7,468 matches
-
de Cultură a Sindicatelor din Galați a găzduit expoziția de fotografie și poezie israeliană "Sub frunze de măslini". Proiectul s-a născut din rezultatul muncii comune la care au participat israelieni, români și "Atelierele de creație ale poetei Angela Baciu", poeta care a condus cu grație și talent conceptul și logistica expoziției. Eram o mână de oameni mânați de dorința unui cross talk cultural. Mama mea a învățat tot liceul la Galați. A fost o mare onoare și bucurie să închid
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Dintre români a fost publicat volumul Memoriile hingherului de Mihai Măniuțiu în traducerea lui Zsolt Karácsonyi sau Gheorghe Schwartz: Paranoia Schwartz în traducerea lui Boróka Balázs. În colecția Bilingua au fost publicați: Lucian Blaga, George Vulturescu, Hunor Kelemen, și chiar poeta Angela Baciu care m-a pus la întrebări în acest interviu...(râde) A.B.Textele Dumneavoastră au fost traduse în limbile română, spaniolă, cehă, slovenă, slovacă, engleză, franceză, ș. a. Ce credeți, se mai citește astăzi poezie? Se citește și azi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Când și cum v-ați schimbat numele de familie? Cum s-a petrecut acest lucru? Și, mai ales, de ce? Aaa, aici e o poveste... Înainte de toate, numele meu de familie inițial nu mi se părea deloc un nume potrivit de poetă. Apoi, în 1996, când am publicat prima mea carte, editoarea și scriitoarea Doina Uricariu a gândit ca și mine și mi-a zis: "Cartea ta este valoroasă, eu o public, dar va trebui să îți găsesc un pseudonim, un nume
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
1996, când am publicat prima mea carte, editoarea și scriitoarea Doina Uricariu a gândit ca și mine și mi-a zis: "Cartea ta este valoroasă, eu o public, dar va trebui să îți găsesc un pseudonim, un nume adevărat de poetă, cu rezonanță!". Și, după o noapte de căutări, a doua zi am primit un telefon din partea dânsei și mi-a spus: "Gata, l-am găsit, treci pe la editură azi!". Când am sosit, mi-a arătat un volum de artă impresionant
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
spus: "Gata, l-am găsit, treci pe la editură azi!". Când am sosit, mi-a arătat un volum de artă impresionant, în care era prezentată și zeița Rhea din mitologia greacă. Și mi-a spus: "Rhea Cristina este numele tău de poetă de acum înainte. Și mi-a plăcut." Și am debutat astfel. De la acest debut, până în 2002, am mai publicat încă 3 cărți, cu același pseudonim literar. Și deja aproape toți oamenii de cultură pe care îi cunoșteam și prietenii apropiați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
au exprimat în alocuțiuni sintetice rolul complementar al creației literare românești în Europa de după 1989 (Emil Constantinescu) și evidența învestiturii României în concernul democratic european (Andrei Pleșu). A.B.Ce evenimente literare de seamă au avut loc la târg? Stimată poetă Baciu, evenimentele literare au fost multiple și inevitabil diverse. Evenimentul care a polarizat însă interesul marelui public și al mass-media occidentală românească (televiziune) a fost lansarea excelentului volum de memorii ale președintelui Ion Diaconescu: Temnița Destinul generației noastre. Este suficient
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
citit, dar... aici e problema, nu este neapărat și înțeles... Nichita era un om firesc, avea umor A.B.D-le Dan Alexandru Condeescu, mă bucur să vă revăd din nou, ne întâlnim la "Zilele Nichita Stănescu" de la Ploiești. Dragă poetă Angela Baciu, și eu mă bucur să vă revăd aici, Nichita a reușit întotdeauna să-și adune prietenii în jurul lui. A.B.Doresc să vă felicit pentru premiul pe care tocmai l-ați primit, ce reprezintă el pentru Dumneavoastră? Premiile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Barbu Cioculescu, Cornel Regman și am avut o mare bucurie să te afli și tu printre noi, căci doar așa mai tânăra generație poate afla despre treptele vieții noastre. Spuneam, m-a surprins într-un mod plăcut o intervenție a poetei Irina Mavrodin, căreia i-am spus, acum opt ani, că mi-aș dori un critic-exeget, ea mângâindu-mi într-un fel durerea de a nu exista un asemenea critic. Nu am nevoie de un critic care să mă laude, că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ale mineriadei din 13-15 iunie, programasem o emisiune cu doamna Ileana MĂlăncioiu. Era inițiativa mea exclusivă, așa cum a fost cu toți invitații pe care i-am avut, dar o voiam și ca o reparație morală datorată de RTV unei mari poete și unui caracter de excepție ; cu ani în urmă fusese dată afară din redacția culturală. Ne-am întâlnit în curtea Televiziunii în momentul în care o invadaseră minerii. Nici vorbă să ne asigure cineva înregistrarea. Cam după o lună am
