6,874 matches
-
la lucru toate treptele văzului, de la cel sensibil la cel intelectual și la cel contemplativ (cf. Despre căutarea lui Dumnezeu, traducere în limba română în Nicolaus Cusanus, Coincidentia oppositorum, I, ed. cit., pp. 79 125). operînd apropieri între finit și infinit, unu și multiplu, relativ și absolut, libertate și necesitate, interior și exterior, iar nu imposibile identități [subl. n.]. Iată de ce Berdiaev își declară ostilitatea împotriva metafizicii moniste. La baza gîndirii sale el pune contradicția, privește dualismul ca etapă necesară, ca
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
adevărată e detașată de orice reducție Ea e forma absolută, fața tuturor fețelor. Ceea ce propune Cusanus intelectului este să asume coprezența în tensiune a viziunii perspectivale și a viziunii proprii divinului, care înfășoară totalitatea perspectivelor și a existentelor în Privirea infinită, trans perspectivală. Slăbiciunea apofatică a transcendenței în modernitatea tîrzie Gîndirea simbolică, cu a sa regulă a analogiei inverse, privește realul de la ambele capete, din ambele puncte de vedere, cel perspectival și cel trans-perspectival. Ea identifică în împrejurările cele mai banale
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
astfel spațiu pentru un altceva, dă suport arhetipal pentru realitatea relativă a alterității, a creației, a lumii. în dialogul platonician care îi poartă numele, Parmenide începe prin a considera în mod absolut Unul absolut Unul care este Unu , realitate compactă, infinită, precedînd orice determinație, inclusiv cea a ființei, depășind orice distincție. Densitatea Unului unu nu lasă loc ființei, așa cum nu lasă loc identicului și diferitului. Unul sau Binele întrece în demnitate ființa, e Supra-Ființa, Principiul suprem. Abia cînd Unul e conceput
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
oamenii dorinței, atrași de plenitudinea Nimicului unde se retrage Dumnezeu cînd dă spațiu creației sale. în demersul mistic, în alergarea interioară pe urmele divinului, ființa umană își lărgește necontenit capacitatea contemplativă, se amplifică pentru a se adecva asimptotic țintei sale infinite. Dar ca mod exterior, ca prezență în lume, omul se conformează aceluiași reper transcendent atunci cînd adoptă atitudinea de restrîngere voluntară a puterii sale. Divinului care se transcende pe sine dînd spațiu creației îi răspunde, simetric, umanul care își limitează
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
religioase și orizontul transcendent spre care ele conduc. într-adevăr, actele vieții noastre curente și-au pierdut semnificația spirituală, odinioară la îndemîna oricui. Dar, extrase din plasa contingenței, aceste sensuri își pot recăpăta înălțimea, pot fi regîndite în verticala lor infinită, pot deveni departele mobilizator în zarea căruia se petrece viața noastră de fiecare zi. Desprinse din plasa codificării care le încadra, le mărunțea, le domesticea închizîndu-le în circuitul normă-ortopraxie, sensurile pot urca spre Unitatea din care au decurs, își pot
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
conștiința ei spirituală au devenit astăzi un actor important, recunoscut, al sensului. în sfîrșit, un al treilea beneficiu posibil privește statutul adevărului religios. în modernitatea tîrzie se pune, mai general ca altădată, problema raportului între formularea Adevărului și substanța lui infinită, între expresiile confesionale ale Unului divin și radiația lui universală. Conștiința distanței între obiectivările sociale ale religiei și vectorul ei interior poate determina deja o primă clarificare, o primă desprindere de prestigiul puterii, al explicitului, al formei. Dar străbaterea către
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
coexistă mai multe specii complexe. Aceste constante se pot determina pe următoarele căi: 1. prin determinări în soluții foarte diluate, astfel încât coeficientul de activitate să aibă, practic, valoare unitară; 2. prin determinarea constantelor de stabilitate stoechiometrice și extrapolare la diluții infinite; 3. prin calcularea coeficientului de activitate, pe baza considerațiilor teoretice (teoria Debye-Hückel poate fi folosită doar pentru ioni simpli și la o tărie ionică redusă). În practică, însă, se preferă să se obțină valori precise ale constantelor stoechiometrice, obținute în
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
pe parcursul prelucrării structura; structuri de date statice, care pe tot parcursul existenței au același număr de componente și în aceeași ordine. Structurile dinamice, la rândul lor, pot fi: cu cardinalitate finită, dacă au un număr limitat de componente; cu cardinalitate infinită, dacă numărul de componente este nelimitat. Dacă se grupează împreună date structurate și se înzestrează această mulțime cu anumite operații, atunci se obține un tip de dată structurată sau un tip de structură de date. Un tip de dată structurată
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
