8,332 matches
-
interesante, ca „Omnia”, „Cronica științifică”, „Cărți”, „Rubrica matematică”. Se publică multă literatură originală, dar și traduceri din Horațiu, Byron, Leconte de Lisle, Jean Moréas, Petrarca ș.a. Despre asociația absolvenților liceului scrie C. Noica, este evocată personalitatea lui Spiru Haret, se inserează comentarii despre literatura contemporană. Merită amintite articolul lui Dinu Pillat intitulat Evoluția nuvelei în literatura română, o analiză privind teatrul lui Lucian Blaga iscălită de Al. Dragomirescu-Baranga și portretul Lucian Blaga de Vera Popovici. În 1935 se publică un supliment
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290612_a_291941]
-
spre exemplu, participau arhitecții, numiți „geometri”, cei care calculau în principal rezistența și dimensiunile clădirii (căci tentația originalității cu orice preț nu chinuia mintea artiștilor bizantini), apoi maeștrii pictori care schițau desenele mozai¬curilor și frescelor și executanții, cei care inserau cuburile de mozaic și făceau pictura, ca și specialiștii care ciopleau lespezile de marmură și basoreliefurile. Accentul cădea pe scopurile clădirii, pe destinația pe care un artefact trebuia să o îndeplinească, iar forța unificatoare din spatele lucrării era patronul, cel care
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
pentru înțelegerea tainelor revelației creștine. O imagine fidelă a mentalului ce se contura în cercurile intelectuale ale vremii este lucrarea Biblioteca a lui Fotius. O remarcabilă istorie literară, ea reprezintă note ale cărților citite de patriarh, cele 279 de articole inserate variind ca subiect de la autori păgâni, precum Demostene sau Plutarh, la autori creștini de genul lui Eusebiu sau Hrisosotom. Un semn ce dă măsura atitudinii intelectuale ce se impunea este simțul ascuțit critic pe care îl întâlnim în analizele lui
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
publicate în 1937 și 1938 sub titlul unic Cu privire la... Sunt aici studii comparative din care nu lipsesc datele de biografie literară și problemele de limbă, uneori cu relevanță în înțelegerea unor pasaje din opera literară, iar în cazul folclorului, sunt inserate note despre personalități, obiceiuri ori texte cu anumite particularități. I se tipăresc, de asemenea, studiile Ion Creangă (1947) și Ion Creangă și basmul rusesc (1949), unde identifică eronat în creația povestitorului român un model rusesc. Face, sporadic, tălmăciri din limba
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287758_a_289087]
-
Cu alte cuvinte, mintea eului creator devine un creuzet uriaș, în care se topesc, în proporțiile considerate ideale pentru generarea unui text, ingredientele gnoseologice principale și secundare. Sunt de părere că, la Cărtărescu, precum la Blake, pasajele epice pedestre sunt inserate deliberat, ca o contraparte obligatorie la pasajele înalte, pretențioase, din registrul vizionar, pe care sunt menite, pe de o parte, să le îndulcească și, pe de altă parte, paradoxal, să le potențeze. Terifiantul epic apare, la Cărtărescu, absolut spontan: nu
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
unui principiu sintactic bine întemeiat care derivă din constrângerile generale asupra deplasării sintactice în limbile naturale (v. Corver 2005). O altă posibilitate, cea pe care o considerăm corectă, este să presupunem că extracția wh- are loc imediat ce obiectul propozițional se inserează în poziția de complement al lui V, deci deplasarea ulterioară a complementului lui V, deși în mod potențial inductoare de Freezing Effects, nu mai are nicio relevanță pentru extracția wh-. Putem astfel conchide că testul extracției wh- nu este relevant
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
relevanță pentru extracția wh-. Putem astfel conchide că testul extracției wh- nu este relevant pentru stabili dacă deplasarea sintactică a complementului lui V a avut loc sau nu, întrucât deplasarea wh- din propoziții completive are loc imediat ce propoziția completivă se inserează în poziția de complement. Așadar, extracția wh- nu reprezintă un contraargument pentru deplasarea complementului lui V în poziția [Spec, TOP] pentru satisfacerea trăsăturii EPP a centrului TO. Extensiuni Alte configurații în care centrul V are un complement sunt structurile inacuzative
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
modul și modalitatea în structurile cu un singur auxiliar, sunt satisfăcute prin INSERAREA auxiliarului de condițional în MOOD0. S-a subliniat în mod repetat că auxiliarele românești (nonpasive) sunt centre (v., mai recent, Hill și Alboiu 2016); astfel, auxiliarele se inserează în mod direct în centrele funcționale ale căror trăsături le satisfac, MOOD0 în cazul românei. Ulterior procesului de ACORD, verbul lexical se deplasează în specificatorul proiecției de timp. (92) a. MOODP qp MOOD0 TP [iMood][Cond][3] qp T0 ASPP
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
