7,806 matches
-
Tiberias, a doua capitală a Galileii din timpul lui Isus. Atât oboseala drumului cât și curiozitatea ne-au făcut să grăbim pasul și „șeful” nu ne-a mai lăsat să pierdem timpul pentru că ne-a dus la muncă, nu la plimbare! Jos, în vale, incredibil de aproape, dar foarte jos, strălucea oglinda unui lac întins și am întrebat: “Ce apă este aceea?” Ni s-a răspuns: “Galileea” iar noi toți, într-un cor, am început să cântăm: “Galileea, Galileea, neștearsă ești
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Petre Român în "Le Monde" din 05.01.1990, cât și de Silviu Brucan într-un interviu din martie 1990. Din declarația unui fost securist, din echipa de filaj, reiese că Militaru dorea să-l informeze pe Iliescu, cu ocazia plimbării lor conspirative, despre constituirea unei alte grupări cu numele de Front. În iarna lui 1988, Comitetul Salvării Naționale - înființat încă din 1984 - se transformase în Frontul Salvării Naționale. Acum apăruse concurență. În 1982, generalul Militaru îl contactase pe Iliescu la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
concediu la părinții lui și a venit să ne viziteze și pe noi. Din una în alta, eu caut să mă dau mare pe lângă tânărul militar citind răspicat grupurile de litere, cuvinte și propoziții aflate în acel abecedar. Militarul urmărește plimbarea mea pe paginile abecedarului și m-a încercat să vadă dacă știu să citesc cu adevărat. M-a întors de la pagină la pagină, până când s-a convins că eu știam cu adevărat să citesc. A fost prima atestare a științei
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
un tainic legământ cu Dumnezeu, zicându-mi mie însumi și lui Dumnezeu: „Doamne, de-o fi să mor cândva pe câmpul de luptă, îngăduie-mi să mor pentru Transilvania și pe pământul Transilvaniei”. Fantastică și de neuitat a fost acea plimbare pe crestele Făgărașului! M-am trezit din reveria mea și am dat curs invitației gazdelor noastre ocazionale înfruptându-ne din produsele stânii. Peste noapte am dormit înfășurat într-un enorm și călduros cojoc cu blana groasă. Abia am adormit în
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
respectabilei gazde... Întâmplător fac o bună impresie și celor două învățătoare, colege la aceeași școală din București. Amândouă îmi sunt favorabile, sfătuind-o pe Maria să nu-mi refuze o eventuală cerere în căsătorie. La puțin timp după, fac o plimbare cu Maria la Sibiu, la niște cunoștințe ale ei. Am plecat cu o mașină și ne-am întors seara cu trenul. Singuri în compartimentul de clasa I, discutăm de una, de alta și căutam un moment potrivit pentru a-i
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
muncă. Profesorul doctor I. Alexandrescu din Iași, fost conșcolar cu mine la Normala din Bârlad, mi-a spus că pot reveni la normal numai dacă mă detașez de tot ce mă înconjoară și să am liniște, muzică bună în surdină, plimbări prin parcuri, să evit aglomerările. Eram astfel pensionat cu ceva mai puțin de a împlini șaizeci de ani. Pensionar și... restul În liniștea patriarhală a căminului meu, eram atent îngrijit de soție cu un devotament rar întâlnit. Ea era totul
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
mașina ei, nu înainte de a-mi da și anumite sfaturi utile. Rămas singur, ce puteam face altceva, decât să-mi desfăt privirile cu frumusețile ce mă asaltau la tot pasul! Cu Trocadero și turnul Eiffel ca repere apropiate, am început plimbările de dimineață și de după-amiază. M-am convins că în Paris nu mă pot rătăci, fiindcă aveam repere sigure de orientare, mai ales că în timpul războiului dobândisem un accentuat simț al orientării în teren, în condiții dificile, ori acum... totul
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
străduțe ori ganguri și mai ales pe zidurile solide ale caselor și palatelor întâlnite. Tocmai când mă aflam la apogeul acestor explorări de frumuseți, mă pomenesc cu o familie de tineri - prieteni ai fiicei mele - care mă invită la o plimbare cu mașina personală în afara Parisului, ca să-mi arate minunile castelelor de pe Valea Loarei. Priveam cu încântare trăinicia construcțiilor, frumusețea lor intrinsecă și mai ales ambianța mirifică din jur, splendoarea spațiilor verzi, făurite de om. Peste tot, aceeași lume, cu poftă
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
