9,175 matches
-
place cum se asortează cu panglica de la rochia ta - sunt și ele făcute de Vera Wang? Nieve dădu iarăși din cap. —O admir tare mult, oftă Lorelei. E creatoarea mea preferată. Dacă mă mărit, și eu vreau să-mi fac rochia la ea. Te cred, spuse Nieve. A mea e fantastică. Închise ochii gândindu-se la rochia ei de nuntă nemaipomenită. De bun-gust, bineînțeles, nu putea să fie Vera Wang și să nu fie de bun-gust. Însă Nieve se lăsase purtată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Nieve dădu iarăși din cap. —O admir tare mult, oftă Lorelei. E creatoarea mea preferată. Dacă mă mărit, și eu vreau să-mi fac rochia la ea. Te cred, spuse Nieve. A mea e fantastică. Închise ochii gândindu-se la rochia ei de nuntă nemaipomenită. De bun-gust, bineînțeles, nu putea să fie Vera Wang și să nu fie de bun-gust. Însă Nieve se lăsase purtată de fantezie și, în locul rochiei discrete și mulate pe trup pe care și-o dorise inițial
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
spuse Nieve. A mea e fantastică. Închise ochii gândindu-se la rochia ei de nuntă nemaipomenită. De bun-gust, bineînțeles, nu putea să fie Vera Wang și să nu fie de bun-gust. Însă Nieve se lăsase purtată de fantezie și, în locul rochiei discrete și mulate pe trup pe care și-o dorise inițial, cumpărase una cu falduri largi și multe jupoane, care era în același timp și tinerească, și superbă, astfel încât arăta de milioane în ea (Era și cazul, se gândi ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
într-o agrafă cu nestemate într-o mie de irizații. (Darcey era sigură că erau pietre prețioase. Și-ar fi dorit să poată purta și ea așa ceva, dar știa că ar pierde o agrafă cu pietre prețioase imediat!) Avea o rochie roșu-închis care contrasta cu nuanța pielii și cu ochii căprui, iar pantofii prinși în curelușe se potriveau perfect. Rubinele și diamantele de la gât și din urechi aruncau sclipiri de foc. Arăta, se gândi Darcey cu invidie, de milioane. Ceea ce evident
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
și Stephen sunaseră pe la hoteluri și moteluri prin toată zona în speranța de a o găsi, însă fără succes. Nu-mi vine să cred că se întâmplă una ca asta. Gail stătea în camera lui Nieve, uitându-se la superba rochie de mireasă Vera Wang de pe umeraș. Aidan era în picioare sprijinit de cadrul ușii. — De ce nu poate pur și simplu să se întoarcă și să meargă până la capăt cu nunta? Doar nu a făcut nimic rău. Acum toată strădania și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
capăt de țară. Cel mai important acum e să o găsim și să îi spunem că o iubim. —Știu, zise Aidan dezolat. Știu. În mod corect, se gândi Nieve, ar fi trebuit să se întoarcă. Să-și tragă pe ea rochia de mireasă, să țină capul sus și să meargă până la capăt cu nunta. Așa ar fi făcut o adevărată învingătoare. În schimb, ea dăduse bir cu fugiții. Niciodată nu mai fugise de ceva, în viața ei. Dar acum stătea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
interviuri, iar dealerii s-au plâns, bineînțeles. Dar ce poți să faci? —Dumnezeu știe, spuse Nieve. Oricum, Sienna, trebuie să intrăm în casă și să despachetăm. Cum a fost nunta? Sienna aruncă o privire umerașului acoperit în care se afla rochia Vera Wang. —V-a afectat în vreun fel tărășenia de la Ennco? Nieve se uită la Aidan și apoi spuse cu tărie: —Nu. Absolut deloc. Puse rochia peste un braț, iar cu celălalt își trase valiza Diane von Furstenberg spre casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Cum a fost nunta? Sienna aruncă o privire umerașului acoperit în care se afla rochia Vera Wang. —V-a afectat în vreun fel tărășenia de la Ennco? Nieve se uită la Aidan și apoi spuse cu tărie: —Nu. Absolut deloc. Puse rochia peste un braț, iar cu celălalt își trase valiza Diane von Furstenberg spre casă. —De ce nu i-ai spus? întrebă Aidan deschizând ușa de la intrare. —De ce să-i spun? i-o întoarse ea. Și-apoi, mă simt măritată. Aidan râse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Merinos ! 66. Numai cei deja beți și snobii pot fi îmbătați ușor, la o beție...de cuvinte ! 68. Oricât ar fi de mare, într-o sufragerie nu încape o Bibliotecă...națională ! 69. Numai cuceritorii bogați pot ușor să asorteze unei rochii de seară, decoltată major, o splendidă bijuterie... muzicală ?! 70. În ingineria financiară, bilanțul oferă probabilitatea de a fi utilizat ca un lanț ...dublu de cifre ! 71. Toată amărăciunea omului se adună zi-de-zi, în bila... de rulment ! 72 În fața controlorului de
