12,849 matches
-
Un ciclu de poeme cu mai multă culoare relevă o tendință imagistică modernă. Contesa cu ochi albaștri stă „pe-un scaun de argint” (Din versurile triste: Annie), în jurul mesei de aur cântă țigani negri din lăute roșii, în parcul verde luminează crini albi. Impresiile în decor alpestru din Baladă ardeleană sunt întrerupte de ecouri citadine și referințe livrești: „Evoe Bachus... Rue de Grenelle./ Armand Colin... Teatrul din Louvain./ Frumoasa Jeannette...// Noi doi, botezați de Rousseau și de Eau de Cologne-ul doamnei
ISAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287621_a_288950]
-
patrimoniului cultural local, J. culege și tipărește folclor poetic din zona Suceava, mai importantă fiind colecția De sub muntele Rarău (1971), care vădește „o experiență acumulată și utilizată critic” (George Muntean). Alte culegeri, Bucurie, mândră floare (1962), Traiul ni s-a luminat (1963), Bujorel crescut în soare (1963) și De mă-ntrebi de unde sunt (1964), sunt însă caduce, ele conținând așa-zisul folclor nou, în fond niște falsuri evidente. În bibliografia critică eminesciană, J. vine cu mai multe cărți, toate de o
JUCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287677_a_289006]
-
1996; M. Eminescu și Bucovina, Suceava, 1997; M. Eminescu și Ardealul, Suceava, 1998; Bucovina, Suceava, 1999; M. Eminescu, Suceava, 2000; Eminescu înainte și după Eminescu, Câmpulung Moldovenesc, 2002. Culegeri: Bucurie, mândră floare, Suceava, 1962 (în colaborare); Traiul ni s-a luminat, Suceava, 1963 (în colaborare); Bujorel crescut în soare, Suceava, 1963 (în colaborare); De mă-ntrebi de unde sunt, Suceava, 1964 (în colaborare); De sub muntele Rarău, Suceava, 1971; Dornă, Dornă, vad cu dor, Suceava, 1983 (în colaborare); Teatrul popular: Capra din Câmpulungul
JUCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287677_a_289006]
-
să facă elogiul realizărilor de până atunci și să aprecieze rolul lui Iorga în direcționarea literaturii epocii: „Sub cârma scăpărătoare de lumină, de adevăr și cinste a acestui împărat al gândirii românești, «Sămănătorul» își scrie paginile sale de aur, răzbate, luminează și încălzește toate colțurile locuite de români.” Publicația bucovineană a reușit să-și dovedească eficacitatea pe teren literar. În jurul ei se strâng cei mai de seamă cărturari ai locului, din generațiile mai vârstnice sau mai tinere. Cu poezie vor fi
JUNIMEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287681_a_289010]
-
română este Formă și deschidere (1980; Premiul Uniunii Scriitorilor), care, după un eseu despre Cartea ca simbol al vieții, include două secțiuni bine definite, prima fiind Triptic românesc, unde analiza se referă la Tudor Arghezi, Lucian Blaga și la Urmuz, luminat printr-o paralelă cu Julio Cortázar. Cealaltă, Două categorii deschise, are în vedere, în subcapitolul Barocul și deschiderea formei, în principal romanul Don Quijote de Cervantes, citit din perspectiva teoriilor lui Umberto Eco despre „forma deschisă”, dar se ocupă și de
IVANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287653_a_288982]
-
Iorga, Ion Minulescu, Nichifor Crainic, Demostene Botez, M.G. Samarineanu, Vasile Al-George, George A. Petre, Emil Isac, Iustin Ilieșiu, Adrian Maniu, Teodor Murășanu, G.M. Zamfirescu, Ecaterina Pitiș, D.N. Teodorescu. Teatrul Maghiar din Cluj a jucat în tălmăcirea lui K. piesa Săptămâna luminată de Mihail Săulescu, reprezentată și la Budapesta cu prilejul unui turneu al teatrului clujean. Traduceri: Új román költők antológiája [Antologia noilor poeți români], Oradea, 1922. Repere bibliografice: O antologie a poeților români (alcătuită și tradusă de Keresztury Sándor), ALA, 1923
