7,304 matches
-
2004: . După tradiția locală, biserica de lemn este una călătoare. Ea a fost adusă cu căruțele în Merișani, fost Călugărița sau Jarcaleți, din satul Vultureștii de Jos, zona Muscelului. Inscripția din dosul ușii de la intrare stă mărturie prețioasă asupra vechimii lăcașului. Inscripția se păstrează în întregime iar textul în română, scris cu chirilice, se poate citi astfel: "„ Anul 7317 luna martie ziua 18, de diaconul Constandin i Vasile, sub înalta cârmuire a preasfințitului mitropolit Dosoftei”". Anul erei bizantine 7317 corespunde anului
Biserica de lemn din Merișani () [Corola-website/Science/323073_a_324402]
-
18, de diaconul Constandin i Vasile, sub înalta cârmuire a preasfințitului mitropolit Dosoftei”". Anul erei bizantine 7317 corespunde anului 1809 după nașterea lui Christos, în anul păstoriei mitropolitului Dositei Filitti. Inscripția de la 1809 nu pare a fi cea de la ridicarea lăcașului, consemnând mai degrabă o refacere a ei. Catagrafia de la 1810 din fostul județ Muscel, nu consemna vechimea bisericii din Vulturești ci doar că era în stare bună. Totuși, preoții care serveau în biserica cu hramul „Cuvioasa Paraschiva” erau sfințiți pentru
Biserica de lemn din Merișani () [Corola-website/Science/323073_a_324402]
-
biserică din Cocu, eventual din împrejurimi. Biserica cea veche de lemn din Cocu este surprinsă de catagrafiile din 1808, 1824 și 1833 și era ridicată pe moșie de moșteni. În Cocu, după numele vechi Cocul în Vale sau Valea Cocu, lăcașul a servit o bună vreme drept biserică parohială, înainte de a fi fost înlocuit de actuala biserică de zid, în anul 1856. Un eveniment important din destinul acestei construcții este transferul și reconstrucția ei în Drăcești, în anul 1859. Povestea aducerii
Biserica de lemn din Drăcești () [Corola-website/Science/323172_a_324501]
-
zeci de metri, se află Stâncile Rafailă - monument al naturii. La intrarea în defileu, pe partea stângă, se află Mănăstirea Vișina iar la circa 400 m de se află Mănăstirea Lainici. Bisericile Vișina și Lainici fac parte din salba de lăcașuri creștin ortodoxe implantate de ceata de călugări a Sfântului Nicodim de la Tismana așa cum ucenicii sfântului au mers chiar și mai departe până în Valea Oltului. Era normal ca la porunca voievozilor Vladislav Vodă (1364-1377), Radu Vodă (1377-1383), Dan I Vodă (1383-1386
Popasul Turistic Lainici () [Corola-website/Science/323155_a_324484]
-
Bătrân (1386-1418) toți din neamul basarabilor, cuviosul Nicodim să întărească cu biserici și mânăstiri pasurile și trecătorile dintre Țara Românească și regatul maghiar pentru a stăvili prozelitismul catolic exact în punctele nevralgice ale Carpaților. Așa au fost construite sau întărite lăcașurile de cult Tismana]] pentru Pasul Cerna-Jiu, Vișina pentru Pasul Vâlcan, Cozia și Cotmeana pentru Defileul Oltului. În privința bisericii Lainicilor aceasta a fost din vremea lui Mircea cel Bătrân și câteva secole mai încoace, biserică de lemn a unui schit ce
Popasul Turistic Lainici () [Corola-website/Science/323155_a_324484]
-
comunicație secundară în favoarea șoselei celei noi construită în Defileul Jiului - rolurile locașelor religioase de la Vișina și Lainici se inversează definitiv și ele. Aceasta a avut loc totuși treptat, după ce Schimnicul Atanasie vine de la Tismana la Lainici în 1780 și întărește lăcașul de cult, extinzându-i domeniile prin moșiile donate de boieri. Pe o asemenea moșie s-a construit și Schitul Locurele. Printre ipotezele etimologice, privind toponimia, există o primă interpretare etimologică a cuvântului „lainici” pe care unii îl consideră de origine
Popasul Turistic Lainici () [Corola-website/Science/323155_a_324484]
-
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Brașca este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1808 în satul Stroiești, strămutat în anul 1833 în satul Humoreni și apoi, în 1892, în satul Brașca din comuna Ilișești aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]
-
pe preotul paroh Viorel Rusu. Acesta a șters lacrimile cu un prosop, dar lacrimile au apărut la loc după o oră. Vestea că icoana Maicii Domnului din biserica de lemn din Brașca a început să lăcrimeze s-a răspândit repede, lăcașul de cult devenind un adevărat loc de pelerinaj, unde au venit și credincioșii din satele aflate în apropiere (Stroiești, Ilișești și Bălăceana), precum și din zona Dornelor sau din localitățile de munte ale județului Suceava. Preotul paroh Viorel Rusu a afirmat
