12,265 matches
-
folclorist", laographikós "folcloric". O privire de ansamblu asupra modului de redare a semnificațiilor din cîmpul semantic "popor" relevă cîteva si-tuații distincte. Se observă, mai întîi, o situație general europeană în care se întîlnesc în aceeași limbă formanți pe baza elementelor grec, latin și germanic; în limbile romanice fiind moștenit cuvîntul latin de bază populus, în cele germanice elementul germanic de bază folk, iar în limbile slave elementul slav comun naród (de la cuvintele moștenite uneori s-au creat derivate în limbile germanice
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nu există. Limbile europene atestă un paralelism accentuat între elementele ce pornesc de la cele trei surse sub aspectul domeniului de aplicare și, deseori, chiar sub aspectul elementelor formative. Atunci cînd un cuvînt nu a fost luat direct din limbile clasice, greacă sau latină, s-a realizat un împrumut dintr-o limbă romanică (franceză și, rar, italiană) ori dintr-o limbă germanică (germana și, rar, engleza). Prin aceasta, unele dintre limbile romanice și germanice au putut contribui la patrimoniul european nu numai
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și de introducerea tiparului și de fixarea normelor de scriere. În perioada Renașterii, îndeosebi în ultima parte a secolului al XVI-lea, cînd a început perioada englezei moderne, au fost introduse numeroase împrumuturi, mai ales din limbile clasice (latină și greacă), dar și din alte limbi (din franceză: ballet, serenade; din italiană: cupola, gondola; din spaniolă și din portugheză: embargo, tornado, denumiri pentru realități exotice: banana, cacao, canibal, colibri, patato, tamato etc.). Pe lîngă această îmbogățire cu elemente preluate din diferite
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
mijloace de impresionare de tip medieval, exploatînd ignoranța unui nivel cultural și de civilizație foarte scăzut al credincioșilor. Prin urmare, începuturile culturii românești majore din epoca veche nu au fost continuate și dezvoltate, ci inhibate prin promovarea învățămîntului în limba greacă și prin desființarea clasei superioare autohtone. Noua pătură socială pseudo-aristocratică nu putea avea conștiința nobilității ereditare și, de aceea, recurgea la mijloace exterioare de recunoaștere, pre-tinzînd ploconeli interminabile ale supușilor și urmărind numai acumularea irațională de bani și de alte
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
distinct d'abord à l'époque antique, lorsque les foyers culturels latins et grecs se sont manifestés, ensuite à l'époque moderne, par la manifes-tation des foyers roman occidental et germanique. Entre tous, c'est le foyer culturel et linguistique grec qui l'emporte, autant par sa situation dans le temps que par son importance, car il a fondé une série de traits culturels et de civilisation qui ont assuré aux Européens un ascendant sur les peuples vivant sur d'autres
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
mais plus relevants. Cette évolution a fait que les langues correspon-dantes aux foyers culturels européens de l'époque moderne (c'est-à-dire les langues romanes occidentales et les langues germaniques) se distinguent typologiquement des langues correspondantes aux foyers culturels antiques (le grec et le latin). Bien sûr, les phénomènes linguistiques soumis à l'examen dans la perspective de la communication culturelle européenne doivent bénéficier d'une analyse et d'une interpré-tation conformes aux exigences des sciences du langage. Il est tout à fait
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
influences qui se sont exercées à des moments différents de leur existence. Mais, si ces aspects rendent facile la communi-cation au sein des mêmes groupes ethniques et linguistiques, les emprunts de toutes les langues du continent au latin et au grec ancien garantissent la communication (et l'unité) généra-lement européenne. Il existe aussi de nombreux éléments linguistiques empruntés par tous ou par la majorité des idiomes européens à certaines langues modernes (au français, à l'italien, à l'anglais et à
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
În multe limbi germanice nordice și de vest nu există desinențe personale, în unele există însă (precum în limba germană), dar aceasta nu înlătură obligativitatea folosirii pronumelor. 41 Articolul hotărît a apărut prima dată în arealul lingvistic indo-european în limba greacă, unde s-a creat din demonstrativul ˝acesta˝ cu sens anaforic. Unele limbi indo-europene, precum limbile germanice, și-au creat articolul hotărît și nehotărît în Evul mediu, iar altele, ca unele limbi slave, continuă să nu folosească o astfel de categorie
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
