8,110 matches
-
care medievalii percepeau proprietatea, legătura dintre autoritate și drepturile individuale, dintre tradiția canonică și reflecția teologică. Din secolul al XII-lea și până la teologia lui Ockham, există o perioadă plină de concilieri și adversități care au produs lucruri semnificative pentru modernitate. Textul lui Bogdan Tătaru-Cazaban "Îngerii neamurilor sau dimensiunea teologico-politică a angelologiei" evidențiază profunzimea semnificațiilor teologico-politice a "îngerilor neamului": "pe de o parte, ei sunt chipul teologic al unei pluralități culturale și religioase, care ridică în disputele Părinților cu reprezentanții lumii
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ridică în disputele Părinților cu reprezentanții lumii păgâne problema unității providențelor regionale exercitate prin îngeri; pe de altă parte, ei sunt chipul politic al diversității organizate a lumii" (p. 98). A doua secțiune a volumului, intitulată Problema teologico- politică a modernității, cuprinde studiul aplicat al lui Ștefan Vianu cu privire la relația dintre "politică și teologie la Fénelon"; studiul Alexandrei Ionescu "Chipuri ale binelui comun. Două încercări etico-politice românești", cu referire directă la conținutul revistei "Solidaritatea" (o încercare doctrinară democratică în spațiul răsăritean
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ci "dinlăuntru", de pe pozițiile teoreticianului și criticului literar care este scriitorul însuși în cursul procesului prin care își instaurează opera. E o perspectivă încă puțin practicată în spațiul literar al epocii cînd apare cartea; perspectivă la care, între primii, în modernitate a apelat Paul Valéry. Ridică la statutul de concept lucrarea autorului, unul capabil să-l înglobeze și să-l definească: "Am considerat, ne spune eseista, poietica/ poetica și în coincidența amîndurora în însăși imanența operei. Coincidență vizată sau nu de
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și socio-istorică. Ne îndeamnă, cu întemeiere, să nu demonizăm postmodernitatea, ci, mai înțelept, să învățăm cum să-i facem față, să ne adaptăm fără a ne pierde natura umană. Cu un optimism ponderat și în marginile realității constată că opinia modernității, pentru care secularizarea era o axiomă, s-a dovedit falsă. Marile religii monoteiste sînt într-o efervescență și vigoare aproape uimitoare. De asemenea, bogăția trecutului cultural nu este negată, ci mai degrabă reasamblată în moduri adesea deconcertante. Într-o libertate
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
sîntem avertizați: devine practic imposibil să negi un loc printre aceste gîndiri religioase și valorilor culturale canonice. Filosoful comparatist va apela la cînteva exemple concrete de continuitate și stabilitate existente în oceanul relativității postmoderne. Ca reper de referință al declanșării modernității globalizatoare este luat anul 1500, deși au fost evenimente favorizante cu mult mai vechi, ca apariția creștinismului, a impunerii organizării numerice ori alfabetice. Iluminismul secolului al XVIII-lea a determinat pînă la începutul următorului secol maturizarea deplină a modernității globalizatoare
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
declanșării modernității globalizatoare este luat anul 1500, deși au fost evenimente favorizante cu mult mai vechi, ca apariția creștinismului, a impunerii organizării numerice ori alfabetice. Iluminismul secolului al XVIII-lea a determinat pînă la începutul următorului secol maturizarea deplină a modernității globalizatoare. Enciclopediștii francezi au fost fermentul mișcării, ce s-a extins practic în toată Europa. Iluminismul afirma valoarea rațiunii și cerea omului să iasă din starea de minoritate, definită de Kant drept incapacitatea de a se folosi de propriul intelect
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
incapacitatea de a se folosi de propriul intelect fără a fi călăuzit de altcineva. Și cere: "Ai curajul de a te servi de propria ta inteligență! Acesta este cuvîntul de ordine al iluminismului" (Răspunsuri la întrebarea " Ce este iluminismul!?"). Prin "modernitate" Virgil Nemoianu înțelege "un fenomen în care s-au întrepătruns următoarele caracteristici: raționalizarea, alienarea, urbanizarea și viteza (atît istorică, cît și fizică); accentul pe comunicare și informație, pe prezența imediată, pe individualism și autoinventare, pe egalizare și omogenizare; relațiile umane
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de acord cu evenimentele ce aveau loc în Europa de Vest și care aveau foarte curînd să cuprindă zone tot mai întinse ale planetei. Edmund Burke (1729-1791) este considerat, cu îndreptățire, ca întemeietor al ideologiei conservatoare europene, un consecvent practicant al unei modernități înțelepte. "Principiile sale postulau creșterea organică, schimbarea treptată, respectul față de religie, familie și instituțiile tradiționale. A avut, probabil, cea mai mare influență în proclamarea superiorității obiceiurilor și valorilor nescrise în fața abstracțiunilor și raționalității rigide" (V.N.). În Reflecții asupra revoluției din