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
înregistrarea. Cam după o lună am revenit, de data asta discutând chiar despre mineriadă, despre mineri și responsabilii mineriadei. Acum trei-patru ani, Evenimentul zilei a descoperit că după emisiunea asta SRI-ul a trimis pe cineva la Câmpulung-Muscel, de unde e poeta originară, ca să vadă ce e cu această opozantă a regimului Iliescu, cine îi erau părinții. VĂ dați seama ? Asta se întâmpla în iulie-august 1990. Un an mai târziu, când avea să revină în țară părintele-profesor CalciuDumitreasa, pe care îl cunoscusem
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
una de A.Toma. Dramele: Ulranda, Vârful cu dor, Curaj femeiesc și Meșterul Manole; aceasta din urmă a fost reprezentată cu mult succes la Burgteatru din Viena și la Leipzig. Pentru completare mai amintesc următoarele opere literare ale reginei și poetei Carmen Sylva: În luncă, o idilă românească, traducerea în limba germană a romanului lui Pierre Lotti Pescarii din Islanda, în românește de C. SanduAldea; Pe Dunăre, descriere în limba germană a călătoriei familiei regale pe Dunăre în anul 1904; lucrarea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
prin frumusețea și cultura ei stăpânește asupra inimii Țarului. Regina Italiei, Margareta, fiind și ea de o frumusețe rară, cultă și de spirit, are de asemenea mare influență asupra soțului său Umberto. Regina României, cunoscută în lume ca scriitoare și poetă sub numele de Carmen Sylva, încă trece ca o femeie foarte pricepută în ale politicii și se zice că sfatul ei înțelept a contribuit mult la propășirea României. Ce ar mai putea obiecta sexul frumos de-am putea enumera toate
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
președintelui României, Traian Băsescu, în plenul Parlamentului, de condamnare a comunismului. O declarația care dacă nu-și va materializa propunerile va avea același efect cu Rezoluția 1481 adică nici unul. Fără, între altele, adoptarea Legii lustrației care nu este, cum spunea poeta Ana Blandiana (principala inițiatoare a primului Memorial al Victimelor Comunismului din lume, realizat în 1993 la Sighet) într-un interviu din numărul 5/2007 al revistei "22", decît formularea în termeni practici a Punctului 8 al Proclamației de la Timișoara. Securitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
care o dă entuziasmul unei „schimbări reale”! Un rol sub așteptări l-au jucat și unele vârfuri ale intelectualității, În primul rând G.D.S., Grupul pentru Dialog Social, de care am mai vorbit, și chiar și Alianța Civică, condusă de excelenta poetă și inimoasa mea prietenă Ana Blandiana. Negativ În sensul că nu au reușit, odată ce oamenii și formațiunile pentru care luptaseră câștigaseră - cu cât aplomb și justificare istorică - Încrederea națiunii, să iasă decis dintr-o stare sectară, aș zice; cele două
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
aici, profunda noastră jignire, care În termeni „sociali” se exprimă prin nostalgia după tirajele de altădată, sărăcia atâtor oameni de talent, absența dureroasă a unui Premiu Nobel etc. etc. Această „indiferență” clară, marcată, a trăit-o pe propria-i piele poeta Ana Blandiana. Excelentă scriitoare, păstrându-și demnitatea și o anume ținută a scrisului În lungile decenii ale dictaturii, având bunul instinct de a viețui cultural pe lângă „Înțelepți” precum un Ivașcu, sau Bogza, Încercând, În ultimii și cei mai grotești ani
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cu care a sprijinit revenirea la putere a fostului mare partid al ardelenilor și al lui Maniu, faptul că și-a pus În joc marele ei prestigiu literar În slujba unei „justiții politice și istorice”. După nici doi ani, Însă, poeta și organizația pe care o conduceau au simțit, cum se zice, „pe pielea lor”, ce Înseamnă să nu fii efectiv la putere: proiectele mărețe și juste de redresare a economiei și de asanare a moravurilor politice din campania electorală a
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Univers, serbând zece ani de „nouă” editură și de directorat, m-a invitat să particip la aniversarea care urma să aibe loc la U. Scriitorilor și să spun cîteva cuvinte. Am vorbit, bineînțeles, elogiind directorul, pe simpatica și vechea prietenă, poeta Denisa Comănescu, adjuncta sa; Înainte de mine, a luat cuvântul Andrei Pleșu, care a făcut o interesantă teorie a „adaptării” sau „schimbării destinale” pe care au suferit-o după Revoluție unii membri marcanți ai microcosmosului literar. Vorbea, mi se pare, de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