KERESZTURY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287709_a_289038]
-
activitate, dl. Zub a contribuit substanțial la înaintarea cunoașterii istoriei în teritorii ce nu erau îndestul defrișate. Cercetările efectuate de domnia sa în aria istoriei istoriografiei au integrat scrisul românesc în marile curente ale istoriografiei universale. Până la dânsul, nimeni nu a luminat capitolele fundamentale ale istoriografiei române. Principala sa contribuție trebuie căutată în stabilirea concordanțelor istoriografiei române cu scrisul istoric european și, în egală măsură, cu realele valori ale istoriografiei române, integrate liniilor de interes ale istoriografiei universale. De asemenea, dl. Alexandru
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Vasile Lupu, în AIIX, XXXI, 1994, p. 45-46. • Dan Cernovodeanu, Știința și arta heraldică în România, București, 1977, p. 85-86 și pl. XXV, 6. • Dumitru Năstase, op. cit., p. 48. • Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, București, 1973, p. 373. Lupu este „prea luminat întru creștinătate și dirept întru credință (...)“34. De altfel, în predoslovia semnată de traducătorul lucrării, „den scrisoare grecească pre limbă românească, ca să poată înțeleage toți“, Eustratie logofătul, reține atenția necesitatea pravilei în acel timp: „(...) cum nu poate nime a lăcui
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Posibilitatea regenerării umanității o asigură, în viziunea lui, natura. Demonii veacului vor fi răpuși de „făpturi noi”, născute „din iarba aceasta nefiresc de verde, / De sănătoasă, plină de must” și unde „Maci uriași, cu frunțile de adieri fierbinți coapte, / Vor lumina efigii florale din cea mai îndepărtată noapte”. Asemenea altor poeți ai momentului imediat postbelic, L. anticipează modalități și experiențe lirice care aveau să se afirme începând din deceniul al șaptelea. Repere bibliografice: Emil Manu, Generația literară a războiului, București, 2000
LITUON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287836_a_289165]
-
mari. — Obstetriciana! Celebra obstetriciană a celor care se respectă! Celebra obstetriciană a celor care se respectă? Simt cum mă furnică pielea. Există o obstetriciană a celor care se respectă și eu nu știu nimic despre ea? — Tipa de la Hollywood! mă luminează fata cu bluză petrecută turcoaz. Ea asistă nașterile tuturor copiilor de staruri. Nu se poate să nu fi auzit de ea. Și acum s-a mutat la Londra. Toate supermodelele merg la ea; dă petreceri cu ceai pentru clientele ei
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Janice, vecina de alături a alor mei. Are părul blond prins Într-un coc și-l alăptează pe unul dintre gemeni. Janice se foiește cu un aer jenat, făcînd eforturi evidente să nu se uite. — Bex! Chipul lui Suze se luminează brusc. — O, Doamne! Arăți fenomenal! — Suze! O Îmbrățișez cu putere, avînd totuși grijă să nu-i storcoșesc pruncul. — Ce faci? Și ce mai face drăguța de Clemmie? Depun o sărutare pe creștetul mic și bălai. — Ăsta e Wilfrid, spune Suze
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
ei se mută de la Suze la mine. — S-a Întîmplat ceva, iubita-mea? — Mamă, o să am o fată! izbucnesc, fără să mă pot controla. Mi-a făcut Suze testul cu verigheta! Și s-a Învîrtit În cerc! O fată! se luminează mama la față. Mă gîndeam eu că pare c-o să ai o fată! Vai, Becky, scumpa mea! — Nu-i așa că-i fantastic? spune Suze. O să ai o nepoată! — O să aduc din pod vechea ta căsuță de păpuși, Becky! Mama răspîndește