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de temple; teatrul de ritualul religios; universitățile de dobîndirea învățăturii sacre; muzica, sculptura și pictura de lauda lui Dumnezeu; chiar și știința și economia, de categorii generate de descrierile sacre" (V.N.). Chateaubriand (1768-l848) va fi între primii care în zorii modernității, prin lucrarea Geniul creștinismului (1803), va da forma în care percepem astăzi umanismul creștin. Pentru scriitorul francez frumosul este poarta prin care accedem la înțelegerea adevărului și binelui. Sînt astfel legitimate sfera emoțională și estetică ca îndreptățite înlocuitoare ale sferei
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și în prezent. Unul, care prin Iluminism și neoclasicism promovează progresul liniar, ascendent și o reformă treptată, continuă, Vestul fiind considerat vectorul, punctul culminant al progresului, susținător al democrației ca sistem socio-politic și universalismului cu tendințe globalizante, elemente care fundamentează modernitatea. Cum era de așteptat, în aceeași perioadă au loc puternice reacții antimoderniste, prin care romanticii subliniau individualitatea în refuzul convențiilor, prioritatea elementului local, diversitatea în contra universalității, totodată accentuau partea întunecată a existenței, unde importante sînt emoțiile, sentimentele, instinctul etc. Sînt
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
identitate și continuitate. Ernst Jünger constituie pentru Virgil Nemoianu un autor și o operă cu destin exemplar, atașat față de tradițiile diverse, mereu legitime și solide; el aparține în același timp literaturii tradiționale, cu trimitere la clasicism/ romantism, nu mai puțin modernității, inclusiv postmodernității, fără ca opera sa să fie cu totul înglobată unuia dintre aceste curente: "Jünger înfruntă opoziția dintre continuitate și schimbare într-un mod onest, adînc filozofic, dar și printr-o remarcabilă producție de imagini literare și cu multă înțelepciune
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
urmă cu 33 de ani, Eugen Simion publica ediția princeps din Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române (Cartea românească, 1980), nu-și mărturisea decît propria încîntare în descoperirea și valorificarea estetică a primilor poeți, aplicînd în cercetarea sa instrumentele modernității critice ale momentului. O carte, cum mărturisește în Cuvîntul înainte la ediția a III-a (Univers enciclopedic, 1998) scrisă "pe nerăsuflate cu o fervoare curioasă a spiritului". Aflat în vacanța de vară narează nerăbdarea și totodată încîntarea cu care scria
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a proaspătului stat român, creștea În ritm alert. Prosperitatea economică și stabilitatea politică Începuseră să fie vizibile și În aspectele vieții cotidiene. Dinamica spațiului public al ideilor, viața culturală activă, spiritul civic, societatea critică implicată În viațaurbei erau semne ale modernității. Această societate modernă reclamaun cadru modern de viață. Acest articol aduce În discuție modernitatea urbanistică bucureșteană. Astfel, prezintă liniile de gândire urbanistice accentuând elementele de modernitate ce relaționează urbanismul cu societatea, politicul, arta. În firul logic al demersului cercetării, aceasta
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
să fie vizibile și În aspectele vieții cotidiene. Dinamica spațiului public al ideilor, viața culturală activă, spiritul civic, societatea critică implicată În viațaurbei erau semne ale modernității. Această societate modernă reclamaun cadru modern de viață. Acest articol aduce În discuție modernitatea urbanistică bucureșteană. Astfel, prezintă liniile de gândire urbanistice accentuând elementele de modernitate ce relaționează urbanismul cu societatea, politicul, arta. În firul logic al demersului cercetării, aceasta prezentare este o introducere, o familiarizare cu Planul Director de Sistematizare din 1935 (PDS
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
ideilor, viața culturală activă, spiritul civic, societatea critică implicată În viațaurbei erau semne ale modernității. Această societate modernă reclamaun cadru modern de viață. Acest articol aduce În discuție modernitatea urbanistică bucureșteană. Astfel, prezintă liniile de gândire urbanistice accentuând elementele de modernitate ce relaționează urbanismul cu societatea, politicul, arta. În firul logic al demersului cercetării, aceasta prezentare este o introducere, o familiarizare cu Planul Director de Sistematizare din 1935 (PDS), care constituie obiectul de studiu. Articolul Încearcă o analiză dintr-un prim
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
politicul, arta. În firul logic al demersului cercetării, aceasta prezentare este o introducere, o familiarizare cu Planul Director de Sistematizare din 1935 (PDS), care constituie obiectul de studiu. Articolul Încearcă o analiză dintr-un prim unghi de vedere: acela al modernității. PDS va fi prezentat fidel urbanistic dar vor fi accentuate elementele de gândire modernă ale planului. Acestea vor fi relaționate cu modul de gândire al unuia dintre autori, G.M. Cantacuzino, care aintegrat ideile sale urbanistice În Memoriul PD. Planul va
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
