7,490 matches
-
a ezitat să preia conducerea acțiunii, temându-se de o provocare”. . . TIMP DE CÂTEVA ORE MEMBRII GRUPULUI AU STAȚIONAT ÎN PAIȚĂ AȘTEPTÂND SEMNALUL”!!! Scenariul evenimentelor de la Iași au rămas în continuare un mare mister, spun revoluționarii . Intervenim noi spre a risipi deruta cu un act oficial emis de DSS ce are în vedere “revoluția de la Iași” de unde probabil, trebuia să vină semnalul : Republica Socialistă România Ministerul de Interne Departamentul Securității Statului Strict secret Direcția a III a ex. nr.1 nr.
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
la Ministerul de Externe. Continuându-și cariera, în 1911 ajunge ministru plenipotențiar la Atena, îndeplinind apoi același mandat la Varșovia. Elegant și distins, cu abilități de sportsman și cu o ținută de aristocrat, F. făcea o agreabilă figură în societate, risipind vorbe de duh și etalându-și verva de cozeur. Ochiul lui de fin observator rămânea însă la pândă, surprinzând chipuri și „măști”, întâmplări cu semnificație morală, pe care va căuta să le speculeze în lucrările dramatice. Fără să persevereze, și-
FLORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287033_a_288362]
-
spațiul dificil al traducerilor încă de pe băncile liceului, când se ostenea cu Uhland și Goethe. În atenția sa au stat, de asemenea, Heine, Adelbert von Chamisso, R.M. Rilke, Bialik, Uriel Birnbaum și îndeosebi Jacop Gropper, mai toate tălmăcirile rămânând însă risipite în presa vremii. SCRIERI: Pustnicul. Sorin Bătrânul, Iași, 1914; Alexe Tudor, Iași, 1914; De pe stâncă, Iași, [1922]; Priveliști și impresii din fuga trenului, Iași, 1926; Poemele resemnării, București, 1940. Repere bibliografice: Carol Drimer, Studii critice, II, Iași, 1926, 152; Eugen
FURTUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287118_a_288447]
-
1972), în care semnează capitolele referitoare la contribuția comparatiștilor maghiari din România în perioada interbelică și între anii 1944 și 1970. Sub îngrijirea lui a apărut volumul Confluențe literare româno-maghiare de Avram P. Todor (1983), restituire a operei comparatistului român, risipită în periodice sau rămasă în manuscris. A tradus în limba maghiară din proza lui Delavrancea, Șt. Bănulescu, Al. Șahighian, I. Slavici, Romulus Cioflec și câteva volume de teorie literară ale lui Adrian Marino; a publicat, în versiune maghiară, din studiile
DAVID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286703_a_288032]
-
Românul”, „Naționalul”, „Binele public”, „Raiul”, „Ciulinul”, „Duminica”, „Forța morală”, „Liga literară”, „Peleșul”, „Pleiada”, „Vieața nouă”, „Generația nouă”, „Hermes” ș.a.) cu versuri, teatru și traduceri. Scria ușor (în periodice sunt răspândite peste 1500 de poezii), sub semnul unei remarcabile virtuozități stilistice. Risipea într-o țesătură anostă frumusețea stranie a vreunui vers, culoarea deosebită a unui epitet. Câteva poeme au însă o unitate și o originalitate pregnantă. Ca poet, a rămas discipolul lui Macedonski. Era familiarizat cu orientările noi ale liricii franceze și
DEMETRIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286725_a_288054]
-
determină să-și ceară demisia din guvern. Moare însingurat la Iași, unde venise târziu, printre ultimii refugiați din București. Temperament ardent, excesiv, cu manifestări spectaculare, în care se vede voluptatea jocului de efect și surpriză, D. este o personalitate barocă, risipindu-se exuberant și contrazicându-se cu degajare, de vreme ce de fiecare dată crede în adevărul lui. În pofida belicoaselor lui afirmații teoretice din tinerețe și de mai târziu, el continuă un tip de literatură tradițională, nutrită de efluvii romantice, pornind de la creația
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
controlului intern, indispensabilă pentru dezvoltarea mediului de control și a funcției de audit intern. Dacă, dimpotrivă, cel auditat nu cunoaște nimic despre ce reprezintă controlul intern și auditul intern, îi percepe pe auditori ca pe niște agenți externi care îi risipesc timpul și banii, iar climatul de colaborare, atât de necesar, are puține șanse să se instaleze. (2) Evaluarea riscurilor Orice entitate este supusă riscurilor care pot fi riscuri proprii funcționării organizației însăși, riscuri specifice fiecărei activități, dar și riscuri externe
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
Asta, desigur, după ce vor fi fost rezolvate problemele legate de definiția literaturii. Mai Înțelept ar fi să ocolim chestiuni oțioase de genul acesteia. Literatura există. O dată scris, textul Începe să devină, să Însemne, să se răspîndească - și, poate, să se risipească. Istoriografia are În general prudența, deontologică să-i spunem, de a se opri acolo unde timpul trecut, acela care desăvîrșește, cum spune Joubert, Începe să Învie. Limburile acestea sînt Însă cele mai seducătoare. Mai exigente cu cel care se Încumetă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de editură, de la avangardele OULIPO sau Noul Roman, renunțînd, desigur, la dimensiunea politică a producților acestora. Bursier și funcționar În Franța sau Statele Unite, astăzi Deville este directorul literar al revistei MEET care publică anual literatură străină din cîte două capitale risipite pe glob și președintele unui juriu care premiază anual poezie latino-americană. El a promis că anul viitor Bucureștiul va fi una dintre capitalele literare prezente În revista pe care o conduce. CÎnd vorbește o face cu convingere dar și cu
