12,874 matches
-
o aprinzi și-i proptești lumina În ochi. Ăla clipește ca un dobitoc, Își Îngustează privirea și se ferește de șuvoiul luminii cu palma. Îți Îngroși cât poți glasul și-l gonești: „Pleacă, mă, dracului de-aicea!”. Deși beat, dobitocul pricepe ce se Întâmplă și răspunde Împăciuitor: „Gata, vericule, stai liniștit! N-am știut că ești acilea! Am venit și io să mă piș! Vezi-ți acolo de treabă și să vă fie de bine!”. Lanterna se stinge și În curtea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
plecare. Când am să mai găsesc eu așa ceva? Cel puțin o oră n-am izbutit să-mi dau seama ce naiba voia de la mine. A Început foarte vesel și jovial: „He-he! Ce mai face studențimea? Studiază, studiază?” - asta ca eu să pricep fără greș că el știa foarte bine că aveam de Învățat pentru o restanță din pricina căreia Îmi pusese și-mi răspândise prin sat porecla de Repetentu. Am aflat mai apoi despre alterarea valorilor tradiționale și despre nevoia stringentă ca elevilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
tocmiți nu Îndrăznea să se apropie de cutiile sparte ale stupilor”, și-a amintit Foiște aproape cu Încântare, „taică-tău lua ghemotoace de albine și, de parcă ar fi ținut În mână zglobii bulgări de zăpadă, le arunca după tine ca să pricepi pentru totdeauna că nu moare nimeni din așa ceva. Alergai ca un bezmetic prin buruieni, cu taică-tău În urma ta azvârlind bulgări de albine. Te-ai scufundat, până la urmă, Într-un canal de irigații din care nu te-ai dat dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ușor. Se știe din bătrâni ori nu prea se știe că acela ce s-a tupilat sub urzici și nu se mai trezește niciodată moare, În cele din urmă, sau poate fi omorât și Înlocuit de către un altul care se pricepe să-l găsească și care se arată gata să-i ia locul. Șeful de post a propus organizarea unei potere, prilej cu care s-ar peria Codrul de la Miazănoapte pas cu pas, fiind cu neputință, astfel, să scape neprins oricine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Își minte cu nerușinare părinții că ar fi student - susțin sursele noastre - ca să le poată păpa bănuții la oraș, În desfătări oprite de lege și credință cu un individ bărbos, putred de vicii și care Își dă aere de intelectual priceput la deslușirea mesajelor artistice. În fine, acest Repetentu, un tânăr de o moralitate cel puțin dubioasă, nu a ținut câtuși de puțin cont de nădejdile obștei În confruntarea sportivă de a doua zi. L-a târât pe sărmanul Baronu la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
zece litri de vin roșu, l-au plimbat și pe el douăzeci de minute, timp În care au răspândit insecticide peste o cultură de sfeclă de zahăr; auzind că un consilier Încuiat la minte, căruia nu-i Îngăduie intelectul să priceapă și să Îndrăgească poveștile și istoriile și legendele locului, a propus asanarea Văii Puțului, punându-i, astfel, În Încurcătură, Daie Gulu, Toporan și Sfânta de pe Vale au protestat verbal În curtea primăriei Împotriva unui astfel de abuz; un descendent al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
relații, Înregistrarea câtorva cântece la Casa Radio, după care ar fi lansat-o În lumea bună a muzicii. Gâsculița, fire exaltată de artistă, cu virginitatea demult pierdută și oarecum darnică față de diferiți hăndrălăi cu unghiile curate și cu aere de pricepuți În ale muzicii la modă, Încuviințase fără să se gândească prea mult, gândindu-se că va trece printr-o nouă și fundamentală experiență artistică, să pozeze goală În cadru natural pictorului Foiște și prozatorului Gurgui, care aveau să valorifice acea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Însă ea nu știuse nicicând ce era acela un pension adevărat și dădea acest nume pompos unei școli pentru tinere gospodine dintr-o comună nu cine știe ce Îndepărtată de Satul cu Sfinți, ținută de o cucoană aprigă, nevastă de preot și pricepută În ale gospodăriei și bunelor maniere. Bunica cea bună petrecuse un an de zile În acea școală de domnișoare din familii bune ce funcționa Între zidurile ca de cetate ale unei mănăstiri de maici și Învățase acolo, pe lângă o poezie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