în domeniul flexionar în română spre deosebire de alte limbi (e.g. franceza) în care auxiliarele satisfac necesitățile de temporalitate ale propoziției. Rezultate de reținut • în structurile analitice, inserția auxiliarului nu blochează ridicarea verbului din domeniul flexionar; auxiliarele românești sunt centre care se inserează în MOOD0 • auxiliarele românești valorizează trăsăturile de mod (și modalitate) din proiecția verbală extinsă, iar verbul lexical (participiu trecut, infinitiv, gerunziu / participiu prezent) este direct implicat în valorizarea trăsăturilor de timp și aspect • astfel, spre deosebire de alte limbi romanice (e.g. franceza
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
forma negativă (118). Deși marcată prin ne-,negația gerunziului reprezintă o formă de negație propozițională, după cum arată efectele de concordanță negativă (119). De asemenea, trebuie subliniat că negarea gerunziului este un proces sintactic, nu lexical (i.e. formele negative nu sunt INSERATE ca atare din Lexicon, ci se formează în cursul derivării sintactice), după cum arată "flexibilitatea" structurii gerunziului negativ, care acceptă încorporarea de centre adverbiale (120)65. (118) a. nevăzându-l b. văzându-l (119) a. nevenind / *venind nimeni b. pe nimeninevăzând
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
cu o diferență de statut sintactic (specificator vs centru): nu este un cuvânt autonom 66 (poate apărea independent, ca pro-frază; poate purta accent focal etc., v. și Isac și Jakab 2004; Hill și Alboiu 2016), fiind un adverb de negație INSERAT în [Spec, NEGP]; în schimb, ne- este un centru, generat direct în NEG0. În aceste condiții, să analizăm propozițiile imperative și gerunziale, pozitive și negative. Reamintim că lucrăm sub ipoteza că verbul românesc se deplasează ca grup (XP-movement) (§§2; 3
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
blochează în general inversiunea. Efectul de blocare indus de negație se va interpreta în aceeași manieră în care a fost interpretat pentru româna modernă, și anume în sprijinul deplasării verbului ca grup: întrucât nu este un cuvânt autonom, un adverb inserat în [Spec,NEGP], deplasarea verbului la [Spec,FINP] prin mișcare de tip specificator-la-specificator va fi blocată de adverbul de negație nu. La fel ca în cazul românei moderne, propozițiile gerunziale negative verifică această ipoteză de analiză. Spre deosebire de formele finite, gerunziul
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Alexandru, Emil Botta ș.a. Numărul aniversar 53/1975, dedicat lui Mihai Eminescu, cuprinde articole, studii, eseuri de Șerban Cioculescu (Poetul în conștiința românească), Constantin Noica (Margini și nemargini pururi întineritoare), Constantin Ciopraga, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Nicolae Balotă, George Ivașcu. Totodată, sunt inserate versuri dedicate marelui poet de Veronica Micle, Tudor Arghezi, Marin Sorescu, Ștefan Aug. Doinaș. Șerban Cioculescu se ocupă de Pompiliu Constantinescu, în 1979 se consemnează moartea poetului Al. A. Philippide și se publică poezia În nemiloasa devenire, iar în 1984
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290260_a_291589]
-
teoretică a lumii, care presupune o distincție clară, efectuată voluntar de conștiință, între adevăr și aparentă, între obiectiv și subiectiv, în cazul cunoașterii poetice nu există o intenție a conștiinței de a aprehende obiectul în sens intelectual (de a-l inseră într-un șir de cauze și efecte). Ea accepta, în același fel în care o făcea conștiința mitică după cum arată Cassirer 220 -, imediatul senzației, al reprezentării; ia "în posesie" obiectul doar când acesta i se impune, prin intensitatea manifestării lui
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
care Învață poate să fie considerat agent al propriei sale Învățări, fapt care evidențiază caracterul idiosincretic (idios = propriu, specific) al Întregului proces deînvățare, aceasta devenind o activitate care depinde desingularitatea celui care Învață, individ marcat de istoria sa personală, Întotdeauna inserat Într-un context și Într-un timp bine determinate, veșnic tributar uneițesături de relații sociale specifice clasei școlare. Învățarea aparține, prin urmare, individului. Este un act personal care angajează elevul În totalitatea ființei sale; este holistică prin influențele exercitate asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
procesul de tratament. Iar acum că aceste senzații sunt foarte puternice, ia-le cu tine în viitor... trăind senzația de a face dragoste cu soția ta... angajându-te în preludiu, care este satisfăcător pentru amândoi... obținând o erecție bună și inserându-ți penisul în vaginul ei... amândoi bucurându-vă de aceasta și apoi ajungând la orgasm. Fii conștient de ceea ce simți... știind că aceasta se poate întâmpla dacă tu și soția ta lăsați ca acest lucru să se întâmple... simțindu-te
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
