8,590 matches
-
preoți îngropați-s sub ruine. Pe Sion templul se sparge - nici un arc nu se mai ține, Azi grămezi mai sunt de piatră din cetatea cea de ieri. Cedrii cad din vârf de munte și Livanul pustiește, Jidovimea risipită printre secoli rătăcește - În pustiu se-nnalță-n soare desfrunziții palmieri... O, lăsați să moiu în ape oceanici a mea liră! Să-mbrac sunetele-i dalbe cu a undelor zâmbire, Cu-ale stelelor icoane, cu a cerului azur; Să înnalț munții Greciei, scânteind muiați de
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
apei lui revolte, Arbori de pe mal de-asupră-i se ajung în mândre bolte, Ramurile se-ntrețese, crengile se împletesc, Frunza deasă smălțuește nalta, verdea boltitură, Rîu-n vecinica lui umbră în adânc suspină, cură... Pe-a lui maluri înflorite cai în umbră rătăcesc. Soarele trecănd pe codri a lui roată de-aur moale, Vârfurile verzi de codri le îndoaie-n a lui cale Și sosind la vre o luncă însuși el vede mirat Ce departe e pământul și ce nalți trunchii pădurii, Și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
am iubit-o Și totuși când pe dânsa cu țărnă-a coperit-o Părea că lumea-i neagră, că inima îmi crapă 70Și aș fi vrut cu dânsa ca să mă pue-n groapă... Când clopotul sunat-au, plângea a lui aramă Și rătăcit la minte strigam: unde ești mamă? Priveam în fundul gropii și lacrimi curgeau râu Din ochii mei nevrednici pe negrul ei sicriu; Nu știam ce-i de mine și cum pot să rămân În lume-atît de singur și-atîta de strein Și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
înghite-mă, mă sfarmă, Îmi amăgește mintea cu-a valurilor larmă. ( El se urcă în luntre și îi dă drumul pe mare) Se-nsenină. S-aude glas de corn. REGELE SOMN Răsună corn de aur și împle noaptea clară Cu chipuri rătăcite din lumea solitară 285A codrilor... în cârduri veniți genii șăgalnici Ce-acum împleți pământul cu sunetele jalnici, Acum ascunși în umbră sau tupilați sub foaie, Pișcați picioarele-albe a fetelor bălaie, Și zimbrii zânei Dochii, pe frunți cu stemă mare, 290Și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
iarăși ca să te strâng la piept, Copil cu păr de aur, cu ochiul înțelept... O, tu! Cum ești frumoasă, cum te cobori din stele, Mizeria-mi s-o cauți și dorul vieții mele, Un înger ești, un suflet ce-i rătăcit de mult, Al cărui glas de noapte eu noaptea îl ascult? O, cine ești? Îmi spune, de ce mă prinzi în brațe, 450De ce zâmbirea lină E-amor și e dulceață? De ce cuvântul buzei e lamură de miere? De ce-mi
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
unui deal. Să aib-ar vrea colibă de trestii, mititică, În ea un pat de scânduri, mușchiu verde de covor, Din pragu-i să se uite la munte cum s-ardică Cu fruntea lui cea stearpă pierzîndu-se în nor. Ar vrea să rătăcească câmpia înflorită, Unde ale lui zile din visuri le-au țesut; Unde-nvăța din râuri o viață liniștită, Părând să n-aibă capăt, cum n-are început. Mama-i știa atâtea povești, pe câte fuse Torsese în viață... deci ea
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
și Leșii... "Ce-mi pasă mie? La Cotnariu "Eu chefuiam cu cimpoieșii, "Cu măscărici și lăutari; "Și sub umbrarele de cetini "Norodu-ntreg juca și bea, Iar eu ziceam: să bem, prietini, "Să bem, pîn-nu vom mai putea. "Dacă venea să rătăcească "V-un învățat archeolog, "Vorbind în limba păsărească, "Nu m-arătam ca să mă rog. "Dar ție-ți place doina, hora, Îți place-al viței dulce rod, "Tu povestește tuturora "De moș Istrate Voevod. "Le spune sfatul meu s-asculte, S-
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
și eu. "Cereasca fericire nu se putea să țină, Nu se cădea s-o aibă o mână de țărână, În lumea de mizerii și lacrimi nu e loc Pentru atâta milă și pentru-atît noroc... "De-aceea-n codri negri mă-ntorc să rătăcesc. În umbra lor eternă eu umbra-mi mistuesc, "Privesc cum peste frunze uscate fără urme "Aleargă zimbrii negri și cerbii fug în turme, Iar lângă vechi fântâne de lume date-uitării Privesc în iarba-nnaltă sirepii albi ai mării. Se clatin visătorii
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Escelența, Bezedeaua? E o carte măsluită Toată viața lui licheaua Și noi știm ce însemnează De pe pieptu-i tinicheaua. 39. DORMIT-AM EU... (cca 1875 ) Dormit-am eu pe patul în care-ai fost dormit. Ce visuri radioase prin mine-a rătăcit! Cu ochi pe jumătate închiși dormeam ca dus. Ce liniște mă prinse în caosu-i nespus. În roșu întuneric părea că mor... părea Că sufletu-mi e-o rană și inima-mi o stea. Treceau inregulare, nebune, fără șir Icoanele pierdute