notat nimic din peregrinările mele de atunci și nici de mai târziu. Totul mi s-a imprimat în inimă și suflet și păstrez totul în memoria mea afectivă. Revenit la Paris, noaptea târziu, după o odihnă binemeritată, mi-am reluat plimbările zilnice de dimineață și după-amiază cu orizont tot mai larg de cunoaștere, până s-a apropiat și ziua revenirii Marianei acasă. Nu știam la ce oră va sosi. Era încă dimineață, cam pe la șase, dormeam profund - vorba lui I. Creangă
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
întregi mi-a relatat despre ce văzuse în Anglia, bucurându-mă și mai mult că am determinat-o să nu renunțe la acea excursie de zece zile cu mașina Alietei. După aceea, momente de neuitat între tată și fiică, și plimbări repetate pentru a mă familiariza și mai mult cu oamenii și locurile respective. Din discuții Mariana a înțeles că în lipsa ei mă descurcasem mult peste cele mai optimiste așteptări ale sale, cu un însemnat folos pentru mine. Câte n-am
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Parisul, pe care l-a cunoscut anticipat foarte bine din imensa literatură franceză ce citise până la plecare, urmând să-l cunoască și mai mult străbătându-l cu autobuzul, mașina ori cu pasul. Într-o după-amiază, când tocmai ne pregăteam de plimbare, Mariana îmi arată bilețelul de rămas bun la plecarea ei din București... Mi-a spus atunci că acest petecuț de hârtie a făcut ocolul Parisului, printre prietenele și cunoștințele ei. Fiecare din aceste cunoștințe și prietene spunea că la plecarea
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
și normal pentru locul în care trăiau! Ce n-a cumpărat Mariana pentru casa fiului ei? În cele trei zile ale Paștelui, pe lângă noi, au mai avut și musafiri din Germania. Am ieșit apoi în orașul Liège, făcând și unele plimbări prin parcurile orașului. Strănepoții mei cresc frumos, se simt iubiți de părinți și de noi, cei care-i vizitam înconjurându-i cu atâta dragoste. Revenim la Paris cu un tren de mare viteză, și ajungem mult mai repede decât dacă
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Predomină în special partea feminină, iar aici, departe de țară, când auzi un singur cuvânt rostit în limba ta, te face să întorci capul și să vezi de unde și de la cine vine. Pe lângă vizite pe plan local mai facem și plimbări duminicale în jurul Parisului. Peste tot pe unde mergi vezi ceva nou și interesant. În lipsa ghidului meu caut să mă avânt pe noi străzi și cartiere învecinate. Fiica mea e convinsă că nu mă pot rătăci, iar seara, când ne întâlnim
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
locurile către care urma să ne îndreptăm. Inițial pretextez că n-am să pot face acest efort, că nu sunt pregătit pentru un drum lung și tot așa o țineam să nu merg, deși m ar fi ispitit o asemenea plimbare. Bănuind adevărata cauză a reținerii mele, Mariana îmi zice direct: „Dragă tată, tu îmi lași două case și eu să nu fiu în stare să-ți ofer o săptămână în nordul Italiei?!” Am acceptat și mă gândeam să mă țin
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
cu atât mă avântam tot mai mult prin locuri deja cunoscute sau prin alte locuri mai îndepărtate. La începutul lui iunie, cu aceeași mașină a Alietei și în aceeași formație ca în Nordul Italiei, plecăm într-o lungă și promițătoare plimbare în Normandia. Cât m-am bucurat și de această nouă plimbare prin locuri cu vădită semnificație istorico turistică, nerăbdător să străbat cu pasul măsurat locurile unde la 6 iunie 1944 a avut loc debarcarea anglo-americană, ce avea să scurteze durata
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
sau prin alte locuri mai îndepărtate. La începutul lui iunie, cu aceeași mașină a Alietei și în aceeași formație ca în Nordul Italiei, plecăm într-o lungă și promițătoare plimbare în Normandia. Cât m-am bucurat și de această nouă plimbare prin locuri cu vădită semnificație istorico turistică, nerăbdător să străbat cu pasul măsurat locurile unde la 6 iunie 1944 a avut loc debarcarea anglo-americană, ce avea să scurteze durata războiului în Europa. Distanța mare nu m-a speriat. Mașină bună
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
flux și reflux, mi-l închipuiam, dar acum, pentru prima dată, vedeam pe viu acest fenomen, așa cum tot pe viu, pe concret, pipăisem cazematele din apropiere. Apoi pornim la drum întins, spre Paris. Ce norocos am mai fost la această plimbare! Era seară târziu și priveam pe viu deplasarea unei comete. Un timp mergem paralel pe aceeași direcție, apoi am văzut-o trecând lateral stânga drumului nostru, până s-a pierdut undeva, departe, pe drumul ei. Într-o dispoziție sufletească excepțională