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
văd cu unii dintre ei, cînd putem... E Întreruptă de un bip ce se aude dinspre buzunarul ei. Scoate pagerul și Îl oprește. — Scuzați-mă, trebuie să dau un telefon. Mă duc alături. După ce dispare, mă uit la Luke. E luminat tot la față, zici c-a venit Crăciunul. — O cunoști pe Venetia? zic. E incredibil. — Nu-i așa? Clatină din cap absent, Încă dus pe gînduri. — Pe vremea cînd eram la Cambridge, făceam parte din același cerc de prieteni. Mă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
aș dori să știu și eu ce-o să am, zic, luînd o fustiță roz ca de păpușă și mîngîind-o cu jind. — Ai Încercat diagrama chinezească? spune Suze. — Da. Și a zis că o să am un băiat. — Un băiat! Suze se luminează instantaneu la față. — Dar dup-aia am dat peste un site numit „Analizează-ți poftele“ și, conform lui, o să am fată, oftez, frustrată. Nu vreau decît să știu. Suze pare perplexă, apoi Întinde mîna după o căciuliță. — Uite, cumpără asta
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
propriul copil. De fapt, cred că ar cam trebui să plecăm... O strecor pe Clementine În cărucior cum pot printre bagaje și mă pregătesc de decolare. — Mama! Clementine Încă mai Întinde brațele după Suze. — Mama! — Dumnezeule! Fața lui Suze se luminează ca un far. — Ai auzit? A zis mama! Ce fată isteață! — Trebuie să plecăm acum, le spun repede paznicilor. Vă mulțumesc foarte mult pentru ajutor, aveți un sistem de securitate de nota zece... Ia stați așa. Unul dintre bodyguarzi se
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
explică Luke. Prietenul. Aproape uitasem că există. — A, da, spun, politicoasă. Cu ce se ocupă? — E finanțist. Venetia se Întinde și ia fotografia Înrămată a unui bărbat În costum cu aer destul de anost și, În timp ce o privește, fața i se luminează subit. — E incredibil de hotărît și motivat, așa, cam ca Luke. Uneori, cînd are de Încheiat cîte o afacere, mă simt ușor exclusă. Dar ce pot face? Îl iubesc. Serios? zic uimită, apoi Îmi dau seama că a sunat ca
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
camion, care se dă jos din cabină ca s-o ghideze. — Bună, mamă! strig, cînd reușește În fine să iasă din mașină, ușor Îmbujorată. Are pantaloni albi eleganți, un sacou bleumarin și pantofi de lac, fără toc. — Becky! i se luminează fața. Arăți minunat, scumpa mea. Haide, Janice! Bate În geamul mașinii. Am adus-o și pe Janice. Nu te superi, nu-i așa, scumpa mea? — Ăă... nu, zic uimită. Sigur că nu. N-avea nimic de făcut și ne-am
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
e Îmbrăcat În blugi vechi și cea mai cool geacă neagră din lume, cu o mînecă făcută din pînză de saltele. Pare obosit și are părul În toate direcțiile, Însă, În clipa În care mă vede, ochii albaștri i se luminează subit și Începe să alerge spre mine. — Becky! O, Doamne, uită-te la tine, spune el, strîngîndu-mă tare la piept. Arăți fantastic! — Tu vorbești? Uită-te la tine! Îi răspund. Domnul Vedetă! — Hai, hai. Nu sînt vedetă... Încearcă el preț
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
deschide și mai-mai să cad În nas, În antreu. A apărut Fabia, frecîndu-se la ochi, Îmbrăcată Într-o rochie oranj Marni. — Bună, Becky. Pare efectiv dusă cu pluta. Ca și cum ar fi luat tranchilizante sau ceva de genul ăsta. — Uau! se luminează Martha la față instantaneu. Uite că e totuși cineva acasă! Ce noroc pe noi! Cine e doamna? — Fabia. Ea e... chiriașa noastră. — Chiriașa? Fabia strîmbă din nas. — Chiriașă și foarte bună prietenă, mă corectez iute, Înconjurînd-o cu brațul. SÎntem foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