dar vor fi accentuate elementele de gândire modernă ale planului. Acestea vor fi relaționate cu modul de gândire al unuia dintre autori, G.M. Cantacuzino, care aintegrat ideile sale urbanistice În Memoriul PD. Planul va fi proiectat pe prezentarea succintă a modernității bucureștene 111 interbelice, prezentare ceintroduce direcții ulterioare de analiză: caracteristicile modernității, curente de gândire În Bucureștiul interbelic și influența acestora În urbanism, figurile cheie ale societății bucureștene interbelice. Astfel va fi alcătuit un tablou urbanistic al Bucureștiului modern ce va
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
vor fi relaționate cu modul de gândire al unuia dintre autori, G.M. Cantacuzino, care aintegrat ideile sale urbanistice În Memoriul PD. Planul va fi proiectat pe prezentarea succintă a modernității bucureștene 111 interbelice, prezentare ceintroduce direcții ulterioare de analiză: caracteristicile modernității, curente de gândire În Bucureștiul interbelic și influența acestora În urbanism, figurile cheie ale societății bucureștene interbelice. Astfel va fi alcătuit un tablou urbanistic al Bucureștiului modern ce va oferi și va invita la intepretări referitoare la istoria modernă a
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
Bucureștiul n-a fost niciodată cetate. Doar câteva mănăstiri și Curtea Veche erau aparate de ziduri. Patriarhal și dezordonat, este un oraș plăcut spiritual, fără pretenții, dar cu originalitate, ce oferă un decor idilic.― (Marcu et alli 1935: 69) Concluzie - modernitatea În gândirea interbelică bucureșteană Planul Director de Sistematizare din 1935 este un plan deschis , nu este un plan de viziune, de autor cu ambiții edilitare. De fapt, urbanismul Începutului de secol XX bucureștean nu este cunimic radical. Pe tot parcursul
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
zonelor trebuie să fie clară și simplă, logică și corespunzătoare necesitaților firești ale orașului și ale populației pentru a fi acceptate caun lucru just și, nu impusă caun capriciu al autorilor planului.― (Marcu et alli 1935: 23) Această afirmație dezvăluie modernitatea În gândire și o atitudine sensibilă față de oraș. Este evident că planul este făcut și pentru autori, nunumai de către autori. „Un sistem de zonificare nu trebuie să fie absolut rigid, trebuie să pe permită un oarecare joc În modul de
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
termeni și Înțelege profund semnificațiile temelor pe care le aduce În discuție. În ceea ce privește ca r ac t er is t ice v ieț i i moder n e , În cele ce urmează, sunt amintite câtevaidei. O primă caracteristică evidentă a modernității este conștiința istoriei. Modul În care societatea a perceput relația cu timpul și s-a plasat În raport cu trecutul și prezentul Încă din cele mai vechi timpuri este deosebit de relevant pentru evoluția mentalităților, a abordărilor urbanistice și a orașului. În tradiția
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
se aflala origine, Înainte de păcat, Întotdeauna În trecut, iar viitorul era conceput nu ca o continuare a timpului trăit, ci ca un alt timp, cel al veșniciei. În schimb, ca o reacție a acestei sacralizări a timpurilor inexistente de fapt, modernitatea Înseamnă să iei partea prezentului Împotriva trecutului. Prezentul se rezumă la „calitatea sa esențială de prezent―. Însă, văzându-se depășită de Încurcăturaunor concepte Îngemănate și contradictorii, „vechi - modern―, „ideal - actual―, modernitatea găsește soluția salvatoare În conceptul de „nou―. Nou devine
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
reacție a acestei sacralizări a timpurilor inexistente de fapt, modernitatea Înseamnă să iei partea prezentului Împotriva trecutului. Prezentul se rezumă la „calitatea sa esențială de prezent―. Însă, văzându-se depășită de Încurcăturaunor concepte Îngemănate și contradictorii, „vechi - modern―, „ideal - actual―, modernitatea găsește soluția salvatoare În conceptul de „nou―. Nou devine „cuvântul de ordine, un refuz violent al vechiului― (Compagnon 1998:13-43). Deși aflată la o răspântie ideologică , modernitatea nu avea conștiința a sumării unui rol istoric , doar căuta În prezent calitatea
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
văzându-se depășită de Încurcăturaunor concepte Îngemănate și contradictorii, „vechi - modern―, „ideal - actual―, modernitatea găsește soluția salvatoare În conceptul de „nou―. Nou devine „cuvântul de ordine, un refuz violent al vechiului― (Compagnon 1998:13-43). Deși aflată la o răspântie ideologică , modernitatea nu avea conștiința a sumării unui rol istoric , doar căuta În prezent calitatea sa de prezent , nu avea Încredere În timp și nici În istorie și nu spera vreodată s-și ia revanșa În vreun fel . Orice manifestare creativă modernă
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
prezent calitatea sa de prezent , nu avea Încredere În timp și nici În istorie și nu spera vreodată s-și ia revanșa În vreun fel . Orice manifestare creativă modernă accepta că este instanta nepersabilă și , În curând, va decădea . Impasul modernității este „reînnoirea permanentă ce duce la desuetudine subită―, trecerea de la nou la desuet esteinstantanee. Eterna reîntoarcere a „noului―, de fapt, este o Întoarcere a aceluiași, drept altul ce se pierde În progres, progres fiind „nu ceva nou, ci ceva din
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]