7,857 matches
-
Brătianu, moderații Ion Ghica și Kogălniceanu, fracționiștii din Moldova) s-au coalizat pentru a se opune guvernului conservator; cu toate acestea, în Cameră n-au putut pătrunde decât trei liberali radicali, cinci fracționiști în frunte cu Nicolae Ionescu și doi liberali moderați (M. Kogălniceanu și Gh. Vernescu), iar în Senat, Ion Ghica, Ion Deșliu, P. Lungeanu. 348. Ca șef al cabinetului liberal venit la putere în decembrie 1870 Ion Ghica se pronunțase împotriva modificării Constituției, modificări preconizate de către grupările Dacă Ion
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
parte în 1870 din gruparea de centru-dreapta a lui D. Ghica și Vasile Boerescu („partidul ordinii“); a fost trimis în Parlament de alegătorii Colegiului Foarte la modă în cei patru ani ai guvernării conservatoare, a dispărut definitiv de îndată ce au venit liberalii la cârmă în 1877.350 În alegerile făcute sub ministerul Manolache Costache în 1876, George Brătianu a fost combătut și de conservatori, cari nu-l iertau că a luptat contra lui Lascăr Catargiu, și de liberali, cari aveau candidații lor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
definitiv de îndată ce au venit liberalii la cârmă în 1877.350 În alegerile făcute sub ministerul Manolache Costache în 1876, George Brătianu a fost combătut și de conservatori, cari nu-l iertau că a luptat contra lui Lascăr Catargiu, și de liberali, cari aveau candidații lor. Și astfel acest om care nu numai [că] fusese o podoabă a Parlamentului, dar care contribuise la răsturnarea regimului conservator, a dispărut din scenă deodată cu regimul pe care-l combătuse. Nu trebuie să pierdem din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
extraordinar temperament de luptă, nu aveau idei organice pe care să-și întemeieze acțiunea. Conservatorii, atunci la guvern, aveau o puternică pleiadă de personalități prețioase. Din punctul de vedere al valoarei personale, al culturii, al talentului, conservatorii erau mult superiori liberalilor. În câmpul conservator găseai pe Lascăr Catargiu, general Florescu, Petre Mavrogheni, Beizadea Dimitrie Ghica, Vasile și Constantin Boerescu, Gheorghe Costa-Foru, Manolache Costache Epureanu, Ion Strat, Petre Carp, Titu Maiorescu, general Mânu, Alexandru și Ion Lahovary, Aristid Pascal, Mișu Corne, Gheorghe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
continuare, în legătură cu aceasta, sunt plauzibile. 350. Datele amintite în grabă de Bacalbașa sunt, bineînțeles, greșite; guvernul conservator al lui Lascăr Catargiu a stat la putere cinci ani - și nu patru - de la 11/23 martie 1871 la 4/16 aprilie 1876; liberalii au venit „la cârmă“ la 24 iulie/5 august 1876 și nu în 1877. 351. Bacalbașa se pripește din nou, așezându-l alături de Kogălniceanu, orator politic de valoare incontestabilă, pe Nicolae Ionescu - și el luptător pașoptist -, orator cu accente demagogice
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
organizată la 15/27 august 1871 din inițiativa unui comitet din care făcea parte și Eminescu, prilejuită de împlinirea cu un an în urmă a patru secole de la întemeierea mânăstirii Putna. În această atmosferă de sinceră efervescență națională - folosită de liberali și în propriul lor interes politic - ideea congresului a fost preluată de Românul și Telegraful, acesta din urmă precizând clar în numărul din 22 august 1871, într-un editorial semnat B.P.R. (B.P. Rădulescu): „Congresul presei române va fi chemat a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
epocă un prim și însemnat pas în direcția regrupării tuturor forțelor liberale care-și propuneau ca obiectiv al luptei comune răsturnarea guver nului conservator, nepopular în țară. De altfel, ideile expuse în „programul manifest“ sunt tipice pentru platforma politică a liberalilor radicali de atunci: opoziție față de principele străin și în consecință, față de ideea apropierii de imperiul german, încurajarea inițiativelor naționale în toate activitățile economice, crearea unui sistem bancar național, modernizarea învățământului potrivit necesităților burgheziei în dezvoltare, înarmarea poporului, garantarea libertăților burghezo-democratice
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
apropierii de imperiul german, încurajarea inițiativelor naționale în toate activitățile economice, crearea unui sistem bancar național, modernizarea învățământului potrivit necesităților burgheziei în dezvoltare, înarmarea poporului, garantarea libertăților burghezo-democratice fundamentale, independența națională - unul dintre cele mai înaintate programe politice prezentate de liberalii români în epocă. 360. La 4/16 octombrie 1871 concesiunea Strousberg fusese anulată, după nenumărate dispute cu concesionarii și înfierbântate dezbateri parlamentare. În continuare, în Par lament, în toamna și iarna anului 1871 s-a discutat un proiect de lege