lămurească pe Ectoraș că nimeni nu furase niciodată nimic din păguboasa lui prăvălioară și că ar fi fost bine să-și reia relațiile de prietenie. După moartea lui Titi, afacerea fusese preluată de o femeie, pe nume Marioara, vorbăreață și pricepută În a-și atrage mușterii de tot felul: femei, bărbați, tineri, bătrâni, copii. Se purta frumos cu fiecare și se mișca repede, ca să nu aștepte oamenii prea mult la coadă. O singură greșeală făcuse - și nici măcar nu era pe de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ghemotocul căci, dacă era prea strâns, capsa exploda spre În afară, aruncând cât colo mecanismele de blocare și de percutare, decalibrând țeava și azvârlind pucioasă fierbinte În ochii și obrajii trăgătorului. Așa ceva pățise și vărul lui Ectoraș, căruia - cu toate că era priceput și-și făcuse destule socoteli În clipele când mânuia, grijuliu, vergeaua - Îi explodase o capsă În ochi, pe când se străduia să ochească guguștiucii dintr-un cuib cocoțat În vârful unui stâlp de beton. Vreme de o săptămână vărul purtase peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mai putuseră fi cârpiți. Când trăgea câte un foc Împopoțonat astfel, Ectoraș nu vedea mai nimic și Îndrepta gura țevii spre țintă după cum Îi poruncea, ascuns după vreun pom, vărul său cel scund. Lui Ectoraș Îi trebuise destulă vreme să priceapă că pornirile sale temerare erau luate În râs de către celălalt, care, după ce că-l făcea să arate ca o sperietoare de ciori, Îl mai și chinuia din vorbe când Încărcătura de alice vâjâia mult departe de țintă. Guguștiucii, chiar dacă era noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
-l ocoleau ca pe talpa iadului să-l poreclească Ion Femeie, ca să-i tăvălească prin tină răutatea pe care o dovedea cu cei ce se dedulceau la braconaj. Pe când era tânăr, Directorul izbutise - prin cine știe ce noroc, căci mită nu se pricepea să dea și credea cu tărie În imoralitatea celui ce-o oferea, mai vinovat decât cel ce o primea - să-și cumpere o armă de vânătoare nouă, spre adânca invidie a vânătorilor din sat, care băteau câmpurile ținând În mâini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
vremuri când era cadru universitar la institutul politehnic din marele oraș. Studenții săi Îl iubeau, căci Îi Învăța deopotrivă și teoretic, și practic, ceea ce onorații săi colegi nu prea făceau, fie din lene, fie că pur și simplu nu se pricepeau. Atunci apăruse din grădină nevastă-sa, care Îl trimisese la toți dracii cu prostiile lui, că el, amărâtul, nici măcar liceul nu fusese În stare să-l termine, iar la institut lucrase ca lăcătuș la serviciul de Întreținere și nicidecum cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
minte când m-ai pocnit În cap c-un linguroi când ți-am spus că n-ai tocat destulă ceapă În perișoare? Acuma nu mai ești puternic? Ți s-a stafidit bărbăția?” Tatapopii mormăi ceva din care femeia cea țâfnoasă pricepu că ar fi trebuit să fie cărată cu targa după ce s-ar fi Încumetat să primească Între picioare avânturile armăsărești ale negustorului și Împunsăturile mădularului său ce ar fi putut-o străbate până la gât. Femeia se arătă gata să Încerce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ajută să-și care marfa până În piața de peste drum. Aici nu se lăsă Înfiorat nici de zbenguielile vrăbiilor ce cuibăreau sub acoperiș, nici de mirosurile pe care atâta și le dorise, nici de clocotul și nici de zarva omenirii. Nu pricepea ce se petrecea cu el, ce căuta el acolo, străin și stingher În acel furnicar amețitor. Câte unii se izbeau de el și-i ziceau să se dea din drum. Când tocmai se pregătea să se aplece deasupra coșului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
la școala de croitorie, furase din atelier o bucată de gresie cenușie pe care maistrul, Încântat de finețea ei, o numea cu mândrie piatră de Mississippi și desăvârșea cu ea ascuțitul uneltelor de frizerie ori al instrumentarului chirurgical, căci se pricepea bine și În ale tocilăriei. Pe când se aflase În spital, În urma mușcăturii infectate din ziua primirii În rândul ucenicilor, izbutise să dosească printre lucrurile sale un bisturiu scăpat câteva minute din ochi de către aiuritor de mulții oameni Îmbrăcați În alb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pe spumele căzute din botul calului pe un pietroi alunecă un om și-și sparse cotul. În miezul aproape Încremenit al vârtejului de Întâmplări și povești ce căpătaseră formă și greutate care puteau fi simțite cu trupul, Repetentu Începu să priceapă că acelea Își pierduseră, În rotirea lor, zalele dintre ele. Își acoperi iară urechile cu palmele. Pe Florea Cucu vifornița Îl Împingea de la spate, grăbindu-i mersul șontâcăit și făcându-l să șovăie cu vârful toiagului prin zăpada ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
