7,913 matches
-
pururea și în vecii vecilor (fără amin) semnul egalității între socialism, minciună și demagogie? Sau să spunem: minciună este numele tău, socialismule! Oare nu este posibil de a se contrui o astfel de societate bazată pe atribute morale ca: onestitate, realism, bun-simț și adevăr? Oare cât o s-o mai ducem așa? Și, așa cum o nenorocire nu vine niciodată singură, mai avem parte și de un susținut și agasant cult al personalității dvs. și al familiei dvs., de manieră să revolte și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Îndreaptă sistemul? Totul e distrus, faliment absolut. Când va fi să ne plătim datoria, o pereche de pantofi uzați va costa exact milionul pe care l-am adunat noi, nenorociții, din Împrumuturile noastre de scriitori. Viziune fabuloasă, În stilul acelui realism magic latinoamerican cu care scrisul lui Bănulescu a fost comparat uneori. Nu-mi trecea prin minte atunci că magicul nu era decât prevestirea realității care va să vină curând și că burlescul negru al situației evocate de prozator Îl va
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
previzibile defecte umane intră În premisa firească a existenței, ca și calitățile, relative și ele, supuse intemperiilor sociale și intime, greu de prevenit În perpetuumul care nu promite stabilitate și absolut. De aici, probabil, și calitatea de mare expresivitate a realismului și realismului psihologic din proza scriitoarei. Rămâne, totuși, statornica deschidere spre viață, spre dialog, În formele sale uzuale, de colportaj și exercițiu ludic, ca și În cele rafinate, ale angajării spirituale și afective. Negocierile cu existența, exercițiu de trăire și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
umane intră În premisa firească a existenței, ca și calitățile, relative și ele, supuse intemperiilor sociale și intime, greu de prevenit În perpetuumul care nu promite stabilitate și absolut. De aici, probabil, și calitatea de mare expresivitate a realismului și realismului psihologic din proza scriitoarei. Rămâne, totuși, statornica deschidere spre viață, spre dialog, În formele sale uzuale, de colportaj și exercițiu ludic, ca și În cele rafinate, ale angajării spirituale și afective. Negocierile cu existența, exercițiu de trăire și deopotrivă de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
rezultă din probabilitatea lor potențială, Înțelegerea lumii ține de tensiunea contrariilor. Încadrat inițial În literatura psihologică și În cea a autenticității, a experienței, romanul lui Blecher a fost reevaluat În ultimii ani prin nuanțări sensibile. Ov.S. Crohmălniceanu vorbește de un realism „fantastic”, Nicolae Balotă observă că n-ar fi vorba de o literatură a mărturisirilor, ci de o criză a existenței, Georgeta Horodincă Încadrează cartea În literatura existențialistă. Într-un excelent studiu recent, tânărul critic Radu G. Țeposu amintește că orice
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
față de atâtea corupte forme de seducție și vandabilitate ale scrisului), față de toate capcanele de pactizare cu răul, Sábato afirmă (prin negație) și propune (prin refuzul evaziunilor și al complicității) o exemplară fidelitate față de adevărul multistratificat și adânc al artei majore. Realism? „Nețărmurit”, „magic”, „obiectiv”?! O singură realitate absolută: spiritul. „Realismul” sabatic este al spiritului grav și solitar, angajare Într-adevăr deplină, substanțializată, În contrast cu atâtea profitabile verbalizări conjuncturale ale prea multor pitorești feerii de larg consum. În opera lui Ernesto Sábato, moartea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
scrisului), față de toate capcanele de pactizare cu răul, Sábato afirmă (prin negație) și propune (prin refuzul evaziunilor și al complicității) o exemplară fidelitate față de adevărul multistratificat și adânc al artei majore. Realism? „Nețărmurit”, „magic”, „obiectiv”?! O singură realitate absolută: spiritul. „Realismul” sabatic este al spiritului grav și solitar, angajare Într-adevăr deplină, substanțializată, În contrast cu atâtea profitabile verbalizări conjuncturale ale prea multor pitorești feerii de larg consum. În opera lui Ernesto Sábato, moartea „alege” doar pe cei ce merită a-și „transforma
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
nu poate evita să-l confrunte pe Musil cu Flaubert, maestrul neiertător al mizeriei „romantice”, susurând În putridul realității. Claudine nu este, În nici un fel, Înrudită cu Emma, iar proza lui Musil, ca și viziunea sa, este radical diferită de realismul, nu o dată sarcastic, din capodopera lui Flaubert. Eroina lui Musil nu este o nefericită mic-burgheză sufocată de strâmtoarea unei căsătorii de conveniență cu un soț oarecare, visând la marile evadări idilice ale amorului. Claudine este o femeie cu un trecut
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
rasei este o contradicție În termeni, chiar dacă tensiunile rasiale rămân atât de pregnante și primejdioase. Cât privește proiectul tiranic al fericirii universale, pe care comuniștii l-au Împrumutat de la Revoluția franceză doar pentru a-l desfigura grotesc, acesta Întâlnește un realism modelat nu doar pe eficiență, ci și pe credința În păcatul originar, În vulnerabilitatea și coruptibilitatea și izbăvirea omului. Intelectualul Își găsește locul doar ca individualitate și ca profesionist, nu ca tribun, nici ca dascăl paternalist al națiunii. Obligat să
