9,535 matches
-
a închinat câteva calde pagini memoriei criticului, la dispariția acestuia, sub un frumos și emoționant titlu: Moartea lui Horațio . Succinta evocare stă sub semnul unui prim enunț definitoriu: "Vladimir Streinu a fost, în splendida pleiadă de spirite alese a literaturii interbelice, un arbitru al eleganței critice . Elogiul - deloc circumstanțial - are încărcătura unei prețuiri reale: "Vorbind în numele unui principiu de echilibru, intervenția lui păstra timbrul măsurat al unor certitudini într-o bătălie unde capete înfierbântate de euforii superficiale ori de violența ideilor
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
memorie. O contribuție stimabilă și substanțială la îmbogățirea exegezei consacrate criticului aduce Ov. S. Crohmălniceanu . Acesta vede în Vladimir Streinu pe unul din reprezentanții de frunte ai criticii foiletonistice, care "a contribuit într-o măsură considerabilă la cristalizarea conștiinței literare interbelice." Este apreciat cu deosebire criticul de poezie: "Stăpânirea îndeaproape a materiei l-a făcut pe Vladimir Streinu să se poată pronunța asupra evoluției poeziei românești către sfârșitul deceniului al IV-lea, cu o neegalată competență." Într-o epocă de puternice
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
de puternice frământări și confuzii, criticul a acordat atenția cuvenită esteticului: "Militantismul lui estetic constă mai ales în grija de a nu lăsa să treacă necombătută vreuna din numeroasele confuzii pe care le iscă mereu neglijarea specificului artistic." Perseverența criticului interbelic a fost perfect îndreptățită: "El apasă cu atâta insistență pe specificul valorilor artistice mai mult prin reacție la ingerințele brutale, extraliterare ale epocii, bântuite de furibunde fanatisme ideologice." Micul studiu din " al lui Al. Oprea, Vladimir Streinu sau convertirea la
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
revizia științifică, îi acordă câteva pagini pertinente. Medalionul aparține lui Mircea Zaciu. Cu modificări lipsite de importanță, este textul publicat de criticul clujean în volumul Colaje, din ", comentat de noi în lucrarea de față. În capitolul Critica și istoria literară interbelică. Eseistica, din Istoria literaturii române , capitol redactat de Nicolae Manolescu, lui Vladimir Streinu i se acordă " rânduri. Se cuvine apreciat excepționalul efort de concentrare a materiei critice până la dimensiunile judecății aforistice, cvasiparadoxale: "Vladimir Streinu se află la mijloc: între aplicația
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
primele încercări de a aplica domeniului clasic criteriile criticii moderne, cu multe reușite excepționale." În Dicționarul cronologic Vladimir Streinu este socotit "promotor al unei critici estetice de înaltă ținută"; activitatea sa foiletonistică "reprezintă un model de îndrumare a fenomenului artistic interbelic pe linia valorilor perene ale literaturii române"; criticul "a urmărit, dealtfel, să pună în evidență permanența unui filon clasic în cadrul literaturii române, al cărui punct de vedere îl fixa în folclor." Primul studiu monografic consacrat lui Vladimir Streinu este cel
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Ritm imanent ("Ă, Studii de literatură universală ("Ă, volumele III, IV și V din Pagini de critică literară (în anii ", ", "Ă, volumul sintetic Eminescu. Arghezi ("Ă, Poezii (ediție critică, "Ă. A fost și rămâne un critic de referință pentru perioada interbelică a literaturii noastre, prelungindu-și activitatea în chip semnificativ și substanțial după " august ". Reintrarea în arena literară s-a făcut relativ târziu, în anii "-", această regretabilă întârziere fiind răscumpărată de intensitatea și calitatea unei activități spirituale febrile și deosebit de fertile
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
rusesc sau cea dintre tradiționaliștii și moderniștii români în prima parte a secolului XX au făcut să se ciocnească aprig refuzul istoriei occidentale și dorința de îmbarcare rapidă în această istorie, scop în care bagajele tradiției răsăritene trebuiau abandonate. Intelectualii interbelici, printre care Mircea Eliade și Constantin Noica, au resimțit acut atît necesitatea, cît și dificultățile de a articula istoria/cultura Occidentului european și tradițiile locului. Sîntem eternii țărani ai istoriei, exclama Noica, în vreme ce Eliade vorbea despre teroarea istoriei care apasă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în fața legii, așadar în fața limitelor puse de ea, care formalizează public egalitatea în restrîngerea voluntară a forței. Ceea ce deosebește mișcările fundamentaliste totalitare de fundamentalismele religioase occidentale este tocmai atitudinea față de exercitarea forței. Fundamentaliștii islamici, ca și Mișcarea Legionară din România interbelică invocă sau invocau idealuri religioase pentru a legitima doar în beneficiu propriu folosirea discreționară, teroristă, a forței. Ei își arogă sau își arogau în exclusivitate privilegiul imoderației. în Occidentul de astăzi, mișcările fundamentaliste combat cu agresivitate valorile care domină în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