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Incunjură toiagul de aur. Tare rugă el Și pre Achei, dar mai cu seamă pe cei doi Frați Atreizi, ce erau căpetenii ai limbilor toate. 66. DIN ODISSEIA (cca 1877) Spune-ne, muză divină, de mult iscusitul bărbat, ce Lung rătăci după ce-au dărâmat Troada cea sfântă. Multe cetăți de oameni văzu și datini deprinse, Multe-n inima lui supărări pe mare avut-au, Chibzuind pentru sufletul lui, a lor săi înturnare. Dar pe tovarăși el nu mântui cu toată
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Poseidaon Singur ține mânie într-una el lui Odisseus, Celui de-o samă cu zeii, nainte de-a ajunge în țară-i. {EminescuOpIV 516} 67. PRESCURTARE DIN ODISSEIA (cca 1877) Spune-ne, muză divină, de mult iscusitul bărbat, cum Lung rătăci, după ce-au căzut cetatea lui Lascar. Multe orașe de oameni văzu și datini deprins-au, Și supărări în inima lui prea multe avut-au, Chibzuind să-și mîntue sufletul și caracuda. Dar caracuda el n-o mântui cu toată
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
sirenelor. O fi muntele nemuritor, dar furnica e vie ! Cu ochii pe trecut ori pe prezent lăsăm adesea prezentul neînfășat. Nu vă grăbiți ! Haosul oricum așteaptă. Încet - încet, timpul transformă trupul în șandrama, iar iubirea în ironie. La pensie ne rătăcim prin codrii marilor regrete. Viața nu stă pe loc. intră mereu într-o nouă etapă. La maturitate, sărutul calmează. Medicul mi-a mai dat șase luni de trăit, pentru că nu-i achitasem factura. Fiecare cimitir este o Axis Mundi. Paie
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
omul trăiește cât trei cai. Ultimul, evident, e o gloabă. Viața este rotundă. Cu mintea copiilor, de exemplu, și cu pamperșii ne reîntâlnim și la senectute. Bătrânilor li se recomandă să meargă mult pe jos. Pentru că, mulți dintre ei se rătăcesc. La bătrânețe, stingem lumina din motive economice, nu sentimentale. Orice amintire are iz de clopot. Tinerețea este o boală de care ne vindecăm, vai, pe neobservate. Nimeni nu trăiește o veșnicie. Totuși, eu sunt dispus să încerc. De la o vreme
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
sunt doar culturile intens polemice. Deviza imposturii : când nu poți să - convingi, enervează - i ! Arta poate contribui la împingerea existenței spre conștiință. Criza lecturii constă fie în absența cititorului, ori în superficialitatea prestației lui. Veleitarii sunt un soi de ciocoi rătăciți în artă. Unele jurnale literare sunt mai mult denunțuri, decât artă. Muzica - această arhitectură a eterului. Vâna esențială a artei rămâne fiorul transcendental. Arta nu trebuie să râvnească la impactul mediatic al reclamelor. Este mai ușor să scrii un roman
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
bârfă, lasă un gust acru de șampanie răsuflată. Orice viciu este un cal troian. Ciocoiul de tip nou are un limbaj birjăresc, gândește pe sponci și se spală rar. Un orgoliu mărunt poate face dintr-un mare scriitor un sublim rătăcit în politică. Nici nu știu unde mai găsim atâta noroi cu care să ne împroșcăm. Dacă nu ar fi în joc pierderea privilegiilor, lumea ar geme de curajoși. Merită să fii un strigăt într-un ocean de indiferență. Arta fundamentală a orgoliului
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
din contingent nu rămâne nepedepsită. Artiștii de curte formează o specie perenă. Inchiziția ni s - a infiltrat în priviri. Și chiar în suflete. Pentru unii, lenea este o anticipare pământeană a raiului. Nu s - au descoperit încă daruri gratuite. Ne rătăcim uneori prin regnul de sub condiția noastră. Bănuia că o va lăsa bărbatul, dar nu chiar de la o înălțime atât de mare. Acuzăm justiția , dar beneficiem uneori de inechitățile ei. Și democrația naște uneori monștri. Sărăcia este produsul principal al haosului
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
