9,947 matches
-
m-ascultă/ transpus într-o lume ocultă./ Eu merg în urma lui și-i citez/ un anumit pasaj din Borges” (Portret al artistului la tinerețe). În Mirele orb (1995) sentimentul sfârșitului (de lume și de „secol”) pare că se asociază unei oboseli dulci, o „lumină moartă” se lasă deasupra orașului; în peisaje vizionare, încremenite, străluminate dinăuntru de strania lumină a morții, amenințarea angoasantă, presimțirea vidului alternează cu o liniște și o armonie nefirești: „O singură femeie/ fierbe duminica într-un cazan de
DANILOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
dovedită și prin faptul că prima sa carte i-ar fi conținut în germene toată opera. În La Fântâna Castaliei se acumulau stări de spirit și imagini amintind de factura așa-zișilor poètes maudits: autoidentificări în registru macabru (Ecce homo, Oboseală, Spleen, Sentimentalism), atracție spre morbid (Ruga unui bolnav, Nevroză, Seara, Concert, Cu gândul aiurea), proiecții în demonic și titanic (Titanii, Cu senior Cristos de vorbă, Parafraza sărutării lui Iuda, Daemonica poemata, Povestea celui ce s-a dus) etc. Cerebralitatea discursului
DAVIDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
întreaga lume „obiectivă”, se supune, benevol, acestui proces în doi timpi. Cunoașterea este „deschisă”, făcută posibilă printr-o preliminară recunoaștere. Iată un „simptom” care, în condiții normale, ar fi fost interpretabil cu totul altfel: ca un indiciu al manierismului, al „oboselii” unei fraze de cultură. Aici și acum, dimpotrivă, el indică o prospețime a substanței lirice resuscitate; nu o epuizare a ei. Nu altfel stau lucrurile cu poemele „argheziene” ori „barbiene” ale lui D. Nici el nu le scrie dintr-un
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
Încît nu mai avea putere să facă dragoste, și cel mult să mi-o sugă; moțăia cu sexul meu În gură. În general, o penetram dimineața, la trezire. Avea orgasme mai potolite, mai stinse, atenuate parcă de o perdea de oboseală; cred că o iubeam din ce În ce mai mult.” Slalomul printre felii de viață intimă redate În atare registru realist este marcat de multe ancraje În societatea franceză contemporană: insecuritatea zonei de banlieue pariziană (autorul a fost acuzat aici de discurs “securitar”), cursuri
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
răceală și indiferentism. Apar mereu în prim-plan atitudini resentimentare legate de insultele și ofensele celor din jur, autovictimizarea fiind un atribut structural major. Chiar și evitările sau conduitele de amânare ale persoanelor cu care vin în contact - motivate de oboseală sau conjunctural - sunt privite ca ostile. Concepția despre sine - „Sunt o persoană specială și nimeni nu mă iubește pentru că sunt superior tuturor!” - este congruentă cu concepția despre lume, care e nedreaptă, imprevizibilă și deci răspunzătoare pentru greșelile și nerealizările personale
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și în relațiile interpersonale sunt dominatori față de subordonați și sensibili, lingușitori față de superiori. Evită intimitatea care le-ar produce frustrări sau chiar i-ar face să-și piardă autocontrolul, fapt de neconceput. Au senzația că nu fac niciodată destul; resimt oboseala cronică și incapacitatea de a se relaxa și bucura. Încăpățânarea și zgârcenia sunt congruente dorinței de câștig, însoțită însă de ignorarea confortului și de acumulări materiale care vizează prevenirea oricăror neajunsuri în viitor. Inflexibilitatea morală și axiologică a acestei structuri
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
orice noimă, în care nici măcar „absurdul” nu mai poate descrie existența, iar viața este o „prelungire a morții”, intervine, copleșitor, sentimentul „târziului”: „Nimic nu-i absurd și nimic nu e logic / Seara mă-ntorc și m-așed în sicriu, / Sub toată oboseala de timp ontologic - / Și tare-i târziu... și tare-i târziu...” Trecutul înghite cu lăcomie prezentul, universul se sfoiegește și se închide în melancolii nesfârșite, iar amintirile devin răni deschise. Obosit de existență, poetul ajunge să-și supraviețuiască, scriind poezii
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
călătoarea / rezemată de canaturile unei ferestre de tren / sau adolescenta cu brațe bizare din gara Predeal / care pipăia cu sfială obrajii munților, / spunându-le ceva.” Ultimul volum de versuri publicat în țară, Dragostea e pseudonimul morții (1980), se face ecoul oboselii unei existențe văzute ca o „naștere amânată”. Versurile devin eliptice, fragmentare, iar poetul, convins că „adevărul e o femeie de serviciu”, nu mai caută decât „semnificația / dispariția semnificațiilor”, în poeme care amintesc de ultima etapă a creației bacoviene: „Cine știe
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