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
opera acestui cântăreț cu verbul incendiator și inconcesiv, și lirica religioasă din ciclul Psalmilor românești. Rugăciunile nu sunt ale unui eu, ci ale lui noi, ele capătă premise și finalități precis circumstanțiate. Dumnezeu este rugat să „nu-și uite” românimea risipită pe întreg pământul, din Carpați la Pind, Timoc, Craina, Tesalia, Siberia, din Basarabia până-n cele două Americi și Australia, dar mai ales i se cere ca „în țara preschimbată-n oarbă închisoare,/ neamul să crească mai dârz și mai tare
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
noi, făcute și din semne, și din timp, destinate să-și instituie și să-și transtituie ființe”, Norii, Pasărea Phoenix (1986), Oglinzile (1993), În adâncile fântâni ale mării (1997) cultivă intens concentrarea și sugestia orientală a haiku-ului, cu sufletul risipit în lume: „Cerul acesta de toamnă pare năluca pădurilor moarte”; „Răcoarea de abis care ne vine din oglinzi”; „O, cât de dulce a fost ieri pustiul dimineții”. În Norii se contemplă alcătuirile efemere, mereu altele, inconsistente, ale norilor pe fundalul
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
unor nevoi specifice ale consumatorilor, neidentificate de lider (Rothschild, 1984, pp. 10-18). 3. Ofensiva globală implică diverse tipuri de strategii pentru dezechilibrarea și detronarea rivalului, pentru a-i distrage atenția În mai multe direcții și a-l forța să-și risipească resursele de apărare. Șansele de reușită depind de resursele financiare ale challengerului, care trebuie să fie suficiente pentru a depăși cheltuielile contraatacatorului o perioadă Îndelungată de timp; challengerul Își „cumpără” poziția de lider și avantajul concurențial. 4. Saltul spre noi
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
al lui Damian, Patima lui Ioan Stoia etc.). Este însă și autorul unei senzaționale contrafaceri a Mioriței. Pasiunea pentru poveștile populare, cea mai importantă latură a activității sale, i-a adus supranumele, excesiv, de „Creangă al Banatului”. În proza memorialistică, risipită prin reviste, evocă anii copilăriei și experiența pedagogică (Suferințele unui învățător de la naștere până în timpul prezent, 1888, Amintiri din copilărie,1902, Chipuri din satul nostru, 1909 etc.). A scris și poezii (unele în grai bănățean), nesemnificative însă. C. s-a
CATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
semnificațiile ei, de acolo de unde le părăsise în Parages. Personajul narator însuși, deși situat în limitele unei alte vârste, continuă, între aceleași date ale monologului interior, să propună un profil caracterologic și psihologic fixat anterior. Publicistica literară a lui C., risipită prin revistele culturale ale exilului, evidențiază un intelectual fin, cu o amplă deschidere spre problematica majoră a epocii sale, dar și cu un bine nuanțat concept al specificității românești într-un timp al „globalizării”, care tinde să anuleze tocmai specificitatea
CAZABAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286147_a_287476]
-
canalizare resturile de substanțe petroliere sau alte substanțe toxice; ... e) să participe, în condițiile legii, la toate acțiunile de igienizare a cursurilor de apă, lacurilor și de protecție a calității acestora; ... f) să ia o atitudine fermă împotriva celor ce risipesc apă atît în locuințe, cît și la locul de muncă. ... Articolul 15 Unitățile care au în administrare sau în exploatare lucrări hidrotehnice sînt obligate să utilizeze prizele, barajele și lacurile de acumulare conform graficelor dispecer, pe baza programelor lunare de
LEGE nr. 5 din 29 iunie 1989 privind gospodărirea raţională, protecţia şi asigurarea calităţii apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106743_a_108072]
-
ape.” Fluxul lirismului de acum al lui C. oscilează între notație și metaforă, sugrumând suflul puternic și protestatar al poemelor de debut într-o respirație poetică sacadată, întretăiată, ce urmează urcușurile și coborâșurile unei suferințe mereu prezente: „Clepsidre ori perle risipite pe lac, / stelele-n cer. Broaștele tac. / Ninge peste adâncurile lumii cu seri. / E ca și când luna și copiii / ar fi plecat din oraș pentru totdeauna. Ninge cu adânc și coșmare. / Iar tăcerile au gurile-amare / Ca sinucigașii.” Volumul Cârtița și aproapele
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
