7,663 matches
-
ultimul eșec al existenței se transformă în eșecul vieții, fapt ce poate constitui un moment de ruptură, o criză de sens, gestul suicidar nefiind o opțiune, ci mai degrabă negarea totală a posibilităților de a alege. Fiind o tulburare a instinctului de conservare, suicidul se prezintă ca o realitate complexă a carei fenomenologie poate lua forme diverse: * conduite suicidare având ca variante suicidul propriu-zis, tentativa de suicid, sindromul presuicidar și ideile suicidare; * echivalente suicidare autorăniri, anomalii de conduita (simularea unei boli
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
în vederea suprimării vieții) care teoretic, cel puțin, poate fi diferențiat de alte situații (de ex. accident sau crimă mascată). Biberi consideră că sinuciderea trebuie privită din trei perspective: biologică, psihologică și socială, ca "un act care presupune devierea unuia dintre instinctele cele mai puternic înrădăcinate ale structurii biologice". Sensul ei ar fi de "negație și catastrofă", întrucât ea revine la o negare a instinctului vital într-un moment existențial resimțit de persoana ca dramatic și fără o altă ieșire (suicidul ca
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
trebuie privită din trei perspective: biologică, psihologică și socială, ca "un act care presupune devierea unuia dintre instinctele cele mai puternic înrădăcinate ale structurii biologice". Sensul ei ar fi de "negație și catastrofă", întrucât ea revine la o negare a instinctului vital într-un moment existențial resimțit de persoana ca dramatic și fără o altă ieșire (suicidul ca unica soluție pentru evitarea suferinței). Durkheim (1897) definește suicidul ca fiind orice act de deces care rezultă direct sau indirect dintr-un act
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
schimbare, de eliberare de sub presiunea externă, moartea individului având o valoare simbolică; • suicidul patologic, uneori numit endogen, la baza căreia se află, independent de condițiile externe, factori psihopatologici determinanți, care acționează printr-o scădere a capacităților de autoapărare a insului. Instinctul de conservare scade, fiind eliberate pulsiunile autoagresive latente. Independent de circumstanțele externe, acestea duc la schimbarea atitudinii față de viață a persoanei. Este tot o dorință de a scăpa de sub presiunea morbidă intropsihică, care duce la suicid. J. Nick și colaboratorii
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
felul acesta, el este răspunzător pentru identitatea formală și non-for-mală a omului. Primele legături ale omului cu mediul au fost posibile prin eu. Istoria este înțeleasă, în contextul personalismului energetic, ca raționalizare a eului. Inițial, acesta este un fel de "instinct psihic"; ulterior, el devine atitudine anticipativă raționalizată (din ce în ce mai raționalizată). (2) luând ca sistem de referință "teoria personalității" în al doilea ori-zont al ei de tematizare a omului (ca "filosofie" a personalității): a. eul este condiția emotivității, este "forma" emoțiilor, cadrul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și de cele viitoare, determinate ca forme ale personalității. Homo divinans, specific societății primitive, are o personalitate amorfă, în care cristalizarea dispozițiilor sufletești nu a hotărât un gen de muncă în stare să producă maximum de energie; "urmele trecerii de la instinct la inteligență" sunt încă vii; din această cauză, el crede că poate schimba faptele naturii "prin puterea dorințelor" și efuziune emoțională, minunea fiind pentru el "în ordinea firească a lucrurilor"181. Instabilitatea lui sufletească (mai degrabă emoțională) nu-i neagă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
el rămâne veșnic în unitatea sufletească a personalității, fie ea anarhică (misticismul fiind activ) fie energetică (misticismul fiind ascuns, dar putând fi scos la iveală oricând). Activarea misticismului este fatală producerii vocațiilor, consideră C. Rădulescu-Motru în Vocația..., pentru că el pervertește "instinctele nobile", adică tocmai predispozițiile vocației. Pe de o parte, sufletul mistic, propriu personalității anarhice, proteice, reprezintă un moment istoric al actualizărilor energiei, pe de altă parte, el constituie structura sufletească a copilului. Într-un fel, individul uman reface, în evoluția
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fost așteptată"209. Creațiile, venind din "adâncul personalității popoarelor", constituie dovada și fundamentul continuității existențiale a unui popor. Originalitatea operelor culturale nu se poate afirma însă decât pe fondul unei vieți omenești "civilizate", deprinsă cu practici care depășesc condiționarea prin "instincte bestiale". Durabilitatea și, poate, universalitatea operelor culturale nu pot fi despărțite de condiționarea profund istorică și de mediul de civilizație în care se nasc, în sensul că acele opere rămân, care sunt cerute de un anume moment istoric, ele ilustrându
