II, nr. 44, 1929. 14 Din Botoșanii de odinioară...Scene și personaje dintr-o lume care a fost, Editura CSIER, București, 2001, p. 21. 15 În Vestea, IV, nr. 71, 1929. 16 Șlomo Leibovici-Laiș, Evreimea botoșăneană - mini-monografie, Tel-Aviv, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
A.N. Botoșani, Fond Al. Faliboga, dosar 45/1928. 22 Ș. Ciubotaru, Pagini culturale botoșănene..., p. 82-83. 23 Concurența (1921-1924), Gura lumii (1921), Crocodilul Botoșanilor (1923-1926), Revista profesorilor de muzică (1924-1926), Biblioteca războiului (1924-1926), Botoșanii juridic (1924-1925), Revista juridică (1925), Gazeta școlii (1924-1928), Hazair (1925-1927), Armonia (1928-1930), Pământul (1928), Revista școlii (1928-1942), Foaia Cooperației (1930-1932), Pământul Moldovei (1931), Îndemnul vremii (1932), Gurița (1932), Rochița transparentă (1932), Vremea noastră (1933-1935), Steluța (1933-1938), Clasa noastră (1934), Ghiocelul (1936-1938), Strategia (1935-1937), Arhanghelul (1936-1944), Moldova
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
62 figuri, Editura Cartea Românească, București, p. 125. 26 Gheorghe Amarandei, Dorohoiul istoric și cultural. Evocări, Editura Quadrat, Botoșani, 1999, p. 190. 27 Vasile Coțofrei (et. al.), Dorohoi 600. File de monografie, Editura Tipo-And, Dorohoi, 2007, p. 428. 28 În Gazeta Dorohoiului, VII, nr. 24, 1924. 29 Ș. Ciubotaru, Pagini culturale botoșănene..., p. 168. 30 În Vestitorul, I, nr. 28, 1929. 31 Gheorghe Amarandei, Periodice dorohoiene, vol. II, 1919-1944, Editura Axa, Botoșani, 2001, p. 28. 32 Ibidem, p. 75. 33 V.
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Vlădică, Vatra Dornei. Plai mioritic de istorie și legendă, leagăn de credință și cultură bucovineană, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2007, p. 239. 70 Ibidem, pp. 250-251. 71 C. Dan Pantazescu, "Provincia literară se nesocotește...", publicat în Seara, reprodus în Noua gazetă de Vest, III, nr. 666, 1938, p. 2. 72 G. G. Antonescu, Educație și cultură, ediția a 3-a, Editura Cultura Românească, București, 1935, p. 144. 73 Conform Recensământului, "Instituțiile publice" includ: justiția, ordinea publică, învățământ, administrație publică, regii autonome
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
al școlii românești de chirurgie veterinară. 123 Asociația foștilor elevi și profesori ai Liceului Anastasie Bașotă din Pomârla - Dorohoi, Dare de seamă 1921-1923, Tip. C. Aberman, Iași, p. 18. 124 Anastasie Bașotă din Pomârla-Dorohoiu, Anuar școlar pe anul 1921-1922, tip. Gazeta Dorohoiului, 1923, p. 22. 125 D. Capră, Liceul "Grigore Ghica V. V..., p. 9. 126 D.J.A.N. Botoșani, Fond Liceul de Fete "Regina Maria", Dorohoi, dosar 1/1922. 127 Idem, dosar 3/1924, f. 16. 128 M. Iacobescu, Ghe. Gafencu
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
provinciale", în Mișcarea literară, II, nr. 62, 1933. 57 Nicolae Iorga, Istoria literaturii românești contemporane. Vol. II, În căutarea fondului, Editura Minerva, București, 1985, p. 283. 58 Ibidem, pp. 278-280. 59 Ibidem, p. 296. 60 Ibidem, p. 280. 61 Noua gazetă de Vest, III, nr. 669, 1938, p. 2. 62 Ibidem, nr. 653, 1938, p. 2. 63 Ibidem, nr. 707, 1938, p. 2. 64 În Liviu Antonesei, "Un model de acțiune culturală: grupul Criterion", în Al. Zub (ed.), Cultură și societate
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ȚÂNȚARUL, săptămânal apărut la București între 28 februarie și 15 august 1859. Probabil prima gazetă satirică și umoristică românească, Ț. avea ca editor pe C. A. Rosetti, care de la al doilea număr figurează și ca director, alături de redactorul N. T. Orășanu, ale cărui înclinații spre satiră se făcuseră cunoscute încă de prin 1857. Cei doi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290059_a_291388]
-
O singură dată colaborează, sub pseudonimul Iernescu, Enrich Winterhalder. O anume sobrietate în alegerea mijloacelor umoristice, neîntâlnită mai târziu la Orășanu, trebuie pusă, fără îndoială, în seama lui Rosetti. De altfel, din iunie Orășanu nu mai scrie aici, deoarece scoate gazeta „Spiriduș”, care după patru numere e suspendată, ieșind ulterior sub titlul „Nichipercea”. În Ț. abundă comentariile politice cu referire la situația din Europa, la puterile vecine cu Principatele și la amestecul lor în politica noastră internă. Se publică și satire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290059_a_291388]