rol tot mai important în realizarea indicatorilor macroeconomici, cum ar fi: PIB, PIN sau VN etc. Un frumos text din lucrarea Managementul marketingului (1997) de P. Kotler, preluat dintr-o revistă de specialitate, poate constitui o excepțională introducere în universul infinit al serviciilor actuale: „În prezent există firme care, în schimbul unei taxe, vă echilibrează bugetul, au grijă de filodendronul dvs., vă trezesc dimineața, vă duc la serviciu sau vă găsesc o locuință, un loc de muncă, o mașină, o soție, o
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
bănățeni care păstrează deschise vămile Banatului spre un dincolo integrator, al Europei (Centrale) și al tropismelor ei. În toate ipostazele în care el o proiectează, lumea exemplară a Banatului se naște și există numai pe măsură ce este racordată la rețeaua, virtual infinită, a spuselor și a scriselor, reducându-se în ultimă instanță la modul inconfundabil de rostire al povestitorului său. Aici trebuie căutată modernitatea simptomatică a prozei lui M., după cum tot astfel se atestă și apartenența sa la vârsta optzecistă a prozei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288032_a_289361]
-
stocului de datorie publică, luând în calcul costurile generate de îmbătrânirea populației) și S2 (cuantifică efortul de ajustare al soldului bugetar primar necesar din perspectiva îndeplinirii constrângerii bugetare intertemporale - obținerea egalității între veniturile și cheltuielile bugetare actualizate pe un orizont infinit de timp, ținând cont de costurile suplimentare legate de îmbătrânirea populației) arată necesitatea unei consolidări fiscale pe termen lung în România. În cazul țării noastre, indicatorul S1 este de 6,9% din PIB, iar indicatorul S2 este de 9,1
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității torineze. În 1984 devine profesor asociat, iar din 1997 funcționează la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a aceleiași universități. Conduce, împreună cu Roberto Scagno, seria de studii și texte românești „La colonna infinită” a Editurii dell’Orso din Alessandria. A colaborat la revistele „Îl Dramma”, „Sipario”, „L’Europa letteraria e artistică”, „România Orientale”, precum și la „Secolul 20”, „Viața românească”, „Apostrof”, „Vatra” ș.a. Debutează că traducător de literatură română în 1972, cu transpunerea în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286563_a_287892]
-
generală. Pentru cunoașterea fenomenelor istorice în concretețea presupozițiilor lor, legile cele mai generale sunt de obicei cele mai puțin valoroase, deoarece sunt lipsite de conținut. Se cunoaște foarte bine că o noțiune ne îndepărtează cu atât mai mult de realitatea infinită în diversitatea ei cu cât este mai cuprinzătoare, deci cu cât este mai mare extensiunea sa”1. Cercetătorul din științele sociale poate urma o metodă generalizantă, tratând indivizii sau acțiunile lor ca fiind cazuri sau instanțe ale unor fenomene, care
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
1. Mult mai bună. 2. Mai bună. 3. Aproximativ la fel. 4. Mai proastă. 5. Mult mai proastă. Tabelul 1 Măsuri ale variabilei A12: Cum este viața dumneavoastră în prezent comparativ cu cea de acum un an? Dat fiind numărul infinit de măsuri posibile, cum alege cercetătorul măsura unei variabile? Răspunsul vine imediat: bunul-simț și simplitatea măsurii sunt criteriile principale. Astfel, așa cum putem vedea în exemplul din tabelul 1, măsura M1 este cea mai avantajoasă, fiind dată de numere întregi succesive
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
a fiecărei variabile, explicată de factorii comuni, împărțită la numărul de variabile). (Σ hi2) / m De ce este important să cunoaștem aceste concepte? Pentru că ele vor constitui criterii de decizie importante în alegerea celei mai bune soluții factoriale, dintr-o mulțime infinită de soluții, care, toate, sunt deduse din aceeași matrice de covariații (corelații) între variabilele observate și care au același grad de adecvare 1. Dacă în modelul general renunțăm la una dintre condițiile de până acum, și anume ortogonalitatea factorilor, ne
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
exemplu, structurile cauzale din figurile 4 și 5, care au matricele de saturații următoare, conduc la aceeași matrice de corelații între variabile. Figura 7. Matricele saturațiilor pentru structurile cauzale prezentate în figurile 4 și 52 În general, există un număr infinit de structuri cauzale ortogonale și oblice care să conducă la aceeași matrice de corelații. Pentru a determina configurația care corespunde realității, putem restrânge mulțimea de modele factoriale urmând un model teoretic plauzibil și solid argumentat sau putem să ne ghidăm
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
a fost redactat între secolele IV III î. Hr., dar unele pasaje sunt mult mai vechi și mai păstrează, poate, cuvintele înseși ale Maestrului. Mahăvīra neagă existența unui Zeu suprem care ar fi creat lumea, dar acceptă existența zeilor. Cosmosul este infinit și prin urmare nu are început și nici nu va avea sfârșit. Universul are două componente eterne: ajīva și jīva, inanimatul, neînsuflețitul, inconștientul, non-spiritul, respectiv animatul, însuflețitul, conștientul, spiritul. O trăsătură caracteristică a jainismului este panpsihismul. Această teorie admite că
