6,994 matches
-
oamenii din interiorul acestora și apoi le-au dat foc.O lună mai tarziu, când s-au stins tăciunii,autoritățile române au adus prizonierii de război 1 Jean Ancel, Transnistria, vol.II , București, Ed.Atlas, 1998, p. 240; - 46 ca să sape sanțuri în jurul depozitelor,să scoată cadavrele, prin diferite mijloace, cum ar fi utilizarea greblelor și să le îngroape. Exhumarea cadavrelor, înfăptuită sub supravegherea Comisiei de anchetă județeană, a scos la lumina rămășițele a mai mult de 22.000 de cadavre
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
jurnalul său ofițerul de artilerie care se retrăsese peste Don. “Cât oare mai trebuie să dormim sub cerul liber? Trupul nu va mai suporta. Peste toate astea vin păduchii și murdăria !!!”. În aceste condiții, trupele nu aveau niciun prilej să sape șanțuri de comunicații și latrine. Soldații dormeau înghesuiți ca sardelele, în gropi de pământ acoperite cu prelate. Infecțiile se răspândeau repede. Dizenteria avea în curând să aibă un efect epuizant și demoralizator, deoarece soldații slăbiți iși făceau nevoile pe lopeți
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
efect epuizant și demoralizator, deoarece soldații slăbiți iși făceau nevoile pe lopeți în tranșee, apoi aruncau conținutul peste parapet. Autorii scrisorilor iși scuteau rudele de întreaga mizerie a vieții lor. “Ne facem nevoile împreună”, scria Kurt Reuber, “într-o gaură săpată la marginea unui șanț din stepă. Cel mai sărac și mai prost echipat adăpost. Murdărie și lut. Nu se poate face nimic din ele. De- 81 abia daca se găsește vreun lemn pentru buncăre. Suntem înconjurați de un peisaj trist
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
au folosit furtune și pompe pentru a împroșca benzină în magazii și peste oamenii din interiorul acestora și apoi le-au dat foc.O lună mai tarziu, când s-au stins tăciunii,autoritățile române au adus prizonierii de război ca să sape sanțuri în jurul depozitelor,să scoată cadavrele, prin diferite mijloace, cum ar fi utilizarea greblelor și să le îngroape. Exhumarea cadavrelor, înfăptuită sub supravegherea Comisiei de anchetă județeană, a scos la lumina rămășițele a mai mult de 22.000 de cadavre
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
jurnalul său ofițerul de artilerie care se retrăsese peste Don. “Cât oare mai trebuie să dormim sub cerul liber? Trupul nu va mai suporta. Peste toate astea vin păduchii și murdăria !!!”. În aceste condiții, trupele nu aveau niciun prilej să sape șanțuri de comunicații și latrine. Soldații dormeau înghesuiți ca sardelele, în gropi de pământ acoperite cu prelate. Infecțiile se răspândeau repede. Dizenteria avea în curând să aibă un efect epuizant și demoralizator, deoarece soldații slăbiți iși făceau nevoile pe lopeți
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
efect epuizant și demoralizator, deoarece soldații slăbiți iși făceau nevoile pe lopeți în tranșee, apoi aruncau conținutul peste parapet. Autorii scrisorilor iși scuteau rudele de întreaga mizerie a vieții lor. “Ne facem nevoile împreună”, scria Kurt Reuber, “într-o gaură săpată la marginea unui șanț din stepă. Cel mai sărac și mai prost echipat adăpost. Murdărie și lut. Nu se poate face nimic din ele. De abia daca se găsește vreun lemn pentru buncăre. Suntem înconjurați de un peisaj trist, monoton
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
sunt înglobate treptat și în permanență de oseină până la sfârșitul osteogenezei. Datorită acestor procese se ajunge la o creștere supraabundentă a osului. Osul va fi remodelat cu ajutorul osteoclastelor, celule gigantice multinucleate, care distrug anumite părți ale osului lăsând altele intacte, săpând galerii și lacune. în urma acestor procese apare substanța osoasă nouă, funcțională, adaptată la necesitățile de susținere. Osificarea primară Osificarea poate avea loc prin două procese: unul care pornește de la modelul cartilaginos și altul de la cel membranos. a) Oasele lungi, scurte
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
se localizează la extremitățile canalului diafizar. Osificarea secundară periostică (pericondrală) se caracterizează prin substituirea lamelor osoase primitive prin noi lacune osoase precum și prin formarea de sisteme haversiene. Osteoclastele, ce însoțesc expansiunile conjunctivo-vasculare, erodează osul periostic numai în zona lui mijlocie săpând canale care se alunaesc în axul osului anastomozându-se unele cu altele și formând lacunele lui Howship. Acestea sunt căptușite cu o sinaură pătură de osteoblaste sub influența cărora se formează lacunele osoase ce înalobează osteoblastele și limitează un conduct central
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