inaderenței la conceptele teoretice moderne. Chiar dacă nu și-a structurat programatic liniile orizontului critic, este evidentă în demersul său tendința de a-și defini clar termenii. Moartea prematură l-a împiedicat să sistematizeze într-o sinteză integratoare punctele de vedere risipite în cronicile ce ambiționează să consemneze la zi performanțele literaturii contemporane. Argumentele lui sunt mai ales extrinseci actului creator, explicabile prin formația sa de istoric literar. Dar însumate cu probitate și uneori convingător, ele dau criticului posibilitatea să se delimiteze
CIOBANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286237_a_287566]
-
bucure, dar și să marcheze instaurarea unei alte mentalități: "Sentimentul lui Descartes pentru animale a început să fie atât de vechi, încât se poate presupune că nu i-a mai rămas nici un partizan"24. Cu toate acestea, faptul că autorul risipea destulă energie pentru a combate o teză care i se părea incorectă denotă că ea nu era chiar în criză de susținători (în unele aspecte, Buffon era unul dintre ei). Oricum, ceea ce i se reproșează lui Descartes este faptul că
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
franceze din aceeași perioadă diferența este mai mult decât evidentă. În plus, cu foarte rare excepții, cele două universuri se ignoră. Pe la 1939, în Franța, se publică puține texte ce țin de un imaginar științific, iar cele care există sunt risipite prin câteva reviste, fără nici o legătură între ele. În Statele Unite, mai mult de douăzeci de reviste își diseminează conținutul lună de lună pentru numeroși fani, care, în plus, se întâlnesc anual în cadrul unorconvenții. Această diferență explică, fără îndoială, șocul simțit
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
granițelor etnice, sărbătoririle ceremonioase, circulația bogăției, consumul opulent, arhitectura monumentală, dedicația religioasă și acumularea de bunuri colective prin eforturi individuale costisitoare"87. Semnificația acestei "risipe" vine din avantajul pe care îl conferă cheltuirea de resurse. Ideea e simplă: cu cât risipești resursele pe care le ai la dispoziție, cu atât arăți că îți permiți să o faci, ceea ce îți asigură o poziție superioară. Darul, generozitatea, împrăștierea necugetată, dar și producția de bunuri gratuite cum sunt operele sau angajarea nemăsurată în aprecierea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
niște despăgubiri de vreun miliard și ceva, deși cred că făceau mai mult toate acele bunuri mobile și mașinării agricole. Au fost niște valori care s-au pierdut. C. I.: Păi, nu s-au pierdut, că doar nu s-au risipit luate de vânt. Familia dumneavoastră și toate familiile deportate au fost tâlhărite de către regimul și statul comunist. R. R.: Exact. După 1989, eu am demolat casa părintească pentru că furaseră geamurile, ușile și am stricat și un singur hambar. Gestionarul de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
realizat de cercetători cu renume. N-am făcut decât să mă alătur lor, cu îndemnul către intelectualii care lucrează alături de restul cetățenilor români îndemnându-i că este momentul prielnic ca fiecare așezare să aibă monografia sa, folositoare posterității. Să nu risipim șansa de a le-o întocmi și lăsa zestre despre existența noastră, ca cei care facem de mult parte din comunitatea europeană a civilizației lumii. Cu minusurile pe care le are și le duce cu sine fiecare popor, dar cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ducă ei banii și să nu mai muncească pe săteni cu acesta". Fumăritul este o dare născocită tot de Mihai Racoviță, spune Neculai Costin: „câte doi ugri (galbeni) de tot hornul" încât „ticăloșii pământului", mulți și-au stricat căscioarele; „alții risipeau hornurile de pe căscioaie" pentru că „câte hornuri avea omul la casa lui, de tot hornul dădea câte doi ugri"; „măcar că era iarnă, bieții oameni și babele și altă sărăcime pustiiau casele și fugeau în lume plângând". Fumăritul se adăuga altor dări
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
populația augmentată a numeroaselor universități din țară s-a lăsat pătrunsă de conștiința de sine și, însuflețită de exemplul lui Kingsley Amis, Malcolm Bradbury și, mai ales, David Lodge, s-a decis să pună în practică un consistent savoar teoretic, risipit până atunci în puzderia de cursuri și seminarii de literatură. În plus, este și un semn al faptului că spațiul academic românesc s-a fixat în stratificarea lui, resemnându-se într-o tipologie nu întotdeauna dătătoare de speranțe. Lumea universitară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
cititorilor dorințele și așteptările colectivului de redacție, adică să fie expus exact scopul apariției unui ziar catolic la București 388. A fost transmis doar un scurt mesaj către cititori, semnat de Comitetul redacțional: "Numai un puternic val de lumină poate risipi întunericul care în ziua de azi răzvrătește atâtea minți. Slabele lumini ce licăresc bătute de vânt ici și colo, nu străbat bezna înfricoșătoare și primejdioasă, nu pot arăta drumul spre limanul mântuitor. Farul este înfipt adânc în credința bisericii lui
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]