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
în India. De aici înainte, viitorul Buddha putea să proclame că stăpânește practicile ascetice, așa cum stăpânise filosofia (săṃkhya) și yoga; tot astfel cum, înainte de a fi renunțat la lume, cunoscuse toate voluptățile unei vieți de prinț. Nimic din ceea ce constituie infinita varietate a experiențelor umane nu-i mai era de acum înainte necunoscut - de la beatitudinile și dezamăgirile culturii, ale dragostei și puterii, până la sărăcia unui credincios rătăcitor, la contemplările și transele yoghinului, trecând prin singurătatea și mortificările ascetului. 3. Trezirea și
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
de Angra-Mainyu. Atunci va avea loc învierea și judecata generală. Odată cu venirea Mântuitorului, răul va dispărea din lume și va începe o epocă fericită, în care oamenii nu se vor mai teme de moarte și vor trăi fericiți un timp infinit. În concluzie, concepția mesianică ar fi putut să ia naștere în buddhismul mahayanic independent de contactele cu alte culturi, dar poate fi și o consecință a influenței acestora. Sergiu Al-George este de părere că ideea despre o ființă supremă care
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
lui Buddha: ar face din el un vizionar, dar nu un Buddha. Ceea ce îl înalță la statutul de Cel Iluminat este strălucirea și universalitatea ființei sale, puterea de a ajunge la inima oricărei făpturi cu razele compasiunii sale nemărginite, capacitatea infinită de a împărți bucuriile și suferințele altora, fără a fi sfâșiat sau dirijat de ele, fără ași pierde sau limita universalitatea. Puterea aceasta stabilește legătura lăuntrică cu tot ceea ce este viu și mai ales cu toți cei care se apropie
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
să abordeze chestiuni care puteau acapara mintea adepților îndepărtându-i de Trezire și, în același timp, plin de bun simț, a refuzat să răspundă unor întrebări de nerăspuns: „Este Universul etern sau nu, ori și una și alta? Este Universul infinit în spațiu sau nu, sau ambele sau nici una, nici alta?” Buddha le-a înscris pe acestea printre cele paisprezece întrebări cărora nu li se poate da nici un răspuns. Nu este singurul care a procedat astfel. Confucius avea și el propria
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Rimski-Korsakov, Antonin Dvoràk, Bedrich Smetana, George Enescu. Concludent este exemplul din Constantin Râpă - op. cit. volumul I, 2001, pagina 293, prin care putem observa alternanța diatonic - cromatică și mobilitatea impusă de celula generatoare cu elemente cromatice. Melodia wagneriană, așa numita melodie infinită, este o succesiune melodică strâns legată de cuvânt, urmărind inflexiunile vocale, cu un contur melodic continuu. Astfel prin exemplul din Alexandru Pașcanu - op. cit., pagina 198 vom observa desfășurarea melodico armonică cu mers treptat alternativ ascendent - descendent, ca un perpetum - mobile
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
circumstanțele trecutului. Nu se pune problema de a-l incrimina pe Herder în legătură cu aceasta, și mai puțin încă pe Fichte care în felul său se situează în linia filozofiei Luminilor și nici ceea ce unii numesc ideologie germană. Labirintul problemelor este infinit, contradictoriu, ca peste tot în Europa și se trage din timpuri îndepărtate. Louis Dumont a arătat că viziunea asupra Statului nu se reduce cîtuși de puțin, dincolo de Rhin, la avertismentele lui Herder sau la ura naziștilor împotriva aristocraticei puteri prusace
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
distanță față de segmentul care efectuează mișcarea (fig. 7). Pentru ca distanța să fie considerată cu adevărat mare, între scripetele de tracțiune și segment trebuie să fie cel puțin 15 metri. Scripetele de tracțiune în această situație se mai numește și scripete infinit. Fiind prea puțin practic, acest montaj este rareori folosit. 2. Scripetele de tracțiune este plasat perpendicular pe bisectoarea unghiului de mișcare (fig. 8). În această situație valoarea forței G crește sau descrește în funcție de valoarea unghiului de mișcare astfel: când δ
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
9). În această situație scripetele de tracțiune se mai numește și scripete de început, iar forța G descrește continuu în timpul Manole Vasile 54 mișcării de învingere. În funcție de situațiile prezentate, randamentul mișcării este următorul: scripetele de tracțiune plasat la distanță (scripete infinit), randament = 85%; scripetele de tracțiune plasat perpendicular pe bisectoarea unghiului de mișcare randament = 77%; scripetele de tracțiune plasat la inceputul mișcării (scripete de început) randament = 89%; Indicații privind utilizarea sistemului rezistent (scripete-greutate) Sistemul rezistiv este utilizat pentru: dezvoltarea forței musculare
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]