revolta și eliberarea eroului : Prometeu eliberat, din care au rămas doar câteva fragmente, și Prometeu purtător de foc, cu subiectul doar bănuit (p. 9). El face această operație fără a urma neapărat scenariul sugerat de Eschil : după toate probabilitățile, tragediograful grec avea în vedere reconcilierea finală dintre zeul suprem și titanul răzvrătit, soluție evitată de discipolul său român. În Prometeu înlănțuit nu apare niciun pământean, toate personajele fiind zei, titani sau nimfe. Prometeu se sacrifică de dragul oamenilor și din revoltă împotriva
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
le voi cere trupul [...]/ Și-au născocit minunea, al înălțării crez - III, p. 328). Personajele pun, așadar, sub semnul întrebării legendele în care sunt ele însele implicate. S-ar zice că Eftimiu complică mereu acțiunea inspirată din mai mulți autori greci și pentru a avea ocazia de a contesta verosimilitatea faptelor înfățișate de Homer, Eschil sau Euripide. Efectul este oricum unul de subminare implicită a dimensiunii mitice. Corul antic este și de data aceasta eliminat, iar rolul de comentator al evenimentelor
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
în patul regesc. Fără să înțeleagă această rătăcire a minții, Hecuba le cere troienelor să întâmpine cu lacrimi ciudata veselie a fetei : plângeți ca răspuns la cântul ei de nuntă. Casandra îi arată că această însoțire va aduce pierirea comandantului grec : fii bucuroasă pentru măritișul meu regesc [...] regele aheilor, luându-mă, în mine va-ntâlni o soață mai ruinătoare ca Helena. Am să-l ucid și am să-i surp tot neamul, ca să răzbun pieirea fraților și a tatei [...] Acelora, pe
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
schimb, la Dan Botta amândoi eroii au aceeași supremă dăruire de sine și se jertfesc din dragostea absolută pentru partener, adevărata iubire presupunând unirea în veșnicie. Într-un anume sens, dramaturgul român pare mai consecvent spiritului tragediei decât maestrul său grec Euripide. Eliminând personajul parțial burlesc al lui Heracles, el reduce oricum elementul comic din piesa înaintașului său. Singurul moment destins al dramei e scena în care Străinul/ Pan și șerbii săi discreditează maieutica, arta de a scoate cu ajutorul analizei apă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Tauris - scrisă în 1952, reprezentată în 1965 la televiziune, iar în 1969 pe scena teatrului „Lucia Sturdza- Bulandra”, și publicată în 1971 -, el pornește de la creația omonimă a lui Euripide, una din puținele tragedii eline cu sfârșit fericit. Scenariul autorului grec fixează datele cunoscute ale legendei. Salvată prin intervenția miraculoasă a Artemidei de la sacrificiul acceptat de Agamemnon pentru ca oștile grecești să poată porni spre Troia, Ifigenia a fost adusă în Taurida unde servește ca preoteasă a cultului sângeros al zeiței căreia
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
facilitat și de o altă lipsă de comunicare, cea dintre Toas și Ifigenia cu privire la necesitatea jertfelor omenești. Regele Tauridei nu mai este, ca la Euripide, un barbar setos de sânge care se opune cu strășnicie planurilor de fugă ale tinerilor greci. Asemenea suveranului din piesa lui Goethe Ifigenia în Tauris, personajul lui Everac se îndrăgostește de Ifigenia și încearcă tot timpul să se poarte așa cum își închipuie că ar dori ea. De la început, când constată că tânăra e mereu palidă și
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
secvența expozitivă. Lucrarea dramatică a autorului modern are la bază câteva din cele mai cunoscute texte antice cu privire la Socrate. Întâmplările cu alură anecdotică sunt extrase în mare parte din capitolul consacrat filosofului de Diogenes Laertios. Ca și în opera doxografului grec, înțeleptul exclamă la vederea tarabelor încărcate ale negustorilor că există pe lume destule lucruri inutile pentru el (IX 25) ; observă ironic că zărește deșertăciunea prin găurile mantiei purtată ostentativ de Antistene în semn de dispreț pentru bunurile lumești (XV 36
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Socrate care l-a învățat să nu-și asculte părinții (p. 74), opinie împărtășită de Meletos, indignat de impasibilitatea atenienilor în fața prezenței nocive a filosofului (Cât timp veți mai îngădui oare în mijlocul vostru pe acest Socrate care strică floarea tineretului grec ? - p. 75). Incapabil să urmeze calea cunoașterii, confuz și derutat, Eurites nu mai poate suporta lumea din jur și propria persoană și se sinucide, iar Socrate își reproșează că n-a știut să-i ofere îndrumarea potrivită : De ce te-am
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Horia Lovinescu urmează îndeaproape textul livian axându-se pe zugrăvirea exceselor tiranice ale lui Tarquinius Superbus și pe siluirea Lucreției de către unul din fiii regelui ca moment declanșator al revoltei. Cât despre Doinaș, el respectă în linii mari scenariul autorului grec, citat în traducere românească în pasajul referitor la eliberarea sclavului Vindicius ca răsplată pentru dezvăluirea conspirației promonarhice (VII). În Brutus și fiii săi sunt păstrate destule detalii din Viețile paralele : întărirea jurământului de fidelitate față de rege printr-un sacrificiu uman