-
Bacalbașa, care era prim-redactor, editează, în 1893, „Moftul român”, „revistă spiritistă națională”, apărută într-o a doua serie în 1901. Asociindu-se cu I. Slavici și G. Coșbuc, înființează în 1894 revista „Vatra”. Redactor, în 1895, la organul liberal „Gazeta poporului”, C. conduce în anul următor „Epoca literară”, supliment al ziarului „Epoca”, avându-l ca secretar pe St. O. Iosif. A mai colaborat la „Voința națională”, „Lumea veche”, „Lumea nouă”, periodic socialist, „Asmodeu”, „Povestea vorbei”, „Gazeta săteanului”, „Foaia interesantă”, „Lumea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
1895, la organul liberal „Gazeta poporului”, C. conduce în anul următor „Epoca literară”, supliment al ziarului „Epoca”, avându-l ca secretar pe St. O. Iosif. A mai colaborat la „Voința națională”, „Lumea veche”, „Lumea nouă”, periodic socialist, „Asmodeu”, „Povestea vorbei”, „Gazeta săteanului”, „Foaia interesantă”, „Lumea ilustrată”, „România jună”, „Literatură și artă română”, „Adevărul”, „Pagini literare”, „Constituționalul”, „Noua revistă română”, „Universul”, „Luceafărul” „Convorbiri” (și „Convorbiri critice”), „Flacăra”, „Universul literar”, „Viața românească” și, bineînțeles - ca membru al Junimii -, la „Convorbiri literare”. A semnat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
acest ciclu nu s-a realizat, opera întreagă a lui C. mișună de asemenea „moftangii”. În „Ghimpele”, „Claponul”, „Moftul român”, unde îi apar cronici satirice, fanteziste, literare, scriitorul își caută cu înfrigurare uneltele, recurgând la formule și scheme hazlii din gazetele umoristice ale momentului. El practică acum un comic alert, ușor, compunând „gogoși”, „curiozități”, „zigzaguri”, uzând de alegorii și de hiperbola dibaci meșteșugită, debitând cu vioiciune anecdote uneori pipărate, chiar licențioase, strecurând ironii subțiri sau pline de echivocuri. De la zeflemea la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
vocație în acest domeniu. E adevărat și că disprețuia prea mult politicianismul pentru a se înregimenta în vreun partid. Natură capricioasă, el semnează când la „Timpul”, ziar conservator, când la „Voința națională”, organ liberal, dar și la „Constituționalul” junimist, la „Gazeta poporului”, foaie liberală, și iarăși la un ziar conservator, „Epoca”. După o perioadă de atașament, poate sincer, față de ideile liberale, C. ajunge să le considere un reflex degradat, până la schimonoseală, al pașoptismului. Este una dintre temele publicisticii sale, pe care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
în fața consoartei, care îl ascultă uimită, dar și cu un secret umor, Leonida având despre toți și toate câte o stupefiantă teorie. În mintea încâlcită a acestui pașnic cetățean care crede ca în cartea sfântă în tot ce scrie la gazetă, ideile, din care se vede bine că nu pricepe o iotă, se învălmășesc într-un haos amețitor: sursele ipohondriei, legea pensiilor, „legea de murături”, papa și revoluția. Idealul său de republică e cât se poate de domestic și avantajos (leafă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
licență în 1965. A absolvit în 1976 și Academia „Ștefan Gheorghiu”. Între 1959 și 1969 a fost redactor la Editura pentru Literatură, din 1969 redactor la Editura Albatros, unde va fi mai târziu șef de redacție. Debutează în presă la „Gazeta literară” în 1964. A colaborat la „Iașul literar”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „România literară”, „Viața Buzăului”, „Adevărul literar și artistic”, „Universul Bucureștilor”, „Sud”. Prima prezență editorială va fi ediția G. Bacovia, Plumb. Versuri și proză, apărută în 1965. Primind la naștere prenumele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288464_a_289793]
-
