7,183 matches
-
îi admir pe cei combativi și bățoși în prefețe. Au alura învingătorilor care înfig steagul victoriei în redutele cucerite. Deși soldat vechi, pe mine mă vizitează încă, destul de des, ideea de vulnerabilitate în viață și în scris. în timp ce ei, la sfîrșitul unei lucrări, exultă și așteaptă laudele, eu îmi contabilizez, în gînd, slăbiciunile. Odată ce am
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
opere”, „Cîntece de Mauriciu Vescan”, „Soliștii de muzică populară romînească”, „Din muzica orașelor și regiunilor patriei”. S-a cîntat în acea zi și muzică simfonică, dar nici o piesă potrivită cu doliul. Nici la Bacău emoția n-a fost prea mare. „Steagul roșu” a publicat abia sîmbătă (o zi după înmormîntare) comunicatul Uniunii Scriitorilor și Ministerului Invățămîntului și Culturii despre moartea poetului și a reprodus „Serenada muncitorului”, însoțind-o cu următoarea notă: „Poezia este scrisă probabil sub influența revistelor progresiste «Romînia muncitoare
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
îngrijită] de Mihail Petroveanu [și] Cornelia Botez, 1978, p. 440-441. (Și în celelalte capitole, citatele sînt date din aceeași ediție.) 5. Județul Bacău. Studiu agricol și economic, Tipografia ,,Romînul”, 1889, p. 23. 6. Ing. Ilie Ciovică, ,,Bacchus în Moldova”, în ,,Steagul roșu”, 19, nr. 3 719, 17 ianuarie 1965, p. 2. 7. Gala Galaction, ,,Profesorul de igienă”, în Opere, 9, Ediție îngrijită de Teodor VÎrgolici, Academia Romînă, 2003, p. 368 și ,,Tony Bacalbașa”, în Opere alese, 2, Editura pentru Literatură, 1961
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lui Ion Alecu, lui Alfred Klugi, ca și eminenților profesori în viață: Ernest Stere de la Universitatea din Iași, profesorului de franceză George Ionescu, profesorului de fizică și chimie Leonida Dumitrescu, care mi-au împărtășit din luminile lor”. (,,Vie amintire”, în ,,Steagul roșu”, 22, nr. 4.624, 20 decembrie 1967, p. 1) „Aud materia plîngînd...” 1. [Guy de Maupassant: „Bel-Ami”], în Opere, 10, Ediție critică de Rodica Rotaru și Al. Piru, ed. Minerva, 1981, p. 308. 2. Ediția cit., p. 910. 3
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
3. 4. Agatha Grigorescu-Bacovia, Bacovia. Poezie sau Destin, ediția citată, p. 335. 5. ,,Prezența poetului” în ,,Contemporanul”, nr. 22, 31 mai 1957, p. 3. 6. ,,Scînteia”, 26, nr. 3 913, 23 mai 1957, p. 4. 7. ,,Gînduri despre Bacovia”, în ,,Steagul roșu”, nr. 1513, 3 decembrie 1957, p. 2. O consimțire vinovată 1. ,,Omagiu”, în ,,Ateneu”, 3, nr. 9, septembrie 1966, p. 2. 2. Pentru Gr. Tabacaru s-au organizat simpozioane în 1971, 1973 și 1983. Lucrările celui din 1973 au
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a orașului. O blondă emaciată, scheletică, tunsă scurt, purta pe piept, ca pe un scalp, propriul păr, făcîndu-și loc printre oameni cu o nuielușă și bolborosind vorbe ciudate. „Scalpul” atîrna ca o eșarfă, însă mie mi s-a părut un steag căzut, semnul unei înfrîngeri dureroase, ireversibile. Dincolo de figură, ceea ce ne impresionează la astfel de oameni, chiar dacă n-o știm, e „povestea” lor. O enigmă, a cărei dezlegare doar o bănuim, căci fiind „suspecți” nu intrăm în dialog cu ei. Călinescu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ridică și duce mai departe flamura neagră a tristeții, căzută odată cu moartea lui Traian Demetrescu, Ștefan Petică, Iuliu Cezar Săvescu și a altora. A fost o opțiune necesară, grea, dar norocoasă: l-a evidențiat. Cei mai mulți dintre contemporani au apucat alte steaguri, mai ușoare, și alte drumuri, mai netede. în același timp, el anticipează tristețea generației care va urma. Ca și a sa, aceasta va începe dezinvolt, optimist, cu aspirații frumoase, apoi, constrînsă de evenimente descurajante, obosește, pierde din elanuri și abnegație
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
e sensul Inițierii și sursa teribilei suferințe a lui Petru Aruștei. Moartea nu înseamnă nici vindecare, nici trecere, ci doar o nouă naștere în suferință: "Moartea și tortura îmi călăuzesc creierii prin noapte atunci când bucuria ar trebui să-mi fie steag! Trudesc cu amărăciune pe pământul meu sterp, dar nu uit să-mi spun: întruchipările mele sunt tot mai vii, o putere mare respiră eliberată în creierii mei; o viață ca nici una-alta! Altfel, sunt întotdeauna singur: trăiesc în preajma lumii care
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
un cuvânt, își imaginează mici istorii sentimentale desfășurate de regulă în interioarele casnice unde mocnește spleen-ul provincial, deocamdată ostoit de jocurile erotico-livrești: Aer cald, ochii-s fierbinți/ tremură jumătatea-nsorită-a orașului/ trecem agale, cuminți,/ prin mansarde,/ anonimi fără steaguri, fără cocarde.// La noi e liniște peste olane,/ să facem pasiența din cărți și din palme / sus uitați de trecători,/ iubirile noastre sunt calme". În Paletă de amurg (Editura Junimea, Iași, 1991), poetul rămâne același devorator de fantasme erotice sau