fi: - articulare; - nearticulare: - protuberanțe/tuberozități: proeminențe puternice, nereaulate, nedetașate de suprafața osului; - eminențe mamilare: suprafața proeminenței nedetașată este netedă; - tuberculi: suprafața proeminenței nedetașată este nereaulată; - spine: proeminență ascuțită; - creastă: proeminență liniară cel mai frecvent tăioasă. 2. Cavitățile osoase sunt spații săpate în structura osului și se descriu ca fiind: - articulare; - nearticulare: - cavități de inserție: cavitatea diaitală a marelui trohanter femural; - cavități de recepție: fosele orbiculare; - cavități de mărire: sinusurile frontale, maxilare. 3. Găurile și canalele osoase se deschid la suprafața oaselor
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
o modalitate concretă de a le arăta oamenilor că performanța lor este necesară și că succesul le poate fi direct răsplătit. Există un vechi proverb chinezesc care spune: „Atunci când bei apă, nu uita de oamenii care te-au ajutat să sapi fântâna”. Uneori, chiar și contribuțiile financiare modeste pot genera un sentiment de mândrie și entuziasm ce pot deveni contagioase pentru întreaga companie. Asemenea distribuții financiare, dacă sunt însoțite de o reacție pozitivă, vă pot menține echipa la capacitate maximă șapte
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
Simplificarea actualului sistem de decizie în realizarea filmului, de la apariția ideii la materializarea ei în operă, prin desființarea unor verigi intermediare și paralele, prin reducerea termenului de avizare a decupajelor la maximum două luni și stabilirea unor termene de 2-3 săp tămîni după terminarea filmului pentru aprobarea difuzării. [...] - Întărirea răspunderilor ideologice, artistice, economice și organizatorice ale Caselor de filme [...]. Casa de filme să devină veriga hotărîtoare în asigurarea calității scenariului, decupajului și, implicit, a filmului. - Planurile tematice ale filmului artistic de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
fanatismul unor ereziarhi și lideri religioși, să nu înțeleagă rostul carității în realizarea unității și păcii. Dacă popoarelor li se poate aplica cuvintele mântuitorului „Părinte iartă-le lor căci nu știu ce fac" nu aceleași cuvinte se pot adresa celor care au săpat cu bună știință la temelia Bisericii lui Hristos, reușind să-i șubrezească fundamentul. Prima erezie notabilă apare chiar în timpul vieții apostolilor, când printre creștinii provinciilor din Asia mică se propagă un curent anticreștin, care susținea că mântuirea nu se poate
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ei suprem a anihilat primul atribut al bisericii infailibilitatea, distrugând astfel singura autoritate care are puterea de a controla’’. Prin urmare, se poate spune fără a greși că Luther în dorința lui de a reforma biserica, în fapt i-a săpat la temelie reușind s-o dărâme. Mai mult ca atât, a călcat în picioare cerința lui Hristos care a poruncit Apostolilor să se ferească de patimi, învățând în același timp oamenii cum să se ferească de ele. Or exemplul pe
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
o asemenea matrice stilistică, o dată statornicită în inconștient, suportă inalterabilă, orice bombardament al conștiinței" (p. 107). După ce așază acești stabilopozi conceptuali pentru o filosofie generală a culturii, Blaga culisează spre specificarea matricei stilistice înscrise în cutele spirituale ale duhului românesc. Săpând prin mijloacele unei arheologii filosofice, Blaga găsește "nucleul iradiant" al matricei stilistice românești subzistând învelit în coconul culturii folclorice în care s-a revărsat spiritul țărănesc. Această matrice reprezintă identitatea cu sine însuși a românismului în cursul veacurilor; ea constituie
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
au" (Marx și Engels, 1958, p. 485). Profet al societății comuniste și al prăbușirii sistemului capitalist, care este condamnat la pieire de însăși logica inexorabilă a istoriei, Marx este în același timp și un prooroc al postnaționalismului. Națiunea este continuu săpată la temelii de forțele de producție care nu mai respectă barierele politice. Revoluția industrială, descătușând forțe nebănuite ale producției, angrenează piețele naționale, anterior autarhice, în cadrul sistemului economic mondial. Antinaționalismul principial este totuși temperat prin adăugarea unei componente inspirate de Realpolitik
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care, la rândul ei, a scizionat L'Académie française la sfârșitul secolului al XVII-lea. Disputa istoricilor germani se înscrie în prelungirea acestei lungi și fertile tradiții conflictuale a gândirii occidentale. Odată cu declanșarea disputei și pe măsură ce tranșeele intelectuale au fost săpate pentru a demarca taberele implicate în conflict, ostilitățile s-au derulat pe două fronturi paralele: în spațiul academic al publicațiilor profesionale, cât mai ales în sfera publică prin intermediul ziarelor de prestigiu ale presei germane. În fapt, prima salvă a fost