distributivă și sănătate în filosofia contemporană, Loredana Huzum • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană, Viorel Cernica • Filosofia sistemelor normative. Dreptul și morala, Raluca Mureșan • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Immanuel Kant. Poezie și cunoaștere, Vasilica Cotofleac • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Jean Calvin. Providența, predestinarea și estetica simbolului religios, Mihai Androne • Lexic de filosofie, Alain Graf
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
declanșat o campanie de detașare a teritoriului de demonizare a tot ceea ce era românesc și de subliniere a relațiilor frățești de-a lungul istoriei dintre moldoveni și ruși-ucraineni. Acestea aveau ca puncte nodale suferințele provocate de români moldovenilor în perioada interbelică, legăturile istorice și culturale cu Rusia și Ucraina de-a lungul istoriei și, de asemenea, influențele slave masive manifestate atât în momentul etnogenezei cât și ulterior, unicitatea etnografică a moldovenilor, faptul că unirea Basarabiei cu URSS era un „act progresist
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
marxist leniniste, unica ce reflectă corect necesitatea dezvoltării vieții materiale și spirituale și care poate mobiliza masele largi populare la lupta împotriva ideologiei fasciste și profasciste - burghezo - naționale”. Nu întâmplător, cam în această perioadă erau eliminați numeroși învățători din perioada interbelică (70% dintre ei trăiseră în Basarabia între 1918-1940) și importați alți peste o mie din Rusia și Ucraina. Acestora li se cerea: „să-și însușească rapid doctrina marxist-leninistă și să o transmită elevilor (...) Educați generația în creștere în spiritul patriotismului
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
mută la Chișinău. Noi factori au venit pentru a favoriza implementarea moldovenismului în Basarabia. Printre aceștia se numără refugierea a numeroși intelectuali dincolo de Prut, în 1940, deportarea sau asasinarea celor care făcuseră parte din administrația de stat în perioada interbelică, a preoțimii din sate, a chiaburilor educați. Un rol important l-a jucat și stabilirea masivă în orașe a unei populații rusofone adusă din Rusia și Ucraina, precum și rusificarea aparatului de stat. Scurta perioadă a primei stăpâniri sovietice a Basarabiei
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
îndepărtarea de la putere a lui Hrușciov, se instaurează un regim asemănător celui de până la dezgheț, oamenii de știință fiind din nou reduși la tăcere. În volumul al II-lea al Istoriei RSSM, publicat în 1970, se arăta că, în perioada interbelică, „ocupanții au aplicat o politică de românizare cu forța a ținutului, susținând că moldovenii sunt români, că limba moldovenească este limbă română, iar cultura moldovenească - cultură română”. „Limba română a fost introdusă cu de-a sila în instituții și școli
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
a luptat insistent cu prejudecățile naționaliste și cu manifestările frecvente de șovinism de mare putere ca și cu naționalismul local”, referire evidentă la politica românească din ultimii ani și folosind un apelativ rezervat anterior doar atacurilor la adresa regimului burghez interbelic. Totuși, referiri la anexarea Basarabiei de către Rusia și privirea acesteia ca teritoriu românesc a continuat. Apare în lucrarea Unitate și continuitate în istoria poporului român, în redacția lui Dumitru Berciu, care susține că în 1918 s-a încheiat procesul de
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
anilor 1917-1918, fie sub forma Republicii Autonome Moldovenești în componența Ucrainei. În fine, din 1940, se constituie, în componența URSS, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Aceasta pentru a ne referi la părerea președintelui Republicii Moldovei despre cele două decenii ale perioadei interbelice în cursul cărora teritoriul dintre Prut și Nistru a făcut parte din România Mare. Prin contrast, se subliniază epoca de progres multilateral înregistrat în etapa statalității moldovenești în cadrul URSS: „Bineînțeles, istoria republicii noastre nu poate fi privită în afara acelor evenimente
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
vălul țesut din fire de rea-voință sau ignoranță este un nord axiologic care să ne orienteze simțirea și gîndirea, atitudinea față de aproapele sau departele nostru. De la întîiul nostru critic încoace, l-am pomenit pe Maiorescu, trecînd cu spor prin interstițiul interbelic și prin cel al național-comunismului românesc, constatăm că s-a discutat despre actul critic și s-a făcut în același timp critică într-un mod profesionist. De-ar fi să luăm în seamă tot siajul criticii, așa cum arată o atare
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