care generează habitudinile negative, în rândul cărora puteau fi incluse obsesiile, fobiile și „proastele obiceiuri” - atât la om, cât și la animale. A doua modalitate ar putea fi numită „tehnica suprasaturării”1. Guthrie a avut în vedere efectele negative ale oboselii. El l-a invocat pe prietenul său, un priceput dresor de câini, care susținea că o ședință de dresaj nu trebuie să dureze mai mult de zece minute, întrucât intervine oboseala; ea declanșa la animal un fel de „lehamite”, care
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
1. Guthrie a avut în vedere efectele negative ale oboselii. El l-a invocat pe prietenul său, un priceput dresor de câini, care susținea că o ședință de dresaj nu trebuie să dureze mai mult de zece minute, întrucât intervine oboseala; ea declanșa la animal un fel de „lehamite”, care anula orice „chef” al animalului de a persevera în învățarea giumbușlucurilor cerute de stăpân. Guthrie s-a invocat și pe el însuși, în calitate de cititor. Dacă intervine oboseala, continuăm lectura cărții fără
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
zece minute, întrucât intervine oboseala; ea declanșa la animal un fel de „lehamite”, care anula orice „chef” al animalului de a persevera în învățarea giumbușlucurilor cerute de stăpân. Guthrie s-a invocat și pe el însuși, în calitate de cititor. Dacă intervine oboseala, continuăm lectura cărții fără să-i mai urmărim conținutul și, mai devreme sau mai târziu, o abandonăm. Parafrazând o celebră butadă a lui Cesare Pavese, putem spune: „Lavorare stanca” („Munca obosește”). În consecință, putem folosi „tehnica excesului de paradis”. Dacă
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
condiționat de tip pavlovian. De fapt, Skinner dorea să scoată în evidență faptul că datele observate în ceea ce privește intensitatea reflexului sunt doar o serie de schimbări. Ele nu au dimensiunile care să le distingă de fluctuațiile forței ce au loc în timpul oboselii, inhibiției sau, așa cum se va vedea mai târziu, de schimbările pulsiunilor și emoțiilor. Procesul de condiționare este deosebit prin ceea ce suportă organismul pentru a i se induce schimbarea; cu alte cuvinte, este definit de operația de prezentare concomitentă a stimulului
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
dintre operațiile deja descrise în relație cu comportamentul de răspuns implică necesitatea reflexului; prin urmare, sunt inaplicabile operanților. Ele reprezintă „fraza refractară”, „travaliul” și condiția tipului S. „Fraza refractară” are o paralelă curioasă în ea însăși: un fenomen comparabil cu oboseala și care poate apărea, de asemenea, la un operant. Condiționarea unui operant diferă prin includerea corelației dintre un stimul de întărire și un răspuns. Din acest motiv ne putem referi la acest proces ca la unul de tip R. Cele
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
refractară; a doua prezență a stimulului reinstaurează, prelungește sau intensifică răspunsul. Faza refractară poate fi privită ca un mecanism special pentru producerea și suportarea ritmurilor care trebuie să înceteze și să reînceapă pentru a-și realiza funcțiile. 2. Legea reflexului oboselii. Forța reflexului scade pe perioada unor elicitări repetate și revine la valoarea inițială pe durata inactivității ulterioare 2. Rata micșorării este o funcție a categoriei solicitării și a intensității stimulului (și de aici răspunsul), variind în mod considerabil între reflexe
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și recuperare, forța se poate stabiliza la o valoare constantă ca funcție a ratei de solicitare. La cote înalte, forța poate ajunge la zero. Unele reflexe sunt practic neobosite, ca, de exemplu, reflexele atitudinale transmise de la cap. Legea reflexului de oboseală este opusă în mod direct noțiunii de canalizare (canalization) în care elicitarea crește forța reflexului. Conceptul de canalizare a fost asociat cu teorii variate de învățare și așa-numita lege a exercițiului. După Skinner, nu va exista ocazia de a
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
noțiunii de canalizare (canalization) în care elicitarea crește forța reflexului. Conceptul de canalizare a fost asociat cu teorii variate de învățare și așa-numita lege a exercițiului. După Skinner, nu va exista ocazia de a o introduce aici, așadar legea oboselii poate fi valabilă fără excepție. Există operații prin care forța reflexului este mărită, dar simpla solicitare nu este una dintre ele. Când oboseala se declanșează rapid și recuperarea este lentă, procesul este deseori considerat ca fiind unul de „adaptare”. Astfel
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
numita lege a exercițiului. După Skinner, nu va exista ocazia de a o introduce aici, așadar legea oboselii poate fi valabilă fără excepție. Există operații prin care forța reflexului este mărită, dar simpla solicitare nu este una dintre ele. Când oboseala se declanșează rapid și recuperarea este lentă, procesul este deseori considerat ca fiind unul de „adaptare”. Astfel, anumite reflexe la sunete puternice pot obosi („scoate din funcțiune”) destul de repede și rămân la zero sau la forțe foarte scăzute pentru perioade
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