sub crivățul existențial. De la decolarea unui mister, poezia poate ajunge la explozia unor obtuzități. Socrate a vrut să-i scoată pe ai lui din peșterile gândirii. Și știm ce a pățit. Nu orice cititor ajunge la măduva cărții. Omenirea se rătăcește de câte ori ridică osanale sterilității. Există regizori de teatru care lucrează doar pentru critici. Publicul chiar îi incomodează. Trăim anapoda. Lăsăm neconsumate atât resursele creierului, cât și pe cele ale inimii. Cele mai cumplite închisori nu au ziduri. Bucuria evadării e
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
pentru nimeni. Când toate dorințele se împlinesc, Paradisul capătă irizări de Infern. Socrate poate fi considerat prima mare victimă a democrației. Mulți oameni se plâng că nu pot deveni lichele. Loialitățile pot fi de conștiință, ori de turmă. Mă simt rătăcit într-o diasporă internă. Oamenii pot trăi și fără artă. Dar cu handicapuri majore. Cârtirea, nu revoltă, se menține în gena spirituală a românului. Unii vor să schimbe lumea, nu și pe ei înșiși. Scriitorul nu mai este favoritul saloanelor
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Sublimul există. Dar nu-și găsește întotdeauna limbajul potrivit. În absența prietenilor, timpul se transformă în pustiu. Prea multă artă contemporană pare atinsă de refuzul duratei. Se pare că starea fundamentală a omului pe pământ rămâne chinul. Lumea s-a rătăcit pentru că futurologii nu au stofa de profeți. Omul modern a venit cu admirația bigotă a kitsch ului. În fața artiștilor geniali, epoca lor a înălțat munți de stres și de brutalitate. Uneori viața este o glumă eliptică de poantă. Unele creații
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
zidit din nou; pe cine-l închide El, nimeni nu-l va scăpa. 15. El oprește apele și totul se usucă; El le dă drumul, și pustiesc pămîntul. 16. El are puterea și înțelepciunea; El stăpînește pe cel ce se rătăcește sau rătăcește pe alții. 17. El ia robi pe sfetnici și tulbură mintea judecătorilor. 18. El dezleagă legătura împăraților și le pune o frînghie în jurul coapselor. 19. El ia robi pe preoți, El răstoarnă pe cei puternici. 20. El taie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
nou; pe cine-l închide El, nimeni nu-l va scăpa. 15. El oprește apele și totul se usucă; El le dă drumul, și pustiesc pămîntul. 16. El are puterea și înțelepciunea; El stăpînește pe cel ce se rătăcește sau rătăcește pe alții. 17. El ia robi pe sfetnici și tulbură mintea judecătorilor. 18. El dezleagă legătura împăraților și le pune o frînghie în jurul coapselor. 19. El ia robi pe preoți, El răstoarnă pe cei puternici. 20. El taie vorba celor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
El aduce la lumină umbra morții. 23. El face pe neamuri să crească, și El le nimicește; El le întinde pînă departe, și El le aduce înapoi în hotarele lor. 24. El ia mintea căpeteniilor poporului, El îi face să rătăcească în pustiuri fără drum, 25. unde bîjbîie prin întuneric, și nu văd deslușit; El îi face să se clatine ca niște oameni beți. $13 1. Iată, ochiul meu a văzut toate acestea, urechea mea a auzit și a luat seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
nu se oprește, tot continuă, continuă. MI-AM JURAT Mi-am jurat că nu te voi mai vedea Și te vei pierde în amintiri, Mi-am jurat că nu voi mai iubi Așa cum te-am iubit. Ești doar un suflet rătăcit Prin vise și speranțe, Orgolios și fericit Și totuși ești departe. Căci pentru noi nu mai există Cuvântul “aproape”, E tot mai trist să simți Cum depărtarea e aproape. Când eu te văd și tu mă vezi, Să fim ca
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
vrea să mai revii, Cum am fost și ieri Și zilele trecute, Ți-aș dedica o poezie, din versurile astea multe. Scriu neclintită și mă doare, Inspirația e înfloritoare, Aș vrea să îi dau un nume, Dar mă pierd și rătăcesc printre postume. Curând va mai pleca din el o parte, Ce vrea să îmi dea? O iluzie aparte? El nu mai e, stiloul a căzut Și eu am spus iar stop gândului pierdut. Mai trece o zi și eu nu
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
mai e, stiloul a căzut Și eu am spus iar stop gândului pierdut. Mai trece o zi și eu nu am aflat cine sunt, Ce caut aici, ce fac, ce am făcut, Mă văd într-o oglindă prea murdară Și rătăcesc, privind lumea de afară. Și ce am vrut să îți spun, tot nu am spus, Cortina m-a înfrânt, dar ce folos? Actorii iar aleargă de pe o scenă pe alta Și eu rămân a nimănui, uitată gata. 2012 Câmpul e
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]