9,822 matches
-
lent, encore plus doux) în rezonanța aceluiași do major. În finalul preludiului, Debussy propune un adevărat studiu despre frumusețea vibrantă a sunetului în sine, prin plasarea arabescului melodic în prelungirea ecoului acordului de do major. Distorsionarea acustică astfel creată comunică sugestia vizuală a tulburării, a destrămării imaginii revelatoare. La nivel interpretativ, sunetul re din vârful acordului de încheiere necesită o subliniere dinamică suplimentară în scopul de a fi menținut prezent, ca o iluzie acustică, în auzul interior al auditorului, în momentul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
12. Feux d’artifice (Focuri de artificii) Odată cu proiecția sonoră a acestui veritabil „act pirotehnic”, arta lui Debussy pare să și fi atins idealul său compozițional, potrivit căruia menirea inspirației nu ar mai constitui-o simpla comunicare de sunete, ci sugestia unor adevărate imagini vizuale. Dar, mai presus de remarcabila forță de evocare a unor senzații, prin excelență, vizuale și acustice, Debussy surprinde prin acuitatea percepției efectului psihologic declanșat, propunându-ne esența distilată a unui asemenea spectacol. Astfel, suntem martorii „din
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
directă relație de determinare cu viziunea conceptuală inițial generatoare. Succedând efectul de prăbușire spectaculoasă determinat de trecerea la o țesătură transparentă asociată diminuării abrupte a nivelului dinamic, precum și ponderării tempo ului (Plus lent), coda preludiului (Encore plus lent) își propune sugestia îndepărtării de la locul festivității, apelând la murmurul în surdină a tremolo-ului suprapus unui fragment foarte îndepărtat al Marseillaise-i. Intenția de risipire a imaginii se realizează, mai ales, prin asocierea tonalității de do major a imnului cu zumzetul difuz al
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
mai tratate de artiștii din orice epocă. Biserica a apelat totdeauna la capacitățile lor creatoa‑ re pentru a interpreta mesajul evanghelic și aplicarea lui concretă în viața omului. Aceasta nu înseamnă că geniul uman nu și‑a găsit și alte sugestii sti‑ mulatoare și în alte contexte religioase. Este suficient să ne amintim de arta din antichitate mai ales cea greacă și romană precum și cea a civilizațiilor foarte vechi din Orient: totuși rămâne adevărat că, în virtutea dogmei centrale a întrupării cuvântului
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
continuu de ceea ce am putea numi „fascinația faptului infinitezimal”. Conceptul de infinetezimal este pur matematic, o entitate logică perfect definită și are o existență în sine independentă de realitatea fizică pe care o reflectă. însă, din punctul de vedere al sugestiei poetice, ceea ce este important rămâne faptul că acest concept este oglindirea unui proces fizic real.<ref id=”6”>Basarab Nicolescu, Cosmologia jocului secund, Editura pentru Literatură, București, 1968;</ref> Astfel, delimitarea conceptelor de natură poetică de cele matematice necesită determinarea
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
caraghiosul bizar”. Pe de altă parte, burlescul lasă loc imaginației și interpretărilor, mintea este hrănită, însă numai cu mesaje codate din partea artiștilor. Adevărata percepție a artei burlești literatură, pictură sau muzică își are proporțiile în funcție de cel căruia i se oferă. Sugestia și nu explicitul este ideea pe care pare să o urmeze, în timp ce omul medieval recunoaște simboluri, le ansamblează și stabilește raportul cu realitatea. Grotescul devine conceptul asociat prezentului, alimentat de abstragerea cunoașterii, se îndreaptă către devalorizarea tradiției. În secolele în
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
se înstrăineze de realitatea concretă, deschizând potențialitățile unei „lumi cosmice”. Piet Mondrian absolutizează severitatea formală a tuturor obiectelor, mergând pe ideea că din textura imaginii unui obiect ceea ce trebuie reținut este primordialul. Constructivismul se manifestă în arta Rusiei, influențată de sugestiile artistice ale colajelor și montajelor lui Pablo Picasso. Reprezintă tablouri neîncadrate de o ramă, constituite din obiecte palpabile. Se trece de la tabloul bidimensional la construcția tridimensională. Propunerea introducerii în artă a „ritmurilor cinetice ca forme de bază ale percepției noastre
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
sub al cerului azur, Zveltă insulă apare și sporește, minunată, Sărutată când de valuri, când de vânturi asaltată Printre-ocolul spumei albe, crini regali, jur-împrejur” Versuri ca cele de mai sus denotă remarcabile posibilități de stilizare a plasticului, folosindu-se, la sugestia parnasienilor, imaginea tridimensională. Limbajul său artistic împrumută din meșteșugul pictorilor și al sculptorilor secretul culorii și al reliefului. În lumea Rondelurilor, acordurile parnasiene găsesc formele cele mai senine și mai echilibrate. Anii maturității, în perspectiva senectuții, epurează arta lui Macedonski
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