moarte În anii ’50, dar acum regimul le-a permis-o: mai bine așa decât să exprime, pe Înțelesul tuturor, lucruri neplăcute. Românii și-au perfecționat tehnica „cititului printre rânduri“. Căutau „cheia“, vorbele nespuse, dar sugerate. Uneori, aluziile deveneau transparente. Poeta Ana Blandiana a reușit să publice o carte În versuri pentru copii al cărei erou, un motan Înfumurat, Îl personifica destul de vizibil pe Ceaușescu. Cartea trecuse de cenzori sau fusese lăsată să treacă; a fost repede retrasă din librării. Românii
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a discuta, așa cum scrie textual: „căci vreau să cinstesc memoria mamei Dvs. așa cum se cuvine aici la Fălticeni, orașul copilăriei ei, atât la Galeria oamenilor de seamă , cât și ori de câte ori se va ivi prilejul prin evocări duioase despre distinsa noastră poetă” . Având În vedere sentimentele ce ne leagă, precum și faptul că Dvs. sunteți singurul ce v ați aplecat asupra operei Doinei, preocupare pentru care nimeni până azi nu și-a găsit timpul necesar, În afara unor formale declarații de intenții ce nu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
a lumii, În care taina și luciditatea sunt cele două capete de Janus ale aceluiaș fenomen de cunoaștere. Contimporanii noștri le consideră incompatibile, ceiace nu dă o idee faimoasă despre inteligența lor. Dar Dante spunea: și, peste secole, l’altissimo poeta are dreptate. Tangența cu această disciplină spirituală pe care o numim tradițională, pentru că e veșnică a produs În Lucreția Andriu o conversiune În sensul literal al cuvântului (cum - vertere), Îndreptând-o, ca să ne mărginim la fenomenul poetic, de la Valéry la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
să adresați o scrisoare poetului din partea muzeului Fălticeni. Tot În acest mod s-ar putea lua legătura și cu dramaturgul Ion Luca, care a cunoscut-o foarte bine pe L.A., și care cred că locuiește la Vatra Dornei. Deasemenea cu poeta Elis Bușneag, redactor la editura „Eminescu”, care o aprecia mult pe L.A. La secția de traduceri a Uniunii Scriitorilor nu se păstrează manuscrisele, așa Încât traducerea după Surîsul Hiroshimei este probabil pierdută, deoarece nici poetul Eugen Jebeleanu nu știe nimic, așa cum
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Încerca la biblioteca Institutului Francez. Îmi pare rău că nu vă pot da mai multe răspunsuri concrete la rândurile dvs. dar vă stau la dispoziție ori de câte ori aveți nevoie și Îmi stă În putere să vă răspund. Așa cum spuneți și dvs. poeta merită toate eforturile pentru strângerea operei ei, risipită de vremuri și destin. Cu toată considerația, (Dr.) Florin Mihăescu </citation> <citation author=”MIHĂESCU (KALMICOV) Maria ” loc="Brașov" data =”5 sept. 1970”> Mult stimate Domnule Dimitriu, Vă răspund cu o oarecare Întârziere
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
a Lucreției Andriu. Vă rog să credeți că sunt devotat memoriei sale și bucuros să vă pot ajuta În frumoasa Dvs. inițiativă de-a organiza la Muzeul din Fălticeni colțul artistic sau vitrina ce probabil o veți izbuti În amintirea poetei așa precum o doriți . Din păcate ajutorul meu e minim. Demostene Botez cu care o dată am vorbit la telefon și a doua oară la „Viața Românească” mi-a spus că nu are nici o cunoștință de cele 4 poezii, pe care
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
așa precum o doriți . Din păcate ajutorul meu e minim. Demostene Botez cu care o dată am vorbit la telefon și a doua oară la „Viața Românească” mi-a spus că nu are nici o cunoștință de cele 4 poezii, pe care poeta Lucreția Andriu i le-a tradus În limba franceză. Nici pe poetă nu și-o amintește și nici traducerile nu le-a văzut. E afirmația categorică pe care mi-a făcut-o spre dezolarea mea. Dacă totuși, sunteți În posesia
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
cu care o dată am vorbit la telefon și a doua oară la „Viața Românească” mi-a spus că nu are nici o cunoștință de cele 4 poezii, pe care poeta Lucreția Andriu i le-a tradus În limba franceză. Nici pe poetă nu și-o amintește și nici traducerile nu le-a văzut. E afirmația categorică pe care mi-a făcut-o spre dezolarea mea. Dacă totuși, sunteți În posesia celor 4 poezii traduse, cred că ar fi necesar, cu ocazia unei
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]