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]
-
intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri vopsite în culoarea portocalie. Edificiul are un acoperiș din tablă zincată, cu o turlă octogonală deasupra naosului. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși: una pe latura de vest și alta în peretele sudic al pronaosului. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul bisericii a fost adăugat ulterior. Pereții interiori
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]
-
Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Măriței este un lăcaș de cult ortodox construit în perioada 1897-1900 în satul Măriței din comuna Dărmănești aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are hramul "Adormirea Maicii Domnului", sărbătorit la data de 15 august. nu a fost
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
decât cea de pe pronaos. Streașina aflată sub acoperiș este largă și are console tăiate după un profil curbiliniu. Monumentul are formă dreptunghiulară, cu absida altarului pentagonală și decroșată și cu un pridvor atașat în dreptul intrării de pe latura sudică a pronaosului. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși de intrare (una în peretele sudic al pronaosului și alta în peretele sudic al absidei altarului) și cu șapte ferestre (una în axa altarului, două în naos, două în pronaos și două în
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
Biserica "Adormirea Maicii Domnului" (fostă luterană) din Ilișești este un lăcaș de cult construit în anul 1901 în satul Ilișești (județul Suceava). Ea a funcționat inițial ca biserică evanghelică (luterană) până în 1940, când germanii din localitate au emigrat în Germania. Rămasă mult imp nefolosită, biserica a fost devastată și jefuită. Ea
Biserica Adormirea Maicii Domnului (fostă luterană) din Ilișești () [Corola-website/Science/323228_a_324557]
-
1 greco-catolic. Comunitatea germană de religie luterană a construit în Ilișești în anul 1901 o biserică pentru a deservi necesitățile de cult ale credincioșilor germani de confesiune evanghelică. Anul dării în folosință (1901) se află înscris deasupra intrării principale în lăcașul de cult. După datele Recensământului general al populației României din 29 decembrie 1930, în satul Ilișești locuiau 1.868 credincioși evanghelici (luterani), reprezentând 44,18% din populația localității. În anul 1940 etnicii germani au emigrat în zone ocupate de Germania
Biserica Adormirea Maicii Domnului (fostă luterană) din Ilișești () [Corola-website/Science/323228_a_324557]
-
din Ilișești. Fosta biserică luterană a fost nefolosită o lungă perioadă, în acest timp ea fiind devastată și jefuită. În anul 1986, fosta biserică luterană din sat a fost trecută în patrimoniul Parohiei ortodoxe Ilișești. Comunitatea ortodoxă locală a reabilitat lăcașul de cult, care a fost sfințit în 1990 cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". În ultimul deceniu al secolului al XX-lea, structura de rezistență al vechii biserici ortodoxe din Ilișești a fost puternic afectată de lucrările de infrastructură la drumul
Biserica Adormirea Maicii Domnului (fostă luterană) din Ilișești () [Corola-website/Science/323228_a_324557]
-
rezistență al vechii biserici ortodoxe din Ilișești a fost puternic afectată de lucrările de infrastructură la drumul care leagă Suceava de Gura Humorului. Ca urmare a faptului că autoritățile de stat nu au alocat fonduri pentru consolidarea acestui monument istoric, lăcașul de cult a început să se ruineze. Astfel, biserica a fost închisă din cauza pericolului de prăbușire a pereților, iar preotul ortodox din localitate a început să slujească în fosta biserică evanghelică (construită în 1901 de comunitatea germană din Ilișești, ai
Biserica Adormirea Maicii Domnului (fostă luterană) din Ilișești () [Corola-website/Science/323228_a_324557]
-
se disting ca părțile cele mai vechi ale construcției, de o vechime mai mare decât secolul 18. Modelul bisericilor de lemn fără tindă este cel mai vechi cunoscut, fiind o trăsătură arhaică în arhitectura sacrală de lemn de la noi. Datarea lăcașului, într-un anuar bisericesc de la 1909, din anii 1742-1743 trimit la anul 7251 al erei bizantine. Datarea nu se poate verifica, însă se presupune originea ei într-o pisanie sau însemnare, pierdută între timp. Nu se poate stabili dacă această
Biserica de lemn din Ioanicești-Găbrieni () [Corola-website/Science/323235_a_324564]
-