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ale mitologiilor culturale de dată recentă se proiectează scenarii textualiste, complicate adesea excesiv. Tiparul cel mai frecvent utilizat este concepția chinuită a poemului, fixată într-un decor similiamniotic fastuos, în care se amestecă elemente de recuzită avangardistă și postmodernă: "deci: steagurile mici rumegă bătrâni și ziare.../ complexele alimentare în vomă și urlet .../ tipii din vârfurile societății duhnind a femei / și lașitate.../ autorul între câmpie de cenușă/ citind din G. Bacovia și C. Vallejo..." (În roua atât de fierbinte). Sau: "(astăzi va
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
fel mai general, mai incert din punct de vedere cronologic, bătrîna Franță monarhică, acea Franță de dinaintea acelei rupturi revoluționare, din care legenda a făcut "plăcerea de a trăi": cultul său a fost întreținut cu pioșenie, printre florile de crin, alături de steagul alb, alături de principii martiri și de eroii mișcării șuanilor, alături de un sentimentalism regalist, a cărui devoțiune s-a prelungit pînă la începutul secolului nostru. De asemenea, neomonarhismul maurrassian i-a definit postulatele esențiale, referindu-se la un sistem politic considerat
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
cîțiva ani. Makarenko și-a desfășurat munca educativă în condiții cu totul speciale; activitatea sa n-a constituit un experiment, ci o experiență. Ideile sale au fost expuse, mai ales, în opere literare Poemul pedagogic (1933-1935), Cartea pentru părinți (1937), Steaguri pe turnuri (1938) (3); ele au aspectul unor ipoteze, care n-au putut fi verificate în împrejurări variate pentru a se putea stabili precis condițiile de aplicare: ,,Cu toate că a trebuit să lucrez 16 ani într-o casă de copii, n-
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
regim. Altare improvizate amintesc de morții din Decembrie, ca un tragic memento, ca o provocare la angajament social. Lozinci fără număr dau expresia noului crez politic, zidurile cenușii ale Universității rezumă parcă un "discurs" structurat de spiritul libertar și democratic. Steagurile baltice, așezate unul sub altul, se prelungesc pe verticală în tricolorul nostru, ca un nou pas, logic, în reconstrucția unei Europe libere. O asemenea Europă nu mai vrea să cunoască opresiunea, fie ea și ascunsă sub alte lozinci aparent motivate
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
principii ale politicii s-a pierdut. Succesul operei noastre a fost mărit prin aceasta. Totuși, în lume, cuvintele Libertate, Egalitate, Fraternitate au pus în rândurile noastre, prin mijlocirea agenților noștri orbi, legiuni întregi de oameni care au purtat cu entuziasm steagurile noastre. Și totuși aceste cuvinte erau viermi care rodeau prosperitatea tuturor neevreilor, distrugând peste tot pacea, liniștea,solidaritatea, săpând toate temeliile statelor lor. Veți vedea mai târziu că aceasta a servit triumfului nostru, aceasta ne-a dat, între altele, posibilitateade
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
pierde ușor sub sugestie. Imbecilii care vor crede că repetă opinia ziarului partidului lor vor repeta părerea noastră sau pe cea care ne va plăcea nouă. Ei își vor închipui că urmează organul partidului lor și, în realitate, vor urma steagul pe care îl vom ridica noi pentru ei. Pentru a conduce în acest sens armata noastră de ziariști, va trebui să organizăm această operă cu o grijă cu totul deosebită. Sub numele de birou central al presei, vom organiza adunări
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
neoficiali. Principala diferență dintre stilul oficial și cel neoficial constă în faptul că în mesajul oficial scopul esențial îl reprezintă confirmarea, iar în mesajele neoficiale confirmarea apare în plan secundar, în cadrul unei întrebări. Primul tip de mesaj echivalează cu ridicarea steagului roșu, semnalînd șefului că vrei să fixezi informațiile în scris. Cel de-al doilea urmărește același scop, însă acțiunea este mascată sub încercarea de a fi de ajutor. Informarea Un e-mail informativ este o modalitate foarte eficientă de păstrare a
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
de pace cu puterea de a-și sprijini credințele cu acțiuni, deschizând mereu calea cu un pas înaintea noastră 15". Alte iconuri populare, care ne amintesc de credința în libertatea individuală și, în general, de mitul "cetății de pe colină", sunt steagul american și Statuia Libertății. Pe lângă acestea, ar mai fi, potrivit lui Nachbar și Lause, încă două iconuri care au creat imagini stereotipe ale Americii: mașinile și cărțile de credit. Ambele produc iluzia de mișcare și libertate financiară nelimitată. Înrădăcinate în credința