sunete puternice pot obosi („scoate din funcțiune”) destul de repede și rămân la zero sau la forțe foarte scăzute pentru perioade considerabile. Timpul necesar pentru a reveni la puterea inițială prin inactivitate poate fi de ordinul lunilor sau anilor. Adaptarea și oboseala se deosebesc numai prin proprietățile temporale și vor fi considerate aici comportamente ale aceluiași fenomen. Următoarele legi dinamice trebuie considerate ca implicând prezența unui al doilea stimul. Stimulul exterior nu controlează răspunsul, dar poate afecta forța reflexului din care răspunsul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
are altă relație cu efectorul implicat 1. Skinner a sesizat că termenul de inhibiție a fost în genere folosit să desemneze orice declin al reflexului de forță sau starea diminuată rezultantă. Două dintre legile deja amintite (faza refractară și reflexul oboselii) au fost uneori considerate ca fiind componente ale inhibiției de către Sherrington (1906). În sistemul skinnerian, unde majoritatea fenomenelor importante de comportament sunt descrise în termeni de schimbări ale forței, un asemenea element pare nefolositor. Toate schimbările de forță au faze
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
a preluat dintotdeauna: zoologicul (melcul, oul, pasărea, peștele, scoica, șarpele), vegetalul (arborele, frunza, iarba, sămânța), mineralul (nisipul, piatra) și culturalul (labirintul, ușa). Îndeosebi labirintul, în diversele lui ipostaze (inclusiv cele textuale), marchează un spațiu al alegerilor neîncetate, care pregătesc sentimentul oboselii de a trăi într-o lume imprevizibilă. Versurile libere și absența punctuației (surse ale unei ambiguități de bună calitate) întăresc impresia de nonconformism stilistic, lăsată de imagistica vulcanică, vădind un netăgăduit rafinament estetic. Noaptea de hârtie (1971) este primul antiroman
ALMAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
șir și de a pleca fără produsul dorit, care se putea epuiza până ajungeai la tejgheaua unde se vindea produsul, determina uneori manifestări violente ale oamenilor așezați la coadă. Au existat situații în care oamenii au decedat în înghesuiala și oboseala cozilor. Clientela constantă a cozilor erau pensionarii care aveau timpul necesar pentru a aștepta. Majoritatea locuitorilor orașelor stăteau în apartamente pe un nivel, în blocuri, în spații mici, prost izolate și sensibile la intemperii. Culoarea dominantă a cartierelor de blocuri
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se simt neputincioși, căzând într un insondabil proces paralel. Neputința victimei și sentimentul că nimic nu poate fi făcut pentru a-i schimba cu adevărat situația transgresează barierele sociale dintre profesionist și beneficiar și declanșează la profesioniști același sentiment de oboseală și neputință. 1.7.7. Statistici și consecințe ale violenței domestice Statistici întocmite în SUA, Canada și Anglia prezintă o prevalență de una la patru femei care a fost ținta unor comportamente de violență fizică din partea partenerului intim, în prezent
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
emoționale ale copilului cu persoana care-l îngrijește, modul în care această persoană comunica cu el, determină vulnerabilitatea sau confortul psihic și reziliența copilului. Un comportament al îngrijitorului de neglijare a nevoilor copilului sau de indisponibilitate față de copil, fie din oboseală, plictis sau ignoranță, scade șansele copilului de a-și dezvolta o platformă de stabilitate în viață. Am numit platformă de stabilitate, atașamentul securizant al copilului. Tot ceea ce se va întâmpla ulterior în viață va confirma sau va știrbi din această
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se consumă, zi de zi, în fața lor. Altfel spus, apariția fenomenului burnout este o dovadă expresivă că angajatul respectiv nu a devenit un robot insensibil, ci și-a păstrat nealterat umanismul, un umanism cu ochii umezi. Simptomele specifice sunt numeroase: oboseală cronică, sentimentul incompetenței, insomnie, probleme gastrointestinale, apatie, izolare față de colegi, conflicte cu anturajul etc. Vârsta tânără a specialistului, experiența profesională insuficientă, suport familial precar sau inexistent, o proiecție carențială a responsabilităților și așteptărilor la locul de muncă sunt premise favorizante
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
stațiune, într-un concediu în alt oraș etc.) refac resursele energetice ale persoanei nevrozate. Predispoziția spre nevroză are și o componentă ereditară, ținând de caracteristicile ereditare de funcționare ale proceselor neuronale de excitație și inhibiție. Copiii pot manifesta stări de oboseală accentuată, până la nevroză, la sfârșitul unei perioade școlare, ca urmare a stresului indus de sarcinile academice; copilul este mereu obosit, nu mai mănâncă bine, se sperie la factori care altădată i-ar fi provocat râsul, nu doarme bine etc. Este
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]