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în structura sufletească a chemării către creația originală implică o anumită reprezentare a timpului: fiecare moment are realitatea sa specifică și, în urmare, trebuie utilizat în scopul împlinirii vocaționale. Nu este vorba aici despre o reflecție asupra timpului, ci despre "instinctul" unicității fiecărui moment trăit de omul de vocație. Simpla conștiință a faptelor proprii se transformă în conștiinciozitate asupra rostului acestor fapte. Exercițiul dispozițiilor sufletești pentru simpla adaptare devine activitate aptitudinală care are drept scop invenția unui nou mod de muncă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care membrii societății le exersează unii asupra altora"274. Iar pedeapsa își are scopul tot în limitarea pierderilor de energie. Exagerarea rolului naturalului în unitatea umană are, între consecințele sale diverse, ideea "castrării ucigașilor" pentru a împiedica transmiterea ereditară a instinctului de ucigaș. În sistemul lui W. Ostwald, o asemenea idee este firească, întrucât ceea ce contează pentru om ca ființă socială este ameliorarea transformărilor de energie pe care le intermediază omul însuși. Orice faptă antisocială, îndeosebi omuciderea, introduce o dereglare în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
poporului doar ideile lor ș...ț; ei i-au dat temperamentul și capriciile lor. Sub ascultarea lor, în absența oricărui alt îndrumător, în mijlocul profundei necunoașteri a practicii în care se trăia, toată națiunea, citindu-i, a sfârșit prin a căpăta instinctele, mentalitatea, gusturile și chiar defectele naturale ale celor ce scriu; astfel încât, când ea a trebuit în fine să acționeze, a transportat în politică toate obișnuințele literaturii ș...ț. Însăși limba politicii a preluat ceva din aceea pe care o vorbeau
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
sunt puține și rare. Atlas a sesizat și a documentat minuțios, poate neîndurător, toate aceste caracteristici. În romanul pe care-l discut, lipsa empatiei lui „Chick” pentru „Abe” este uimitoare: omul „Abe” este aproape un monstru pervers, sclav al unor instincte și pasiuni contra naturii sau cel puțin ridicole. Scriind despre un intelectual pe care îl detești ca om, rămâne posibilitatea de a scrie pozitiv despre ideile sale. Dar nici asta nu se întâmplă în Ravelstein: „Chick” spune după primele cincizeci
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
poporului doar ideile lor ș...ț; ei i-au dat temperamentul și capriciile lor. Sub ascultarea lor, în absența oricărui alt îndrumător, în mijlocul profundei necunoașteri a practicii în care se trăia, toată națiunea, citindu-i, a sfârșit prin a căpăta instinctele, mentalitatea, gusturile și chiar defectele naturale ale celor ce scriu; astfel încât, când ea a trebuit în fine să acționeze, a transportat în politică toate obișnuințele literaturii ș...ț. Însăși limba politicii a preluat ceva din aceea pe care o vorbeau
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
o realitate, o realitate pe care n-o negăm, există și această realitate, dar noi oamenii de artă trebuie să aducem la suprafață această realitate, ce vrem să facem, că omul vrem să-l îndreptăm spre lumină. Dacă scormonim aceste instincte, aceasta înseamnă că ne ducem înapoi spre tavernă [probabil „cavernă” - n.m.]. [...] Pe mine mă sperie un asemenea film care costă 40 milioane de lei, dacă 40 milioane de lei sînt bani grei, banii poporului și de aceea trebuie luate asemenea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
pentru a recuceri Transilvania. La sfârșitul discuției, marele monarh îi spune aparte sfetnicului său de taină Maximilian : „Ce părere ai ? Eu cred că ne-a dominat”. „Da, maiestate”, răspunde fără să stea pe gânduri Maximilian, „v-a dominat”. Înzestrat cu instinct comercial, regizorul Nicolaescu face și el un gest disperat întru umanizarea schemei propagandistice Mihai Titus. Îi solicită lui Ceaușescu introducerea unor secvențe erotice ale eroului cu frumoasa Rossana (Irina Gărdescu). Secretarul general rămâne inflexibil : „Și eu sunt sensibil, ca și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
încalecă și îi cară pumni. Olariu îl stăpânește cu greu. Ana sare și ea din mașină și o ia la fugă pe șosea în sens invers. Arată straniu în chiloți și cu tunica oferită de Olariu pe ea. Din nou, instinctul narativ- manipulator al lui Titus Popovici funcționează impecabil : în toate filmele cu legionari de până atunci, aceștia fuseseră prezentați ca niște brute ucigașe, prin opoziție cu comuniștii calmi și omenoși. Bruta e și aici, dar comunistul Duma este și el
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
reconfortante sunt și noile argumente științifice care pun la îndoială materialismul și îndeosebi evoluționismul pe care Paulescu, la timpul său, le eticheta fără echivoc ca fiind antiștiințifice, cerând efectiv scoaterea lor din știință. În același cadru se înscrie și problematica instinctelor individuale și sociale pe care, oricât s-au străduit teoriile psihanalitice, ethologiste, pavloviste sau motivaționale, de la Sigmund Freud până la Abraham Measlow, nu au reușit în demersul lor de a le scoate din arealul științific, pentru simplul motiv că orice abordare