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
asupra celor care cred în el, modelându-i în funcție de simbolistica sa și înde-plinindu-și astfel misiunea pentru care a fost creat. Există, cu siguranță, sute de exemple de iconuri populare moderne, care ne înconjoară în viața de zi cu zi, de la steagul național, monumente și clădiri oficiale, la mașini, telefoane, televizoare, ipod-uri, bluejeans și jucării. * Încercarea de a sugera că există o posibilă le-gătură între reprezentări aparținând iconografiei religioase târzii, cum ar fi cea a Fecioarei Maria sau cele ale fecioarelor-martir, și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Preluarea de către femei, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a muncilor tipic masculine (cum ar fi nituirea sau construirea căilor ferate) îndeplinite înainte de război de bărbați a fost percepută ca o formă de patriotism puternic, simbolizat în tablou de steagul american din fundal. Numele, Rosie the Riveter, este o însușire a titlului unui cântec popular din 1942, referitor la femei în salopete, cu unelte industriale. Contribuția lui Rockwell la această nouă imagine a femeii-bărbat este combinația de referiri iconice din
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
pe cale orală prin două surse fundamentale: Calendarul popular și Cartea morților. Mesajele Cărții Morților sunt adresate mortului strigat pe nume (Ion, Vasile etc.), sau printr-un nume tabu (Dalbul de pribeag), zeițelor destinului (Zorile), soțului sau soției postume (bradul, sulița, steagul de înmormântare), substitutelor mortului (stâlpul funerar), adăposturilor postume (sicriul, mormântul, cimitirul, pământul), zeiței morții în ipostaza de pasăre de pradă (gaia, carboaica) și antropomorfă (Zâna bătrână, Moartea, Maica Precista, Maica Irodia), ghizilor providențiali (lupul, vulpea, vidra), vameșilor binevoitori, personajelor psihopompe
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
știu" [Vasiliu]. Dacă în prima variantă, apare o scenă identică de desemnare a soțului, în cea de-a doua sunt trei secvențe prin care fetele împăratului își aleg partenerii prin lovirea în cap cu un măr; În ceremonialul nupțial, bradul (steagul) mirelui formează adesea un cuplu divin cu mărul miresei. Mărul apare în diverse ipostaze: pom (arbore), poamă (fruct), floare, creangă. El este idealul de frumusețe a fetei de împărat care are "obrajii și sânii ca merele, fața dalbă ca florile
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
între om și copac este întâlnită încă de la naștere 248 (apa de la scaldă este aruncată la un pom roditor sau, la naștere, se plantează un pom care-l va reprezenta pe noul-născut). Ea se mai regăsește în ritualurile nunții 249 (steagul mirelui este împodobit cu ramuri de pom) și ale morții (aici apare pomul de înmormântare sau pomul ca substitut vegetal al mortului 250). Imaginea dublului vegetal pare să-i fi inspirat pe oameni. În esență, viul vegetal reușește să exprime
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
se referea la denumirea celor două principate. Reprezentantul Austriei s-a opus denumirii de „Principatele Unirii” dar a fost nevoită să accepte denumirea oficială de „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”. Franța amenințase că în cazul opoziției la acceptarea unui steag comun, ea va reveni la proiectul inițial al Unirii sub un domn străin, denunțând astfel compromisul de la osborne. A doua problemă se referea la drapel. Reprezentantul Austriei amenința că se retrage de la Conferință dacă se accepta un drapel comun pentru
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
pentru Principate va determina Austria să se retragă de la conferință. Mai mult, Francisc Iosif i-a scris lui Napoleon al III-lea; el făcea apel la sentimentele sale de prietenie și îi cerea, ca o favoare personală, să abandoneze ideea steagului comun. În cele din urmă, s-a ajuns la un nou compromis și s-a decis adăugarea unei banderole albastre pentru fiecare drapel. După cum se știe, Convenția de la Paris prevedea doar o unire parțială (legislativă) a Principatelor. Noul stat urma
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
atitudinea sa nu este ireproșabilă. Vezi A țese. Culori Culorile au o dimensiune simbolică majoră și o încărcătură energetică atât de puternică, încât se substituie uneori cuvintelor. Ele constituie vectorul înțelegerii, iar simpla lor prezență poate avea o anumită semnificație: steagul roșul ce interzice intrarea în mare, care nu este însoțit de nici un alt semn distinctiv. Chiar și la nivel profan, recunoașterea proprietății simbolice a culorilor, care găsesc un ecou în plan inconștient, este atestată de folosirea deliberată a lor în
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]