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și dramaturg, cu studii superioare la Paris și Bruxelles, autorul unei Istorii a Bucureștilor (1899), bogat documentată. am și început să ne certăm. Ne-am împărțit în două partide: în aparență s-a format o opozițiune în contra comitetului, în realitate liberalii și conservatorii s-au luat la harță. Cum biroul era compus din conservatori, liberalii au dat asalt și l-au răsturnat. Eu eram din opozițiune și lucram mână în mână cu Gheorghe Ionescu. Conferințele, cu literatura și cu știința, au
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1899), bogat documentată. am și început să ne certăm. Ne-am împărțit în două partide: în aparență s-a format o opozițiune în contra comitetului, în realitate liberalii și conservatorii s-au luat la harță. Cum biroul era compus din conservatori, liberalii au dat asalt și l-au răsturnat. Eu eram din opozițiune și lucram mână în mână cu Gheorghe Ionescu. Conferințele, cu literatura și cu știința, au rămas pe planul al doilea, și de-a cum devenisem un mic parlament, unde
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
prin temperament, eram întotdeauna unul dintre cei dintâi în incinta marilor pugilate morale. Curentul liberal creștea și cucerea tânăra generațiune. Pe vremea aceea, între 1872-1874, liberalismul era aceea ce este astăzi socialismul, mai mult, aceea ce se numește astăzi „bolșevism“. Liberalii erau numiți încă „roșii“. Roșiii erau o sperietoare pentru bur ghezia cuminte și liniștită. Pe vremea aceea socialismul nu exista, nici vorba nu era cunoscută.3 Țara era împărțită numai în două tabere: albii și roșiii. Partide și păreri politice
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de roșii. Ion Heliade-Rădulescu trăia încă, iar în țară, mai ales în București, erau mulți cari gândeau cu capul lui Heliade, acest adversar al lui Rosetti și Brătianu. Aceștia formau o lume intermediară între albi și roșii, un fel de liberali moderați. Pentru această lume heliadistă, Rosetti era tot Berlicoco, iar Ion Brătianu tot Firfiric. Aceste două porecle zugrăveau, pe vremuri, pe scamatorul ca și pe omul flușturatec. C.A. Rosetti era socotit ca fiind inspiratorul lui Brătianu, ca geniul rău
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
tovărășia lui C.A. Rosetti; și acum era omul către care se îndreptau privirile tineretului. După cum am spus în alt loc, nici Rosetti, nici Brătianu nu făceau parte din Parlament. Dar nici un alt roșu nu făcea parte. În Parlament erau liberali din celelalte nuanțe, moderate: Ion Ghica, Mihail Kogălniceanu, Nicolae Ionescu. Cu toate acestea, sufletul popular mergea către roșii, fiindcă aceștia reprezentau o putere politică organizată, cât și o mare speranță de propășire. 4. Altă afirmație gratuită; în perioada la care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lucrul nou. În pensionatul lui Ștefan Vellescu cu firma Institutul Eliade 6, am fost cel dintâi care am citit, fără a o prea înțelege atunci, Force et matière a lui Louis Büchner 7. Apoi am trecut francamente în tabăra liceenilor liberali, către care mă atrăgea întreaga mea fire. Un amănunt: treceam pe stradă în tovărășia unui coleg, când, iată că ne încrucișează un bărbat de statură de mijloc, cu părul și barba crețe și cărunte. O figură caldă, deschisă și atrăgătoare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dramatic bucureștean deschisese un institut particular numit la început, Institutul Heliade. 7. Printre lecturile din anii 1871-1875 ale lui Bacalbașa (enumerate și cu altă ocazie: Camille Desmoulins, Victor Hugo, J. Michelet, Louis Blanc) și care i-au îndreptat pașii către liberalii rosettiști și apoi către social-democrați, s-a numărat și cartea Forța si materia (1855) a filozofului materialist vulgar german Ludwig Büchner (1824-1899). moartea lui ion heliade-rădulescu și a lui dimitrie bolintineanu În ziua de 27 aprilie, la ora 3 după-amiază
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
unde a fost înhumat (v. Ion Roman, Bolintineanu, Ed. Tineretului, București, 1962, pp. 235-246; Teodor Vârgolici, Dimitrie Bolintineanu și epoca sa, Ed. Minerva, București, 1971, pp. 310-319, cap. Sfârșitul ). 12. Crearea unei societăți de credit funciar rural era susținută de liberali și de unii con servatori moderați, în frunte cu V. Boerescu (Bacalbașa îi transcrie numele în franceză: În decembrie 1872, Ministerul de Finanțe aduce din Belgia, pentru 25 milioane lei, o nouă monetă de argint, toate piese de 2 lei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
străini. Proiectul de lege privind înființarea creditului funciar rural a fost votat de Cameră la 9/21 martie 1873, iar de Senat la 29 martie/10 aprilie 1873. În puțin timp, Creditul funciar rural a trecut sub controlul efectiv al liberalilor, care au folosit această instituție pentru a atrage în partidul lor unele elemente ale boierimii mici și mijlocii, fidele până atunci conservatorilor. 13. Monetăria Statului s-a înființat la București în februarie 1870, începând să confecționeze în același an monede