știuse că era În stare să le ofere. Bărbatul trăise ore și clipe care nu aveau să se repete În viața lui. Fata aceea Îl săltase către fericire cu dezmierdările ei pornite dintr-o iubire dureroasă și nemărturisită. Deși ofițerul pricepuse că acea iubire nu de el era legată, ascultase de rugămințile fetei și Întocmise dosarul În așa fel Încât soldatul Cătănuță să primească o pedeapsă oarecum neînsemnată. Tatăl lui Vieru notase ceva anume În dosarul cu scoarțe de carton În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
unghi drept din mijlocul satului - să-și piardă cunoștința, mai avu timp să se scârbească pentru că zăcea aruncat și tăvălit În balegă moale de vacă. Nu simțea nici un soi de durere, văzu că un picior Îi stătea Îndoit nefiresc și pricepu că era frânt. Auzi strigăte În jur. Cineva Încercă să-i asculte inima. Zgomotele se Îndepărtau din ce În ce. Se Întrebă cum de aflase Coana Marița că el și nu Ectoraș fusese cel care, În copilărie, o Înjurase la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Foiște, să mănânci franzeluță de pe urma Învățământului, nu e de ajuns numai să profiți În neștire de avantaje: mai trebuie să și transpiri nițeluș prin noroaie, că statul nu te ține În puf numai să te rățoiești de la catedră când nu pricep elevii care e diferența dintre comparație și metaforă...” Foiște pufni de câteva ori, apoi răspunse cu un glas vesel și din care se Înțelegea și un soi de Încântare, pe jumătate sinceră, pe jumătate ironică: „Cu admirație vă spun, tovarășe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
la sânu‐i, gângurind și uitându‐ mă în ochi‐i cu drag! și sânge din sângele ei și carne din carnea ei am împrumutat, și a vorbi de la dânsa am învățat. Iar înțelepciunea de la Dumnezeu, când vine vremea de a pricepe omul ce‐ i bine și ce‐i rău. ION CREANGĂ (1837‐1889) * Tudor Arghezi (1880‐1967) Pare un funcționar de bancă sau un negustor aju ns rotofei, cu fața rotundă și privirea blândă. Dar talent... ar e cu carul. și
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
urmărească atunci când m‐ ai născut pe mine, de nu mai am astâmpăr și nu mă pot împiedica să visez. Fără de preget, gândul meu arde și mă chinuiește; apropierile cele mai ciudate se fac într‐o clipă; simțiri ce nu le pricep, mă încearcă; lucruri ce nu le‐ am bănuit, îmi par firești și o sete, o necurmată sete de iubire mă învinge. Fără de vreme tu ți‐ai închis ochii, și eu ți‐ am văzut așa de puțin dragile lumini aplecate peste
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Îngenuncheată înainte‐i, Cerea cu mutele‐i gândiri, O rază bună de‐ ndurare și pază de nenorociri ... Cu limba tristelor suspine, Cu glasul cel mai cald și drag, Cerșetorea noroc și grijă Pentru copilul ei pribeag ... Azi biata mamă, când pricepe Că visul meu e stins pe veci, Privește‐adesea spre icoană, Cu ochi necredincioși și reci ... CA SĂ MĂ FACI SĂ SPER Ca să mă faci să sper Mângâie‐ mă, când trist suspin Cu‐ al buzelor surâs divin - și sper! Ca să mă
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
de‐amarnic cântul ce‐ l spune vântu‐ afară, De parc‐ar plânge‐ ntregul săracilor amar ... Dar tu aștepți un cântec‐ că tu ce știi de vânt! și ce să știi ce spune‐ n amarnica‐i poveste ? ... O, tu nu poți pricepe nimic din toate - aceste ... Să ‐ ți cânt și‐ n seara asta, lumina mea, să ‐ ți cânt ... Hai, nani, nani. Lumina mamii ... ... și iar rămân de parcă nu mai găsesc cuvânt Din tot ce‐ți spun alt‐dată în cântecele mele, și
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
am deslușit mai întâi figura estompată a mamei, cu fața brăzdată de riduri adânci, scundă, cu trupul îngreunat de rotunjimile ce s‐au tot adăugat de‐a lungul anilor, veșnic împovărată de treburi și de griji. Când am început să pricep câte ceva din ceea ce se petrecea în jurul meu, mama purta pe obraji și în privirile‐i obosite semnele îmbătrânirii timpurii. La vârsta‐ mi fragedă de atunci și cu mintea puțină pe care o aveam, mă întrebam, uneori, cum o fi arătat
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]