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
scufundat în vin, Iar chefliul Bachus mă îndrumă. 22 septembrie 2011 Amintiri am venit pe lume cu nesomnul sub pleoape semăn cu mama îmi legăna țipetele pe picioare apoi pleca la apaca așa s-a croit destinul meu între două rochii și o fustă tata purta întotdeauna cravată se trezea cu noaptea în cap până la vulcan mânca o pâine era șofer ducea cu raba tone de vise le deșerta într-o groapă de la marginea orașului îmi aduc aminte parcă ar fi
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
și apoi o cheie Învârtindu-se În ușa de la intrare, pe care intră o femeie pe care am recunoscut-o imediat ca fiind Ilse Rudel, vedeta de cinema de la UFA Film Studio. Purta o haină neagră din samur și o rochie albastră de seară din organza de satin. Se uită la mine nedumerită, În vreme ce eu doar am rămas prostește cu ochii la ea. Merita. Avea un corp din ăla ca-n visele pe care Îmi doream adesea să le am din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
să mă masez pe creștet ca să mă simt mai bine. Nu i-am povestit de faza cu Goering. Nu era nevoie să știe mai mult decât trebuia. Era mai sigur pentru ea astfel. În dimineața aia era Îmbrăcată cu o rochie din bumbac, verde-Închis, cu guler Înalt pe gât și manșete apretate din dantelă albă. Pentru un scurt răstimp, m-am hrănit cu Închipuirea că Îi ridic rochia În sus și mă familiarizez cu linia curbă a feselor și cu adâncimea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Era mai sigur pentru ea astfel. În dimineața aia era Îmbrăcată cu o rochie din bumbac, verde-Închis, cu guler Înalt pe gât și manșete apretate din dantelă albă. Pentru un scurt răstimp, m-am hrănit cu Închipuirea că Îi ridic rochia În sus și mă familiarizez cu linia curbă a feselor și cu adâncimea sexului ei. Fata asta, amanta lui Pfarr. O să Încercăm să dăm de ea? mă Întrebă Inge. Am scuturat din cap: — Polițaii o să trebuiască să afle de ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Își dădu pe spate gâtul lung. Găsind bucurie tocmai În faptul că acțiunile mele erau deliberate, m-am apropiat de ea și am privit În tihnă pe chipul ei În jos, peste sâni și peste abdomen, peste coapse, până la tivul rochiei verzi din bumbac. M-am Întins În jos ca să-l apuc. Degetele noastre s-au atins fugar atunci când ea mi-a luat marginea rochiei din mâini și a ținut-o pe talie, până unde i-o ridicasem eu. Am Îngenuncheat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
În tihnă pe chipul ei În jos, peste sâni și peste abdomen, peste coapse, până la tivul rochiei verzi din bumbac. M-am Întins În jos ca să-l apuc. Degetele noastre s-au atins fugar atunci când ea mi-a luat marginea rochiei din mâini și a ținut-o pe talie, până unde i-o ridicasem eu. Am Îngenuncheat apoi În fața ei, ochii mei Întârziind secunde bune pe desuurile ei Înainte de a-mi Întinde mâna ca să-i trag chiloții În jos, până În jurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
picioarele ca să iasă din ei, cu lungile-i coapse netede tremurând ușor atunci când se mișca. Mi-am ridicat privirea la priveliștea după care tânjisem de dorință, și apoi dincolo de aceasta, la un chip care-mi zâmbi și apoi dispăru când rochia se ridică deasupra capului, dezvăluind sânii, gâtul și din nou capul, care Își scutură cascada de păr negru, lucios, ca o pasăre fluturând din aripi. A lăsat rochia să cadă pe jos și a rămas În picioare În fața mea, goală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
dincolo de aceasta, la un chip care-mi zâmbi și apoi dispăru când rochia se ridică deasupra capului, dezvăluind sânii, gâtul și din nou capul, care Își scutură cascada de păr negru, lucios, ca o pasăre fluturând din aripi. A lăsat rochia să cadă pe jos și a rămas În picioare În fața mea, goală, doar cu portjartierul, ciorapii și pantofii. M-am dat Înapoi, sprijinit pe pulpe, și, cu o excitare care se cerea dureros să fie eliberată, am privit-o cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