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
trădeze pe Socrate parafrazează discuția Diavolului cu Adrian Leverkühn din romanul lui Thomas Mann Doctor Faustus și, așa cum precizează autorul, multe fraze sunt luate cuvânt cu cuvânt de acolo (II, p. 115). În chip neașteptat, într-o scriere despre lumea greacă scena capătă treptat un caracter de Ev Mediu (II, p. 115), iar jocul interferențelor literare complică imixtiunea planurilor temporale. Din nou, Atena lui Ștefan Zicher apare ca un spațiu al îngrădirii libertăților cetățenești, care prezintă destule analogii cu România comunistă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cel mai semnificativ al exegezei. În deschiderea monografiei sale - contemporană cu tentativele unor dramaturgi ca Dan Botta, Mircea Eliade și Radu Stanca de a relua în spirit modern miturile eline -, Alice Voinescu arată de ce nașterea tragediei este esențială în cultura greacă. Concentrându-se asupra ființei celei mai slabe din univers și întrebuințând stilul dramatic, în stare să exprime natura dinamică a omului înfiripată din tensiunea dintre trupul și sufletul său (p. 9), creațiile tragice promovează un tip uman nou. Până la ivirea
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
care optează pentru subiecte mitice intră în dialog cu operele tragicilor greci, modelele consacrate ale genului. Nesa tisfăcut de simplitatea monocordă a intrigii originale, Victor Eftimiu o îmbogățește prin contaminare, procedeu folosit și de scriitorii latini când împrumutau de la precursorii greci. Prin împletirea firelor narative provenite din surse multiple, el complică excesiv lucrurile, iar pitorescul substituie acumularea lentă de tensiune. Când reface istoria Casandrei, Nicolae Iorga pornește de la o tragedie a lui Eschil (Agamemnon) și alta a lui Euripide (Troienele) păstrând
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
astfel marea experiență.” P. Haris 472. „Cultura poporului fără cărți pentru dânsul nu se poate. Și fără cultura poporului, orice alcătuire economică, orice formă politică nu au nici o valoare.” Nicolae Iorga 473. „Ne-am interesa mediocru de aventurile micului popor grec, dacă Heraclit, Aristotel sau Euclid n-ar fi semnat pagini strălucite în cartea științei sau filozofiei. Ce-ar însemna Evul Mediu fără catedralele sale? Epoca elisabetană fără Shakespeare, August fără Vergiliu și Horațiu, Ludovic al IV-lea fără Racine, Rusia
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
cum sunt și celelalte fenomene ale existenței, nașterile, morțile, accidentele și pe un plan mai mare, desigur seismele sociale. Oamenii au nevoie să ia cunoștință de faptele lor, e o lege a timpurilor moderne, care a apărut întâi la vechii greci. Și adesea această lege sacrifică pe unul care să le spună.” Marin Preda 634. „Drumul spre o carte bună poate să fie pavat cu un număr de cărți proaste. Nu este o încurajare pentru scrierea programatică a cărților proaste, ci
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
Este hirotonit în 1758, la treizeci și șase de ani, de episcopul român Grigorie Râșca. În ciuda acestor împovărătoare răspunderi, Paisie găsește mereu timp (în special noaptea) să învețe și să caute textele tradiției patristice prin mănăstirile Muntelui Sfânt. Învață limba greacă, copie texte ale Sfinților Părinți, descoperă neconcordanțe între traducerile slavone ale unuia și aceluiași text grec și începe munca de corectare a traducerilor slavonești din textele bizantine, după variante tot slavonești, dar mai vechi. Astfel, se angajează într-un efort
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
acestor împovărătoare răspunderi, Paisie găsește mereu timp (în special noaptea) să învețe și să caute textele tradiției patristice prin mănăstirile Muntelui Sfânt. Învață limba greacă, copie texte ale Sfinților Părinți, descoperă neconcordanțe între traducerile slavone ale unuia și aceluiași text grec și începe munca de corectare a traducerilor slavonești din textele bizantine, după variante tot slavonești, dar mai vechi. Astfel, se angajează într-un efort uriaș: ziua și-o petrece cu îndatoririle față de schit și de ucenici, noaptea copie cărți la
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
25 ianuarie 1817. Tot la Athos, i se alăturaseră lui Paisie, românii Macarie și Gheorghe, amândoi originari din Transilvania. Primul dintre ei, Macarie, elinist de elită, provenit dintre elevii Academiei Domnești din București, devine la Athos chiar dascălul de limbă greacă al lui Paisie. I-a stat alături starețului și la Dragomirna și, sub influența activității cărturărești a acestuia, concepe aici, în 1772, celebra „Gramatica Rumânească” și un lexicon slavonoromân (1778), cuprinzând douăzeci de mii de articole, scrie versuri și elaborează
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]