3 de Ghiță zugrav”". Biserica a trecut din timp în timp prin necesare lucrări de întreținere, mai ales ale acoperișului de draniță, care i-au asigurat existența de la o generație la alta. În anul 1909, în vremea unei verficări ale lăcașurilor de cult, biserica din Găbrieni "„era ruinată și închisă de la 1878”". În anii următori biserica a fost reparată, iar în fața ei a fost ridicată troița pictată, semnată de pictorul Constantin Bunescu la anul 1911. În anul 1968 a fost restaurată
Biserica de lemn din Ioanicești-Găbrieni () [Corola-website/Science/323235_a_324564]
-
Biserica de lemn „Sfinții Cosma și Damian” din Dănila este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1786 de către boierul Ioan de Cârste în satul Costâna din comuna Todirești și strămutat în anul 1812 în satul Dănila din comuna Dărmănești aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]
-
satul lor. Satul era la acea vreme slab populat, existând doar câteva case în apropiere de un pârâiaș ce face hotar între Dănila și Mărițeia Mică. În prezent, biserica se află în marginea de sud-est a satului, la sud de lăcașul de cult fiind captat în uluci un izvor curat și rece, de unde aproape tot satul se folosește de apă. În jurul lăcașului de cult se află cimitirul localității. Biserica a fost sfințită în anul 1820. După cum atestă cronica bisericii, Parohia Dănila
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]
-
între Dănila și Mărițeia Mică. În prezent, biserica se află în marginea de sud-est a satului, la sud de lăcașul de cult fiind captat în uluci un izvor curat și rece, de unde aproape tot satul se folosește de apă. În jurul lăcașului de cult se află cimitirul localității. Biserica a fost sfințită în anul 1820. După cum atestă cronica bisericii, Parohia Dănila avea în 1843 un număr de 398 enoriași, care erau îngrijiți spiritual de preotul administrator George Palievici. Populația satului a crescut
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]
-
o turlă octogonală în stil neo-bizantin deasupra naosului. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului poligonală decroșată față de corpul naosului. Pronaosul aflat în partea de vest are formă pătrată și este și el decroșat față de corpul naosului. Intrarea în lăcașul de cult se face pe o ușă amplasată în peretele sudic al pronaosului. Edificiul este prevăzut cu ferestre amplasate astfel: una în peretele nordic al pronaosului, două în pereții naosului (una în cel nordic și alta în cel sudic) și
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]
-
Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Vama este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1796 în satul Vama din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul are hramul "Sfântul Nicolae", sărbătorit la data de 6 decembrie, și s-a aflat o lungă perioadă în centrul satului, dar în
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
Bucovina"" (Suceava, 1900) că în partea de jos a satului Vama de Jos exista în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea o biserică de lemn, mai veche, care se ruinase. În anul 1783, la câțiva metri de acest lăcaș de cult s-a construit o biserică de lemn cu hramul "Înălțarea Domnului" , care se află astăzi în Muzeul Satului Bucovinean din Suceava. Localitatea fiind foarte întinsă, în 1796 s-a construit în centrul satului o altă biserică de lemn
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
un acoperiș înalt din șindrilă, lipsit de turle și cu rupere în pantă în dreptul absidelor laterale. Monumentul are formă de cruce (plan triconc sau treflat), cu absida altarului pentagonală și decroșată și cu peretele vestic al pronaosului de formă poligonală. Lăcașul de cult este prevăzut cu o ușă (aflată în peretele sudic al pronaosului) și cu opt ferestre (una în axa absidei altarului, una în peretele estic al proscomidiarului, câte una în axa absidelor laterale, câte una în pereții longitudinali ai
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
Aici se află două ferestre: una dreptunghiulară în axa absidei, având dimensiuni reduse (0,45x0,95 m) și o alta în peretele estic al proscomidiarului. Deasupra altarului se află o boltă semicilindrică retrasă și ea de la pereți. Pereții interiori ai lăcașului de cult au fost pictați, fiind păstrate fragmente de pictură pe cheia bolții pronaosului și naosului. Pe pereții altarului s-au lipit bucăți de pânză pictată, asemănătoare din punct de vedere al compoziției, cromaticii și stilului cu pictura de pe ușile
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]