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
lui mormânt. Cu prilejul aniversării morții lui Eminescu, de o amintire atât de tragică, dorim a demonstra că politica păcătoasă din trecut în zadar a pus față în față, ca vrăjmașe, două popoare, între cari viclenia politică a voit să sape o prăpastie de ură. Parcă răsună cu bucurie corul minunat al celor două popoare: la melodia melancolică a doinelor răspunde ecoul străbun al baladelor săcuiești, rotunjoara cuvântului maghiar cu iubire se îmbrățișează cu iedera proaspătă a limbii române. Și atât
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fundamentală a materialității" 186. În mitologia românească, în unele variante despre facerea lumii, cele 4 elemente primordiale apa, pământul, focul, aerul pun temelie universului, învestind ontologic increatul: "Pământul stă pe apă, de unde și credința că de aceea izvorăște apă când săpăm în pământ; pământul e așezat pe apă, iar cerul ca o umbrelă deasupra lui; alții cred că pământul e așezat pe apă, apa pe foc și focul pe voia lui Dumnezeu."187 Într-o altă versiune despre facerea lumii, din
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
din grădină, din coajă de brad și din "poame" (fructe) sfințite de Ziua Crucii, cu care se afumă gospodăria, înconjurându-se casa și grădina de trei ori, pocnind, în același timp, în fierul plugului. Apoi, cu fierul de la plug se sapă puțin la rădăcina fiecărui pom pentru a rodi mai bine peste an.427 În Bucovina, "pentru a se încălzi îngerii", în ziua de Blagoviștenie (Bunavestire), se face foc în ogradă, dinaintea ușii, punându-se alături poame, sare și o cofă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-ntreabă de ce plâng, / Cum n-oi plânge ș-oi ofta, / Dacă n-am pe nimeni, / Numai pe mândruța mea / Care mă iubesc cu ea. Și la mine, în grădină, / O prins doru rădăcină. / Ș-am chemat un om să-l sape / Și nu l-o mai putut scoate; / Ș-o săpat un an ș-o vară / Și n-o mai scos doru-afară."124 Spațiul sacru, de trecere de la anul vechi la anul cel nou, construiește ritualul de transfigurare a umanului în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Dacă n-am pe nimeni, / Numai pe mândruța mea / Care mă iubesc cu ea. Și la mine, în grădină, / O prins doru rădăcină. / Ș-am chemat un om să-l sape / Și nu l-o mai putut scoate; / Ș-o săpat un an ș-o vară / Și n-o mai scos doru-afară."124 Spațiul sacru, de trecere de la anul vechi la anul cel nou, construiește ritualul de transfigurare a umanului în plan cosmic, relația dintre om și natură fiind supusă unei
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lasă, / Se lasă pân la pământ / Și mă-ntreabă de ce plâng. Cum n-oi plânge ș-oi ofta? / Rău mă doare inima; / Că la mine în grădină / A prins scârba rădăcină. Și l-am pus pe-un om s-o sape, / De scârbă ca să mă scape / Și el a săpat de-un stat, / Dar de scârbă n-a mai dat."127 Uneori, trăirea paroxistică re definește relația dintre om și natură în plan antitetic: "Frunză verde-a mărului, / Jelui-m-aș
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de ce plâng. Cum n-oi plânge ș-oi ofta? / Rău mă doare inima; / Că la mine în grădină / A prins scârba rădăcină. Și l-am pus pe-un om s-o sape, / De scârbă ca să mă scape / Și el a săpat de-un stat, / Dar de scârbă n-a mai dat."127 Uneori, trăirea paroxistică re definește relația dintre om și natură în plan antitetic: "Frunză verde-a mărului, / Jelui-m-aș și n-am cui, / Jelui-m-aș codrului; / Codrul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Trecere": " Ciobănaș, de la miori, / Un` ți-a fost soarta să mori? / În vârfuțu muntelui, / La tulpina bradului! / Luminiță cin` ți-o fi? / Soarele de-a răsări! / Cruciuliță cin` ți-a pune? / Soarele dac-a apune! / Și groapă cin` ți-a săpa? / Ploile care-or ploua / Acelea m-or și-astupa! / Și de bocit, / Cin ` te-a boci? / Oile când or veni, / Oile, mioarele, / Și câmpul cu florile, / Munții cu izvoarele."171 În alte variante, soarele este ajutat de lună și de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se crede că acel ce numără rândunelele care apar prima dată se va întâlni, pe cea lume, cu toți atâția oameni câte rândunele a numărat, iar, când vede cineva prima dată rândunele e bine să stea pe loc și să sape cu piciorul drept în pământ pentru a afla un cărbune care, băut cu apă, poate tămădui de friguri. În Bucovina, în schimb, cine vede rândunelele prima dată e bine să se spele cu apă sau cu lapte pe obraz, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]