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cărțile mari și necesare americanilor generației sale și a noastre și că era un privilegiu de a fi reprezentați de el. A fost nu doar cel mai Împlinit dintre scriitorii noștri, ci și cel mai aventuros. Romanele sale trec de la realismul melancolic la fantezia intelectuală, de la fabula morală la peregrinarea picarescă, de la comedia de moravuri la satira literară. Darul său era deopotrivă de a anima idei și de a crea spectacol. Personajele sunt uneori desenate cu cea mai tandră afecțiune, alteori
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Această modulare ironică este pregătită de semne mai curând tăcute și obscure, gradată scrutare psihologică a potențialităților somnolente. Senectutea solitară și resemnată așteptase ca invazia juvenilă a unor interlocutori ca Rossi și Marta să forțeze des-inhibarea. Pentru un obișnuit al „realismului socialist” transformarea evazionistului mizantrop și contemplativ Într-un om de acțiune nu putea să nu reamintească standardul „omului nou” În literatura „angajată” a primelor decenii postbelice staliniste din Europa de Est. Le-am vorbit studenților despre această experiență a mea, provocându-i
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
anului 1949 „Săptămânal de literatură și artă”, iar din 28 octombrie 1950, „Organ al Uniunilor de Scriitori, Compozitori și Artiști Plastici din RPR”. Apărută la scurtă vreme după abolirea monarhiei, publicația este de orientare comunistă, prosovietică, instaurând jaloanele canonice ale realismului socialist și proletcultismului și trăgând o linie de cezură care va izola în trecut, pentru mult timp, valorile estetice ale literaturii și artei interbelice. Atitudinea reiese chiar din articolul-program, Argument, semnat de Eugen Jebeleanu. Atașamentul la principiile realismului socialist este
FLACARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
canonice ale realismului socialist și proletcultismului și trăgând o linie de cezură care va izola în trecut, pentru mult timp, valorile estetice ale literaturii și artei interbelice. Atitudinea reiese chiar din articolul-program, Argument, semnat de Eugen Jebeleanu. Atașamentul la principiile realismului socialist este afirmat și de Zaharia Stancu, prin articolul În fața Congresului (8/1948): „Oamenii artei își iau angajamentul să adâncească problemele ideologiei marxist-leninist-staliniste. Ei își iau angajamentul să folosească arta lor ca o armă de luptă împotriva imperialismului, ca o
FLACARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
nașterii sale, a poeziei lui Eminescu nu e altceva decât o nouă mistificare. Articole ca Eminescu citit astăzi (Geo Șerban), Viața lui Eminescu și sfârșitul lui tragic (Eugen Jebeleanu), Locul lui Eminescu în literatura română (Ion Vitner) sau Eminescu despre realismul critic rus (Ion Hobana) induc tot felul de distorsiuni ideologice, prin lupa cărora sunt interpretate viața și opera poetului. Distorsiunea și mistificarea ajung în pragul ridicolului, ca, de pildă, atunci când sunt scoase la lumină „opinii” și articole venind din rândul
FLACARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
mei cărora le rămân îndatorat din inimă sunt muncitorii.” În urma unui articol (Agitația culturală), pe care îl publicase în „Națiunea” și unde își exprima voalat preferința pentru sensurile adânci ale artei și critica încremenirea acesteia în formele exterioare, caricaturale ale realismului socialist („Adâncimea este condiția prin care trecem de la stadiul principial la faza artei [...]. Ideologia burgheză în materie culturală cuprinde o problematică foarte bogată. Ar fi o greșeală, după mine, a o trece pur și simplu cu vederea. Ea trebuie combătută
FLACARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
Mihaela Bugariu tălmăcește din Jacques Prévert, Tudor Dragomir din Céline, Marcel Pop-Corniș din W. Peterson, Valeriu Drumuș din Reverdy, Andreea Gheorghiu din C.G. Jung, Radu Ciobotea din Karl Jaspers etc. Sectorul criticii literare este acoperit de Dorina Rotar, Livius Ciocârlie (Realism și devenire poetică, 7/1975), Constantin Vintilescu (despre Delirul, Moromeții și Viața ca o pradă), Radu G. Țeposu, Valentin Vișan, Șerban Foarță ș.a. Dintre interviuri se remarcă acelea ale lui Daniel Vighi și Ioan Morar cu profesorul Eugen Todoran (3
FORUM STUDENŢESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287071_a_288400]
-
de versificație, prin caracterul lor simplist, exterior (chiar și atunci când evocă momente sau personalități din trecutul național), prin grosiera și vinovata deformare a realului social-politic s-au hărăzit de la sine uitării, putând fi luate în atenție numai ca mostre ale realismului socialist. Doar lirica erotică din Cupa cu garoafe (1960) sau din Cântece albe (1967), inflexiunile elegiace din Arbore neîmpăcat (1973) sau sonetele din Târziu (1980) izbutesc să contureze, în parte, o altă imagine poetului. Culegerile sale de articole, reportaje, note
FRUNZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287104_a_288433]
-
Malcolm Bradbury, Un om al istoriei, București, 1991. Repere bibliografice: Felea, Secțiuni, 381-386; Valeriu Cristea, Un tânăr romancier, RL, 1975, 23; Lucian Hanu, Un moralist discret, LCF, 1975, 27; Val Condurache, „Lumină pentru cei singuri”, CL, 1975, 7; Victor Atanasiu, Realismul în proza tinerilor, LCF, 1976, 44; Iorgulescu, Scriitori, 204-205; Dana Dumitriu, Un tânăr al zilelor noastre, RL, 1980, 17; Valentin F. Mihăescu, „Iarna e o altă țară”, LCF, 1980, 19; Ioan Holban, „Lumină pentru cei singuri”, CRC, 1980, 25; Popa
GAFIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287126_a_288455]
-
noii generații: Lucian Blaga în poezie, Pavel Dan, Ion Vlasiu și Victor Papilian în proză, Ion Chinezu, Ion Breazu și D.D. Roșca în planul criticii, istoriei literare, eseisticii și filosofiei. În Cuvânt înainte Ion Chinezu încearcă o racordare a vechiului realism poporan tribunist la stadiul de evoluție al societății românești contemporane, preconizând înscrierea „localismului creator” în ritmul spiritual al întregii țări: „Rostul acestei reviste este tocmai să mobilizeze toate energiile bune ale Ardealului, să ție mereu la suprafață complexul de probleme
GAND ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287143_a_288472]
-
în continuare numeroase scrieri pe linia propagandei de partid, ceea ce îi aduce recunoașterea oficială; cu romanul Zorii robilor (1950) câștigă Premiul de Stat, la fel și cu primul volum din Bărăgan (1954), una dintre cărțile simptomatice pentru imperativele partinice ale realismului socialist din deceniul șase. Odată cu relativa liberalizare din deceniul șapte, scriitorul începe să intre în conul de umbră al uitării, deși publică lucrări de valoare și se distanțează tacit de compromisurile făcute anterior. Dintre publicațiile la care a colaborat mai
GALAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287132_a_288461]
-
înclinația lui autentică, neexploatată suficient, este aceea de a experimenta în sensul ficțiunilor arborescente, al complicațiilor narative, al spiritului ludic, parodic și autoironic. De asemenea, sunt evidente calitățile prozatorului de a construi - în special pe o tematică rurală - în spațiul realismului canonic, de a da verosimilitate unor atitudini, scene, psihologii, personaje, fire epice. Pastișând subțire stilul cronicăresc ceremonios și afectat, nuvela Potop (1948) e o fantezie narativă care pretinde, cu haz cvasidetectivistic, a reconstitui după unele hrisoave condițiile în care un
GALAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287132_a_288461]
-
trece puntea. Puntea a trecut-o, compromisul moral și estetic a rămas. D. a plătit pentru el cu 42 de ani de exil. În 1952, începe să tipărească fragmente din alt roman, Pasărea furtunii, cu un conflict și în stilul realismului socialist, dominant atunci. Câteva pagini de evocare rămân. Are o intensă activitate publicistică în revistele vremii, unde justifică ideologia regimului comunist și tezele lui privitoare la literatură. Pasărea furtunii apare, în volum, în 1954. Tot acum, D. publică volumul de
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
și portretistul admirabil din Cronica de familie și Incognito. După acest debut, consemnat între alții de G. Călinescu, D. schimbă completamente stilul epic, adoptând - sub presiunea circumstanțelor - schemele „unicei metode de creație” (cum spun ideologii literari ai momentului), adică schemele realismului socialist. Faptul se vede limpede (și extrem de deprimant pentru spiritul critic) în nuvelele Dușmănie, O sută de kilometri, Nopțile din iunie, Vânătoare de lupi, Dreptate, Povești adevărate, Din tată în fiu, Focul nestins și, într-o formă și mai pregnantă
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
prozatorul își exprimă, într-o manieră brutal ideologică, ceea ce în limbajul gazetăresc din acea vreme se cheamă „concepția de viață” și „gândirea artistică”. Gândirea artistică nu are mari complicații, ca și concepția de viață. Amândouă respectă, în chip ortodox, principiile realismului socialist care, în domeniul epicii, trebuie să unească performanțele realismului din secolul al XIX-lea cu noua ideologie a clasei muncitoare. O alianță cel puțin bizară într-o ideologie care se revendică din „materialismul dialectic și istoric” al lui Hegel
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
limbajul gazetăresc din acea vreme se cheamă „concepția de viață” și „gândirea artistică”. Gândirea artistică nu are mari complicații, ca și concepția de viață. Amândouă respectă, în chip ortodox, principiile realismului socialist care, în domeniul epicii, trebuie să unească performanțele realismului din secolul al XIX-lea cu noua ideologie a clasei muncitoare. O alianță cel puțin bizară într-o ideologie care se revendică din „materialismul dialectic și istoric” al lui Hegel și Marx. D., nevoit - cum va justifica el mai târziu
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]