1967, p. 537). În schimb, mișcarea politică întreținută de acest profesor de științe politice, A.C. Cuza, viitorul partener de guvern al lui Goga (din 1938), va împinge o parte din opera social-politică eminesciană în arena ideologică a extremei drepte românești interbelice și în atmosfera, și așa încărcată, a celui de-al Doilea Război Mondial. Pentru ca mai apoi, anii '50, cu bolșevismul lor agresiv și amputant, să genereze imaginea unui alt Eminescu, unul pe care, într-o continuitate atît de naturală, naționalism-comunismul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de la început între aderență și contestare. Este importantă, credem, receptarea filosofiei lui Blaga în momentul apariției lucrărilor sale, exegeza făcută "la cald", în contextul edițiilor princeps, în atmosfera socio-culturală a intrării textelor blagiene în istoria ideilor spațiului românesc. Mediul academic interbelic a reproșat, uneori, slaba rigoare conceptuală a filosofiei blagiene, faptul că era o construcție "metafizică ieșită din interpretarea descîntecelor băbești", ceea ce reprezenta "un adevărat pericol pentru viitorul culturii românești" (C. Rădulescu-Motru). Onisifor Ghibu, profesor pe atunci la Cluj și membru
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
toto) care exprimă stiluri sau grade de izbutire artistică pe scurt: un mecanism mult mai adecvat se pare pentru a reprezenta locul și rolul unui creator, noutatea sau originalitatea pe care opera sa o exprimă. Discursul critic din cultura română interbelică, în sferele căreia a trăit și a creat Mircea Vulcănescu, a folosit, cum se știe, termenul de generație atunci cînd a alcătuit varii table de valori. Cu sau fără nuanțe adjectivale, producînd revoltă sau adversități radicale, dar utilizînd și partea
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
fi nicidecum apanajul generației de la 1922, și ea nouă și tînără, generație care-l revendica drept lider pe Corneliu Codreanu, un grup de care era peste măsură de entuziasmat omul politic Goga. Rămînea însă, ca o dilemă fertilă a perioadei interbelice, întrebarea pe care mereu o reînnoim: România și e vorba de România Mare continua să trăiască atunci aceeași identitate refulată de la sfîrșitul secolului al XIX-lea sau, după ce își refăcuse într-un fel granițele, se vedea confruntată cu o criză
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
cu adevărat. Celălalt, prea de-aproape, îți ține doar umbră. E timpul să nu ne mai ținem atîta umbră unii altora"76. (Chestiunea singurătății, sub forma singurătății comunitare, îl va urmări pe filosof în multe din reflecțiile făcute în perioada interbelică.) În însingurarea pe care o trăiește un popor, Noica descoperea o anume formă de naționalism 77. Judecățile sale erau elaborate la sfîrșitul deceniului patru al secolului trecut, un veac tensionat, pe care nu înceta să-l numească al omului viu
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
să fie esențialmente nodul gordian al discursului cioranian contaminat involuntar, în Schimbarea la față a României și Histoire et utopie, de orizontul social-politic al ideologiei, de contaminarea (in)voluntară cu logica temporalului. Limbajul acestor lucrări, dar și cel din publicistica interbelică a autorului, structurează tipul de discurs pe care, cu o sugestie venită dinspre Pierre Bourdieu, l-am numi discursul louche: ca și persoanele cu privirea încrucișată, acesta rostește într-o parte și semnifică în alta. O figură a limbajului specifică
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
din mediile occidentale, un sincronism, e drept, fragil, cu valoare de instant, un fel de à la mode. Tema corpului avea să fie frecventată, în începuturile ei, mai întîi de lingviști (v. Atlasul Lingvistic Român, I și II, din perioada interbelică), parcimonios tratată apoi sub regimul totalitar, pentru ca, în interstițiul de pînă acum al postcomunismului, să se încerce o grilă de lectură vernaculară. Într-un astfel de context, cu atît mai meritoriu ne apare gestul Viorellei Manolache de a recupera/reaminti
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Iuliu Moldovan (cu o carte precum Biopolitica, 1926), ci și inițiativa inedită a cercetătorilor de la Buletinul eugenic și biopolitic, o revistă științifică din Ardeal bine cotată pe scara axiologică europeană a vremii, căci a fost, pentru paranteza socio-politică și culturală interbelică, un exemplu de ceea ce am numi azi cercetare fundamentală. Prin urmare, o restituire contextuală a elementelor încă valide din biopolitica lui Iuliu Moldovan, cel care, constată autoarea, "anticipează (cu aproximație) sensurile similare ale noțiunii (e vorba de biopolitică, n.n., I.
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
se sprijinea pe forța argumentului biologic. Este adecvat să subliniem că nu sînt ignorate, în excursul din Repere teoretice în biopolitică, achizițiile științifice de pînă acum, sporul cognitiv al cercetărilor întreprinse de Maria Bucur (v. Eugenie și modernizare în România interbelică, 2005), Marius Turda (v. Modernism and Eugenics, 2010) sau Lucian T. Butaru (v. Rasism românesc. Componenta rasială a discursului antisemit din România pînă la al Doilea Război Mondial, 2010), pentru a aminti doar cîteva nume. Viorella Manolache aderă, neîndoielnic, la
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]