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Freud până la Abraham Measlow, nu au reușit în demersul lor de a le scoate din arealul științific, pentru simplul motiv că orice abordare umană trebuie să plece de la fenomenele bazale ale existenței sale, care nu se găsesc cantonate decât în instincte, întocmai ca pentru orice ființă viețuitoare. Privite lucrurile prin această prismă, viziunea mistică imputată omului de știință Paulescu devine astăzi una realistă, atât prin evoluția științelor cât și prin progresele gândirii sociale și filozofice din perioada postpaulescu, când viața, indiferent
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
12. brevetarea în aprilie 122 la Ministerul Industriei și Comerțului a modului de preparare a pancreinei; 13. reconsideră critic legile eliminării renale; 14. eliminarea din practica medicală a constantei ureosecretorii a lui Ambard ca fiind falsă; 15. demonstrează localizarea câtorva instincte la nivelul lobului frontal al scoarței cerebrale. Toate aceste priorități, adevărate descoperiri, pe care astăzi știința le recunoaște, au fost publicate în; Archives Internationales de Physiologye-Liege, Comptes Rendus de la Societe de Biologie, Presse Medicale, Bulletin de la Societe Medicale des Hopitaux-Paris
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
creștină strâns legată de actul medical și de statutul medicului în societate (foto pg. 28, 2 sus). Evocatoare sunt seria de broșuri și cărți publicate în care sunt analizate realitățile sociale ale timpului său prin prisma convingerilor sale legate de instinctele sociale și implicarea lor în evoluția istorică a societăților umane, printre care cităm; 1. Instincte sociale, Patimi și conflicte, Remedii morale, 110 2. Spitalul, Coranul, Talmudul, Francmasoneria, 113 3. Cele patru patimi și remediile lor, 121. 4. Biserica și Sinagoga
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
2 sus). Evocatoare sunt seria de broșuri și cărți publicate în care sunt analizate realitățile sociale ale timpului său prin prisma convingerilor sale legate de instinctele sociale și implicarea lor în evoluția istorică a societăților umane, printre care cităm; 1. Instincte sociale, Patimi și conflicte, Remedii morale, 110 2. Spitalul, Coranul, Talmudul, Francmasoneria, 113 3. Cele patru patimi și remediile lor, 121. 4. Biserica și Sinagoga față cu pacificarea omenirii, volumul I și II în 124 și volumul III în 125
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Goga, opinie mai mult decât evocatoare pentru descrierea climatului politic al epocii în articolul său „Mustul care fierbe” în care bardul transilvan spunea; „mișcarea studențească, cum s-a mai spus des în Țara Noastră, e o izbucnire de protestare a instinctului național ia noi, un strigăt de afirmare a adevărurilor organice ale unui neam, nesocotite de inconștienți sau batjocorite de elemente distructive interesate’’ și continuă „în prima perioadă de formare a unității noastre de stat, când clasa conducătoare se lasă răpită
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
se propagă dreptul nostru la existență. Acest adevăr ar trebui să-l pătrundă toți care pot influența opinia publică în țară: și băștinași și străini. Cei ce se găsesc la ei acasă să îndrume în sens constructiv pulsația vie a instinctului național, iar cei oploșiți pe un pământ binecuvân tat să-și dea seama că prin provocări îndrăznețe se împinge la extrema limită bătrâneasca răbdare a unui popor’ și încheie avertizând „pe deplin conștienți, că în cazanul de dedesubt clocotesc patimi
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
mai puțin scopul executării lor, care în felul acesta este complet ignorat. Ele sunt de fapt reacții adaptative și ajută la integrarea ființei în mediul său. În categoria fenomenelor de relație conștiente între 2 categorii de manifestări vitale: actele instinctive (instinctele) și actele voluntare. Actele instinctive au la bază impresiile conștiente și senzațiile produse de acestea, la rândul lor conștiente, implicând individul prin atenție, adică percepție conștientă și concentrare asupra impresiei. De aici derivă și memoria, deoarece o impresie produsă în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
teamă). Întotdeauna ideile particulare afective sau emotive provoacă reacții conștiente de trebuință (impulsie) sau de respingere (repulsie), după cum provoacă plăcere (satisfacție) sau neplăcere (insatisfacție). Prin urmare o idee particulară emotivă împreună cu reacția emotivă care-i urmează formează actul instinctiv sau instinctul. În linii generale instinctele și actele instinctive coordonează întreaga existență a individului pentru că ele rezumă cele 3 deziderate principale ale existenței umane și, în general, ale ființelor viețuitoare: nutriția, relația cu mediul și reproducția Astfel se descriu 3 tipuri de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]