numesc, ca și primii voievozi români: descălecători"67. Autoarea nu critică opera argheziană, pe care o consideră un model artistic, ci atitudinea omului Arghezi atras de beneficii și faimă. Tinerii scriitori aleg aurita cale de mijloc: versuri cu temele partidului inserate în lirica proprie. Cum poezia agitației, a avântului glorios, a revoluției, a omului nou trebuie să se regăsească în creațiile lor, aleg stilul puternic metaforizat pentru care cenzura nu deține instrumente de analiză. Teoria lui Eugen Negrici este că "Serviciile
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Se știe deja că Monica Lovinescu înseriază aproximativ o zecime din emisiuni în Unde scurte. Urme ale celorlalte apar printre filele Jurnalului, dar nu suficient de proeminent pentru a putea reconstrui scheletul discursului. Pentru o imagine clară a contemporaneității, autoarea inserează pagini de jurnal în cronicile radiofonice, făcând astfel publice informații menite intimului. Jurnalul dă contur cronicilor, le atribuie coeziune pe axa timpului. Cu aceeași frecvență, fragmente din discursul mediatic sunt inserate în Jurnal pentru restaurarea memoriei. Schimbul dintre cele două
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
scheletul discursului. Pentru o imagine clară a contemporaneității, autoarea inserează pagini de jurnal în cronicile radiofonice, făcând astfel publice informații menite intimului. Jurnalul dă contur cronicilor, le atribuie coeziune pe axa timpului. Cu aceeași frecvență, fragmente din discursul mediatic sunt inserate în Jurnal pentru restaurarea memoriei. Schimbul dintre cele două tipuri de discurs nu alterează sensul și arheologia internă a limbajului, ci este un adjuvant în reclădirea contextului social, politic și cultural al actualității. De aceea în analiza operei nu se
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
1977 reia notarea cotidiană, primii trei ani sub forma unui "buletin de știri pentru uzul [...] personal"348, apoi mai meticulos până în 2000: șase volume ce au capacitatea de a înfățișa istoria exilului. Anul 1989 lipsește din rândul jurnalelor, fiind original inserat printre emisiunile reținute în volumul al cincilea al seriei Undelor scurte. În Jurnale, Monica Lovinescu invită la regândirea istoriei apropiate sau mai îndepărtate. Scopul nu este de a crea literatură, deși prin creație se conturează un mod de a scrie
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
și hârtie nici gând să fi avut la închisoare. Ar fi așadar nesincer să încerc a susține că, "jurnalul" acesta a fost ținut cronologic; e scris après coup, în temeiul unor amintiri proaspete și vii. De vreme ce nu l-am putut insera în durată în mod real, mi s-au perindat imaginile, aducerile aminte, cugetele în acel puhoi de impresii căruia ne place a-i da numele de conștiință. Efectul, desigur, bate înspre artificial; e un risc pe care trebuie să-l
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Jurnalul său a unor fragmente, aparent incoerente, sub titlul de BUGHI MAMBO RAG, grafiate altfel decât restul textului și în care sunt redate diferite dialoguri din spațiul carceral? Astfel, după ce glosează asupra frivolității în secțiunea Gherla, decembrie 1963 a Jurnalului, inserează textul: "BUGHI MAMBO RAG ...Nu era nevoie să fii mare strateg în 1939 ca să înțelegi că Franța avea să fie învinsă, doborâtă. Frederic al II-lea, cel care spunea că suveranul trebuie să fie primul servitor al poporului său, enunțase
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
e, nu altul. Răzbunător. Mic. Împuțit. Mahalagesc. Pizmaș. Credincios al treimii: ură, bănuială, invidie. Cu gură de țață și ură de slugă. Societatea bunei stări, unde bucătăria e Primusul de pe coridor. Știu ei, demonii, cum să se întrupeze, nu întâmplător", inserează imediat: "BUGHI MAMBO RAG ... În gară la Teiuș de cine dau? De Dragomireanu, mergea spre biroul șefului de gară. Conu Alecu rămăsese în vagonul ministerial. Voia să mănânce o omletă și-l ruga pe șeful gării să dea dispoziții la
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
și hârtie nici gând să fi avut la închisoare. Ar fi așadar nesincer să încerc a susține că, " jurnalul" acesta a fost ținut cronologic; e scris après coupe, în temeiul unor amintiri proaspete și vii. De vreme ce nu l-am putut insera în durată în mod real, mi s-au perindat imaginile, aducerile aminte, cugetele în acel puhoi de impresii căruia ne place a-i da numele de conștiință. Efectul, desigur, bate înspre artificial; e un risc pe care trebuie să-l
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
deosebire de răsfrângerile existenței sociale în conștiințele individuale. În Al doilea pasaj (1975), întâmplări neobișnuite dereglează existența mecanică a unor muncitori navetiști, pentru a evidenția resorturile interioare ale personajelor, iar în Cora (1977), problemele vieții într-un mare combinat se inserează în experiența unei iubiri „naive” sortite eșecului. Problematica, personajele și tehnicile narative favorite se regăsesc și în Măștile (1979; Premiul Asociației Scriitorilor din București), roman al educației afective, în care ancheta orchestrată de un narator-martor, înzestrat cu fervoare analitică, declanșează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286889_a_288218]