ar zice o conversiune de la teluric la astral, după metoda spagirică. Dar și fără alchimie este învederată cinstea de care se bucură regnul mineral”. Afară de sintagmele folclorice transplantate direct („De treci codri de aramă...”) există în paginile de tinerețe eminesciene sugestii în care metalele enumerate devin alegorii, ca de exemplu, replica îngerului către Dionis, cercetător al cărții lui Zoroastru: „De ce vrei să scoți aramă sunetului aurului ? Nu-i cu putință”. Aurul și argintul, metalele dominante în poetica eminesciană, au, pe lângă atributul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
o mineralizează pe acesta din urmă în substanța argintului pentru a o face regina unui cosmos fluid și irizant, supus totuși caducității. Dintre metale, numai arama și fierul păstrează la Eminescu simbolismul ostilității dure enunțată de către Bachelard. Arama a trezit sugestia forței violente: Hesiod descrie o rasă de aramă, coloși uriași, metalul fiind destinat în egală măsura armelor de război. La noi Coresi și Dosoftei enumeră între arme arcul de aramă, cel din urmă autor sugerând tăria prin aceeași metaforă : „La
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Mureșanu, unde „Tresare miazănoaptea în inima de aramă/A turnului de piatră.” Dar și mai frecvent arama devine la Eminescu materia harpei, instrumental răzvrătirii și al tensiunii viforoase, spre deosebire de lira „gingașă și argintie”, cu sunetul ei dulce. Se convertesc astfel sugestiile războinice între-altele estetice, harpa de aramă însemnând și cântarea. În oda La Heliade, lira apare cu înțelesul pe care îl va conține ulterior harpa, întrucât, de altă factură decât „lira vibrândă de iubire”, ea „cântă de mărire”, stârnind furtuna oceanică
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
pe unchiul bătrân de „999 de ani și 52 de săptămâni” al lui Dănilă. Este sarcastic modul în care este introdusă viziunea unei „lumi pe dos” și redarea imaginii răsturnate a cifrei 999, însemnul simbolic al diabolicului, dar și o sugestie pentru devenirea la scara existențială a personajului. Nici a patra probă nu se deosebește de cealaltă, Creangă redând, în aceeași manieră mucalită, savoarea umorului condensată într un joc semantic, pentru a amplifica opoziția dintre cele două personaje, Dănilă și Sarsailă
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
a stabili cauzele pentru care Ioana l-a înșelat, decât de posibilitatea de a construi personajul din toate aceste manifestări momentane. Scrisorile ei l- ar putea ajuta să o readucă din trecut, evocând “temperamentul ei, bănuielile, afirmațiile grăbite pline de sugestii, patima în ură sau dragoste, mâinile și remușcările”. Nici ea un este capabilă să-l construiască: “Se contrazicea mereu, căci depindea de cum îi apărusem în ultima clipă. Ar fi fost greu să-mi scot un portret din părerile ei
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
de tatonări, reveniri și sincope în comunicare, deși consfințește despărțirea, este o declarație de dragoste din care rezidă gustul amar al pasiunii neîmplinite și frustrarea. Profilul eroinei se conturează fragmentar și discontinuu, prin însumarea de notații și de reflecții, valorificând sugestia proustiană a semi-absenței, „o absență căutată și uneori provocată de autor, în mod inconștient; pentru creația sa literară va fi în cele din urmă propice o prezență episodică și mai ales tranchilizantă a partenerei, o stare ambiguă de prezență intermedie
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
și plăcile, atitudine tipică unui meloman. Bunica se pregătește să moară e scrierea lui Anton Holban cea mai moldovenească, reluând atmosfera din Romanul lui Mirel, însă fără „modernism”. Lucrurile vechi și tradiția sunt privite cu gravitate, nuvela sprijinindu-se pe sugestia extraordinară a inefabilului scurgerii timpului. Autorul ilustrează cum neschimbarea și statornicia în obiceiuri devin tradiții. G. Călinescu a identificat aici tehnica gidiană a „caietelor”. Atmosfera este formată din detalii, care luate separat nu spun nimic, dar pe care timbrul autobiografic
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
unei formații livrești, a unei structuri psihice suprasaturate de cultură: comportarea artificială în fața unui fapt autentic se poate explica și prin anumite <<reminiscențe literare>>. Vorbe sau gesturi amintesc altele asemănătoare ale vreunui personaj celebru, și similitudinea e subliniată cu satisfacție. Sugestiile proustiene (atracția pentru <<les jeunes filles en fleurs>> asociațiile imprevizibile și fortuite, căutarea detaliului insignifiant care poate provoca rememorarea etc.) abundă.”<footnote Ibidem., p.76 footnote> Analiza ucide lent, dar sigur, personajele transformându-le în imagini date cu încetinitorul pe
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
la acele idei care se potriveau cu propria lor concepție, au ales din operele clasice tot ceea ce le trezea interesul, acele puncte de vedere de care se puteau servi pentru a-și argumenta ideile proprii. Lectura acestor opere le oferea sugestii și în rezolvarea unor probleme instructiv-educative. Astfel se explică faptul că aceleași idei pedagogice ale autorilor antici le găsim reluate în timp, uneori la distanțe de secole, în operele diferiților pedagogi. Nu este vorba însă de împrumuturi, ci de preluarea