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
cu trenul și așa se face că pe 17 noiembrie 2000 am ajuns în gara Paris-Est, de unde am fost condus cu taxiul de fiica mea. După aniversarea din ziua următoare m-am bucurat de încă trei luni de ospeție, cu plimbări în doi pe străzile și bulevardele din jurul Arcului de Triumf, cu accent pe vestitul și mult solicitatul bulevard Champs Elysées și vecinătățile. Totuși, cele mai lungi și mai instructive deplasări au fost acelea când mă aflam singur, încât seara, când
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
venit și ne-a spus că aceștia nu erau securiștii de care se tot vorbea la televizor, ci cadre militare care trebuie verificate. M. M.: Dar ați auzit ce se discuta... S. B.: Îi vedeam, pentru că atunci când erau scoși la plimbare, o dată pe zi, erau aduși pe platou unde se încolonau, adică mergeau câte doi, câte trei și vorbeau. Mergeau de jur împrejurul platoului și noi trebuia să-i păzim. Era un fel de pușcărie. Ni s-a spus: Nu faceți gesturi, nu
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
M. M.: Asta e. Dar nu eram noi vinovați. Noi cât am putut am ținut la demnitatea lor, adică nu i-am umilit. S. B.: În fiecare zi, la 4 sau 5 după amiaza, erau scoși jumătate de oră la plimbare. Se făceau ad-hoc plutoane de pază și stăteai cu arma cu muniție de pază, căci nouă ni s-a retras muniția prin februarie. După ce au plecat, noi am fost puși să eliminăm gratiile de pe casa scării. Locul unde nu s-
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
capitalei. În orice caz, la Prado ajungem pe jos cam în zece minute. Un prim contact cu orașul l-am stabilit în după-amiaza sosirii și primul șoc, impactul cel mai puternic, a fost descoperirea oamenilor care, frumos îmbrăcați, ieșiți la plimbare pe „Strada mare”, cum se spune, râdeau, zâmbeau, erau degajați și lipsiți de încrâncenări. Impresia asta m-a înspăimântat pentru că m-a făcut să realizez cât de rigizi și urâțiți de griji suntem noi, acasă. Aici soții ies seara, merg
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
făcut să uit caietul cu foi nescrise. Nu știu ce să spun! Și nu știam nici atunci de ce nu mă pot apropia de el. Dar iată că acum l-am deschis din nou. Nu pentru a povesti minunile văzute la Prado, sau plimbările prin Madrid, sau ziua de la Toledo, pe cea de la Cuenca. Ele au rămas în sufletul meu pentru totdeauna. De ce sunt la Bacău? Am venit „la Festivalul performanței actoricești” cu un recital. O aștept (Doamne cum o aștept) pe Roxana care
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
niciodată, cum nu-l voi uita nici pe băiețelul de 8 ani de la fabrica de obiecte din alabastru vizitată ieri, după ce-am pătruns în Valea Regilor. Astfel, cu această imagine, suprapusă peste piramide, Sfinx și piscină, am încheiat prima plimbare prin Cairo, urmându-ne drumul spre hotel prin aceeași aglomerație calmă, perseverentă și nesimțită. Am mai oprit la un magazin de obiecte din piele, nesemnificativ și anost. La Hotel, unde eu cu Liviu am stat într-un apartament cu 3
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Seara mergem la Porto Rafti. Facem din nou baie în mare noaptea apoi ne întoarcem la Atena. Joi 20 iulie 1995 Mergem cu S. la Cap Sounion. Facem baie și vedem templul lui Poseidon - apusul soarelui. Vineri 21 iulie 1995 Plimbare prin Plaka; seara ieșim cu J., M. și D. Tot spre Plaka. Este închis. Bem bere la o grădină, apoi la ora 1 noaptea mâncăm suflaki și bem ouzo într-o tavernă. Pitoresc. Sâmbătă 22 iulie 1995 Vizităm muzeul armelor
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
străzile înguste, cu tot ce-au lăsat în urmă venețienii, a fost ocupată, paradoxal, nu de cuceritori, ci de cei cuceriți cu spiritul caracteristic acestui popor, vesel iubăreț și muncitor. După ce-am dormit câteva ore, am ieșit seara la plimbare, din nou urmărind splendidul apus de soare și continându-ne plimbarea pe străduțe, ulicioare, la întâmplare, descoperind imagni și trăind senzații de neuitat. Balcoane, flori, taverne, muzică grecească, castele ruinate transformate în elegante restaurante, băbuțe ascunse sub câte un portal, descoperite
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]