ea. Nu, sigur că nu, i-am spus, apreciind În tăcere felul În care modestia care făcea loc nerăbdării o făcea și mai atrăgătoare. Pe sub haina de ploaie de culoarea lutului ars pe care o descheiase la gât, purta o rochie din bumbac albastru-Închis, cu un decolteu care-mi oferea privirii câțiva centimetri de piele arsă de soare. Începu să răscolească În poșeta Încăpătoare din piele maro. — Așadar, zise ea cu nervozitate, despre Paul... știți, după moartea lui a trebuit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
ați îmbiat la apa voastră, înseamnă că sunteți creștini milostivi, rosti, cu încredințare, Crăiasa, care, după ce bău, cu lăcomie, apa dintr-un căuș, făcut din coaja unui copac, se transformă într-o fată frumoasă, haina verde se preschimbă într-o rochie albă de mătase, iar coroana hidoasă într-o coroniță de aur. Mirați, drumeții începură ași căuta ascunziș, ba Ionică încercă să o ia la sănătoasa, dar, pe loc, le-au amorțit picioarele, rămânând statui vii. Eu am fost blestemată de
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
furuncul și că acest furuncul se numește Lulu? Știi că am venit aici ca să-mi reamintesc pielea fetei care în mine a găsit mereu un colț umbrit unde și-a putut legăna păpușa și că jos, pe locul unde tivul rochiei ei atinge pulpa cu pieliță dulce și transparentă am găsit acum un furuncul mizerabil care se numește Lulu? Ninge acum pe marile și sclipitoarele ferestre ale vilei. N-am aprins Heloc lumina în hol. Privesc cum amurgul își interpune filtrele
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
viața n-are nimic de-a face cu artificiul paginilor din fața mea, care trebuie exaltat și apărat. Când mergeam la circ, în copilărie, nu-mi plăceau nici animalele, nici clovnii, dar o anumită nuanță fugară de mov-purpuriu, de ver-zui-fulgerător-albastru-intens de pe rochia plină de paiete a vreunei călărețe sau trapeziste mă înnebunea, mă copleșea cu un deliciu sumbru, o topire a oaselor în culoare. Colecționam poleieli de ciocolată tot pentru nuanțele lor de nenumit, acele ape de verde și roz care nu
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
cutia toracică, priveam cum tipul nesfârșit de lung, "nazistul", cu nădragii evazați de trei palme, își aluneca mâinile pe fundul blondei spălăcite cu care dansa și îi strecura mereu coapsa între picioare, lipindu-și-o de pubisul ei ascuns sub rochia sidefie. Lulu rânjea cu o dantură de negrotei, cu ochi lucind demonic, reflec-tînd albastrul, smaraldul și rozul becurilor. Țopăia pe călcâie, lăutărește. La dansurile rapide se întrecea cu Bazil în a arunca piciorul împrejur, a mișca din dos muierește... își
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
mergând încet, cu capul în pământ, pe drumul dintre casele țărănești și fântânile cu căruțe de tablă, legate cu lanț. Nici măcar localnicii care treceau pe lângă mine nu păreau să mă observe. Doar pe pragul vreunei porți câte o fetiță în rochie de stambă, cu un cântar și un coș cu cireșe înainte, se uita lung după mine, cu ochi lărgiți de o tristețe atavică. Am ieșit din sat și am luat-o pe drumul asfaltat, mărginit de cariere de piatră și
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
uitîndu-se plictisite pe sub gene. Chiar și în lumina pâlpâitoare și palidă puteai să-ți dai seama de sclipirea culorilor de pe pleoapele lor, de pe umerii obrajilor, de roșul puternic, unsuros, al rujului de pe buzele lor. Pe tricouri, pe bluze și pe rochii își cususeră paiete cu ape verzi-albastre sau mov-indigo, care ardeau brusc într-o rază favorabilă de lumină. 126 Unghiile le erau lăcuite, chiar și cele de la picioare ale fetelor care veniseră în sandale. Când am trecut pe lângă ele, făcîndu-mă, ca
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
Am apăsat clanța îngustă și rece, pe jumătate acoperită de vopsea, și am deschis. Pe scaunul de faianță, dreaptă, supradimensionată, hieratică asemeni unei regine pe tron, stătea sora mea. Pereții înguști ai cabinei erau neîncăpători pentru teribila statuie vie. O rochie simplă, albă îi acoperea corpul, iar pe toate degetele, ca niște gheare de jumătate de metru lungime, avea filme răsucite, negre-violete-lucioase, într-o continuă fremătare. Pe jos, pe mozaic, mai erau câteva filme buclate, developate, în cadrele cărora puteai distinge
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]