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
produsul mediului în care va intra. Montessori s-a străduit toată viața să construiască, pe cale experimentală, o lume nouă, "o lume a copilului", în care adultul să nu se substituie personalității și voinței copilului, făcîndu-l să lucreze forțat sau prin sugestie, împotriva voinței, interesului și nevoilor lui, simțite de el. "În general, în școli se crede că satisfacția a fost obținută atunci cînd s-a învățat ceva. În școlile noastre însă, lăsînd copiii în libertate, am putut să-i însoțim pe
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
strategiilor de tip euristic, similare cercetării științifice, dă bune rezultate în planul însușirii temeinice a cunoștințelor, al formării priceperilor, deprinderilor. Atunci cînd sînt puși în ipostaza unor cercetători, elevilor le face o deosebită plăcere să redescopere adevăruri ale științei, confirmînd sugestia lui Rousseau din Émile sau despre educație. Activizarea predării și învățării presupune folosirea unor metode care să implice elevul în procesul de învățare, urmărindu-se dezvoltarea gîndirii, stimularea creativității, dezvoltarea interesului pentru învățare, făcîndu-l astfel un participant activ la procesul
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
se Înscrie În anul 1926 În Partidul Național Liberal, Îar În următorul an devine chiar șeful organizației de Iași a partidului, Dar numele său devine cunoscut În viața publică a României abia În 1930, când Gh.I.Brătianu a dat curs sugestiilor venite dinspre Carol al II-lea (proaspăt instalat pe tron), spărgând unitatea Partidului Național Liberal, care se opunea total actului de restaurație (8 iunie 1930). Gestul său de sciziune, a dus la apariția unei noi formațiuni politice - Partidul Național Liberal
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
simple semne bănești trebuiau să zboare în mijlocul publicului nu pentru a înlătura" baza metalelor nobile, ci pentru a scoate "metalele nobile din buzunarul publicului și a le aduce în vistieria goală a statului"673. Analiza poate fi considerată valabilă cu excepția sugestiei că cineva ar fi inventat hârtia-monedă cu scopul precis și dinainte calculat de a deposeda populația de valoare prin intermediul contribuțiilor sale la susținerea eforturilor de război. Ce este sigur este că hârtia monedă, mai mult decât orice formă de existență
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
și acum. Nota citită de către Savfet Pașa, din partea guvernului turc, prin care se condiționa participarea la Conferință de înlăturarea definitivă din cadrul deliberărilor a "chestiunii principelui străin", a eredității tronului și chiar a "consultării dorințelor țării", nu reprezenta o surpriză. La sugestia lui Cowly, se hotăra trimiterea unor note identice consulilor de la București prin care se cerea guvernului român menținerea ordinii și abținerea de la orice act contrar deciziilor areopagului european. Devenea astfel foarte clar care erau intențiile statelor semnatare ale Convenției de la
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
a susține pe Alesul nostru. Nu lăsați să fiți intimidați, nici de amenințări, nici de intimidări. Sunteți expresia Națiunii. Fiți executorii energici ai voinței ei"382. În contextul agitației de la Iași, primirea unui răspuns favorabil din partea împăratului francez, dar și sugestiile făcute de Bismarck, îl determinau pe principele Carol I să accepte tronul statului român. Tatăl său, Carol Anton, îl sfătuia totuși să păstreze un secret total asupra planurilor sale, invitându-i la Dusseldorf pentru discuții doar pe I.C. Brătianu și
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
atitudine precum cea amintită, statul prusac urmărea evitarea unor posibile neînțelegeri cu Rusia, a cărei adversitate față de ideea prințului străin era cunoscută, dar pe al cărei sprijin credea că putea conta în deja anunțatul conflict cu Austria 388. Atent la sugestiile și mesajele care-i veneau din partea tuturor cercurilor diplomatice europene, Bismarck simțea de datoria sa să-l avertizeze pe diplomatul Goltz asupra faptului că, indiferent de ce informații primea în privința sensibilului subiect românesc și nu numai, din partea ministrului de externe francez
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
gesturi importante. După ce pe 14 aprilie îi trimitea o telegramă lui St. Pierre, cerându-i să nu sprijine candidatura lui N. Bibescu, pe 19 aprilie, fără a-i promite sprijinul, îl sfătuia pe Carol să vină în România. Surprinzătoare era sugestia făcută viitorului domn al României de a pune Europa în fața unui fapt împlinit. Dacă la aceasta mai adăugăm și refuzul lui Wilhelm I de a lua în discuție cererea unui ministru turc de a-i interzice lui Carol să accepte
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]