MUREȘAN, Dumitru (21.I.1941, Bucium, j. Alba), poet. Este fiul Ecaterinei Mureșan (n. Clim) și al lui Vasile Mureșian, învățători. A absolvit Facultatea de Matematică și Fizică a Universității din Cluj. Debutează cu versuri la „Gazeta literară” în 1964, iar editorial, în 1968, cu volumul Nebuloasa crabului. Între 1962 și 1968 este profesor de matematică în Jurilovca, județul Tulcea, apoi funcționează ca director al Casei Creației Populare a județului Tulcea până în 1972, când se angajează redactor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288308_a_289637]
-
timp cunoscut lumii literare de dincolo și de dincoace de munți. Colaborează cu versuri, memorialistică, publicistică literară și traduceri (din Shakespeare, Goethe, Schiller, Lenau ș.a.) la „Familia”, „Foaia literară”, „Sămănătorul”, „Evenimentul”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Românul” din Arad, „Almanahul scriitorilor de la noi”, „Gazeta Transilvaniei”, „Cosinzeana”. A semnat și cu pseudonimele I. Corbea și Sorin. O parte din versurile risipite prin diferite periodice vor fi adunate de Horia Petra-Petrescu într-un volum, Înviere și alte poezii (1924), publicat la Sibiu, unde, un an mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285816_a_287145]
-
cărei subtitlu era „Ziar liber de luptă și doctrină românească”, va fi suspendată în 17 aprilie 1938, în urma aplicării Legii presei; reapare în 1940 cu subtitlul „Ziar de viață și luptă legionară”. În acord cu programul urmărit, se precizează: „Rolul gazetei noastre va fi [...] de a reaminti în fiecare clipă toate deficiențele, toate lunecările și toate retragerile pe care le înfățișează românimea în propria ei țară”, de a combate „fără cruțare” „tot ce stă în calea acestui țel, tot ce slăbește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285949_a_287278]
-
Universității din Iași de Spiru C. Haret, Corespondență politică din 1869 între Mihail Kogălniceanu și G. Mârzescu, Schițe și amintiri de D. D. Pătrășcanu, Impresii de la Blaj de Petre Locusteanu, Personalități proeminente ale României de I.G. Duca, Relativ la istoria gazetăriei: „Gazeta Transilvaniei” de G. Bogdan-Duică, Spicuind corespondența familiei Brătianu de Marius Theodorian-Carada. În paginile revistei sunt comemorați Mihail Kogălniceanu, A. D. Xenopol, Dimitrie Zarifopol, Gh. Asachi. Literatura străină e reprezentată atât prin traduceri, în special din literatura franceză - prozatorul preferat e Maupassant
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288184_a_289513]
-
Bolintineanu. El deținea, ca și la „Poporul suveran”, rubrica „București” căreia, de la numărul 16, i-a dat titlul „Principatele Unite”. Alegerea de deputați pentru adunarea care urma să hotărască persoana domnitorului, lărgirea dreptului de vot, libertatea tiparului sunt subiectele principale. Gazeta a anunțat cu entuziasm știrea alegerii lui Al. I. Cuza ca domn al Moldovei, tipărind și discursul rostit de M. Kogălniceanu cu acest prilej. Când Al. I. Cuza este ales domn și în Țara Românească, Bolintineanu elogiază evenimentul (O pagină
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286660_a_287989]
-
PROPRIETARUL ROMÂN, gazetă politică și literară apărută la București, de două ori pe săptămână, între 23 decembrie 1860 și 19 aprilie 1862. Așa cum specifică I. Heliade-Rădulescu în editorialul intitulat Proprietarul român, jurnalul trebuie încadrat între periodicele care continuă „Curierul românesc”. Tot Heliade indică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289043_a_290372]
-
la București, de două ori pe săptămână, între 23 decembrie 1860 și 19 aprilie 1862. Așa cum specifică I. Heliade-Rădulescu în editorialul intitulat Proprietarul român, jurnalul trebuie încadrat între periodicele care continuă „Curierul românesc”. Tot Heliade indică și programul cultural al gazetei (Programa), care își propune să urmărească viața literară românească și să publice scrieri originale și traduceri ale celor mai bune opere literare străine. Heliade și-a tipărit în coloanele gazetei multe articole politice. Tot aici a apărut „misterul” Proces general
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289043_a_290372]