că pe cutie scrie cu litere de-o șchioapă „Verde“. — Fabia, ăștia sînt verzi. — Eu voiam o nuanță așa, mai... Face un gest vag din mînă. — Verzi-albăstrui. Fac eforturi supraomenești să-mi păstrez cumpătul. — Vrei să spui... turcoaz? — Da! se luminează la față. Turcoaz. Asta am vrut să spun. Ăștia sînt prea deschiși. Nu-mi vine să cred. Pantofii ăștia au călătorit tocmai de la Paris, trecînd pe la un model de top și un designer celebru În toată lumea, și ea nu-i
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
se aude sunînd interfonul, și ridică receptorul de la intrare. — Alo, locuința familiei Brandon! Ascultă un moment, apoi apasă butonul de intrare. — O livrare. Aștepți ceva? — A, da! Îmi las ceașca jos. Cred că sînt chestiile mele pentru Crăciun. — Cadouri? se luminează Suze la față. E și pentru mine unul? — Nu sînt cadouri, Îi explic. Ci niște ornamente de vis. A fost așa ciudat, ieri am simțit impulsul ăsta puternic, că trebuie neapărat să aranjez totul pentru Crăciun, Înainte de a naște copilul
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
speriată. Bex... a fost chiar așa de cumplit? — Nu, nu e vorba de asta. Clatin din cap, făcînd eforturi să-mi găsesc cuvintele. — Habar n-am avut că o să mă simt atît de... fericită. — A, asta, da. Chipul i se luminează, amintindu-și. — Așa e. Nu ține pentru totdeauna, să știi... Mai rămîne puțin pe gînduri, apoi mă Îmbrățișează strîns. — E incredibil. Felicitări. Felicitări, Luke! — Mersi, zîmbește Luke. În ciuda oboselii vizibile, radiază. Îmi Întîlnește privirea și simt cum mi se Încălzește
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
B.P. Hasdeu. Relațiile, uneori tensionate, dintre Maiorescu și Eminescu sau personalitatea controversată a lui Macedonski sunt, de asemenea, tratate nuanțat, în termenii cei mai potriviți. Octogenarul lasă în urmă frământările omenești și izbucnirile pătimașe, scrisul său desfășurându-se calm, adesea luminat de înțelepciunea vârstei. SCRIERI: Meditațiile lui Gr. Alexandrescu, București, 1896; O carte de vizită, Iași, 1898; Gura lumii, Iași, 1909; Ursita, Iași, 1911; Din caietul de note și reflexii, I-III, Iași, 1929-1932; Prin munții și văile Moldovei, București, 1943
GAVANESCUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287176_a_288505]
-
Înțelegeri. Ființa dindărătul degetelor care țin această carte - unde stă ea, În ce spațiu, cine este și mai ales cum? De ce ești bântuit/bântuită de atâtea răutăți spuse sau făcute ție, de care ți-ai jurat să uiți? De ce te luminează gândurile și faptele bune care te-au atins, cu toate că ți-ai jurat să nu te lași sedus/sedusă? Și dacă pe toate acestea ai putea să le scazi, ca la aritmetică sau ca În cea mai obișnuită cântărire, cu ce-
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a trecut, presupunem, În noapte pe-acolo. Pare, mai Întâi, să fie vorba de o lege a percepției: ce știm despre cal? Apoi pare a fi o lege a semnificațiilor, cele din noi (de ce e un miracol blând să te lumineze ideea unui cal ce a trecut În fapt de Întuneric prin grădina ta?) și cele din lume (ce este calul, ce este Întâmplarea aceasta de a fi cal și de a trece prin grădini, sub lună?); apoi sfârșește (de fapt
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]