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1873, în locul lui Nicolae Crețulescu, în felul acesta poziția grupării lui Vasile Boerescu în guvernul Lascăr Catargiu consolidându-se. Problema joncțiunii căilor ferate românești cu cele străine - amintită tot aici de Bacalbașa - a frământat opinia noastră publică în anii 1873-1874, liberalii radicali îndeosebi pronunțându-se împotriva joncțiunii cu căile ferate austro-ungare la Predeal și Oituz, considerându-se că în felul acesta imperiul bicefal vecin - inamic potențial al României într-un viitor război național - va dobândi avantaje strategice păgubitoare nouă. Vasile Boerescu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mult românii regretă azi noaptea de 11 februarie, întocmai precum regretă ziua de 10 mai“ (Doliul țării la moartea lui Alexandru Ioan Cuza, Iași, 1873, p. 85). Discursurile funebre - în afară de acela al părintelui arhiereu Suhopanu - au fost rostite numai de liberali (Petre Grădișteanu, Andrei Vizanti, Nicolae Ionescu, M. Kogălniceanu) care și-au exprimat printre rânduri (v. mai departe, în text, discursul lui Kogălniceanu), cu această ocazie, și rezervele lor față de principele Carol. onest, dar și-a ținut totdauna cuvântul [Său]. Pe lângă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
an. XI, nr. 1151, 22 septembrie 1874, p. 1). Manifestațiile de simpatie pentru Franța democratică și republicană (Thiers însuși, care fusese monarhist, se pronunța acum hotărât pentru o „republică conservatoare și moderată“), în această perioadă erau, neîndoielnic, diri jate de liberalii „roșii“ ce îl vizau astfel, indirect, pe principele prusac Carol, care dăduse puterea conservatorilor și se sprijinea totuși în politica sa externă, destul de echilibrată, pe cele două imperii conservatoare din centrul Europei: Germania și Austro-Ungaria. toate conferințele venea lume foarte
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fel de eclectism compus din liberalism, democratism și patriotism. Era principiul negației față de cârmuitori sub toate formele și fără nici o cercetare. anul 1874 229 14. Manifestația din jurul statuii lui Mihai Viteazul, de la 3/15 noiembrie 1874, fusese inspirată, evident, de liberali, care urmăreau să creeze o stare de animozitate și neîncredere față de guvernul conservator, în preajma luptelor care se intensificau acum în vederea răsturnării acestuia. Procesul elevilor „culpabili de ultragiu și violență contra forței publice“ (Vasile Lambru, Paul Scorțeanu, Bunescu, Nicolae Bulai, Al.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
științifică ș.a. 17. În anii la care se referă Bacalbașa (1872- 1875), poetul Alexandru Macedonski, întors din străinătate, se avântase în viața politică, devenind un adept fervent al grupărilor liberale; în 1873, la 19 ani, editează gazeta Oltul, subvenționată de liberali, în care își expune, cu energie pamfletară, opiniile antidinastice, foarte la modă pe atunci, reluate apoi de el, cu nuanțe republicane, în Telegraful. Legăturile sale cu lumea școlară a Bucureștilor sunt acum puternice, e admirat de adolescenții încălziți de ideologia
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
expune, cu energie pamfletară, opiniile antidinastice, foarte la modă pe atunci, reluate apoi de el, cu nuanțe republicane, în Telegraful. Legăturile sale cu lumea școlară a Bucureștilor sunt acum puternice, e admirat de adolescenții încălziți de ideologia încă revoluționară a liberalilor și, în semn de suverană prețuire a foarte tinerilor săi amici, le închină cu generozitate de viitor maestru, în Oltul, o Odă dedicată junimii liceale din București (Adrian Marino, Viața lui Alexandru Macedonski, Ed. pentru Literatură, București, 1966, p. 119
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fază a vieții bucureștene. Aceasta este faza pregătitoare a marilor evenimente cari vor schimba fața țării, vor aduce definitiv la cârmă burghezia, vor pune temeliile puterii partidului liberal. Clasa dominantă a țării era încă puternic reprezentată prin fruntașii partidului conservator. Liberalii, deși numărau un număr de personalități de valoare puși în lumină prin revoluția de la 1848, totuși nu dispuneau de un personal destul de pregătit ca să guverneze. Liberalii aveau oratori, agitatori, foști revoluționari, pe cari îi pusese în vază nu calitățile lor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
partidului liberal. Clasa dominantă a țării era încă puternic reprezentată prin fruntașii partidului conservator. Liberalii, deși numărau un număr de personalități de valoare puși în lumină prin revoluția de la 1848, totuși nu dispuneau de un personal destul de pregătit ca să guverneze. Liberalii aveau oratori, agitatori, foști revoluționari, pe cari îi pusese în vază nu calitățile lor de bărbați de stat, dar mai mult calitățile lor de lup tători pentru răsturnarea vechiului regim. De aceea conservatorii opuneau liberalilor aceleași argumente pe cari le
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]