9,918 matches
-
mișcările, pozițiile și gesturile corpului). Prin intermediul gesticii se pot exprima sentimente, gânduri, intenții, expectanțe etc., dar interesant este că se pot transmite toate acestea fără intenție sau fără ca emițătorul să-și dorească să exprime ceva celorlalți. Din punct de vedere temporal, numeroase dovezi atestă ca primă formă de limbaj între oameni limbajul semnelor, veritabil limbaj gestual al trupului, apărut și dezvoltat cu mult înaintea limbajului verbal. Practic, limbajul gestual a contribuit încetul cu încetul la înțelegerea, apropierea, ajutorarea și coordonarea între
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
precum rugăciunea, plecăciunea, sărutarea icoanelor). Constatăm că, armonizarea și sincronizarea gesturilor ca și în cazul împărtășirii credinței în Dumnezeu prin încrucișarea mâinilor contribuie la stabilirea unității între oameni. Din perspectiva sociologiei moderne, rolul întruchipat de o persoană și contextul spațial, temporal, social sau psihologic al comunicării influențează gestualitatea. O instituționalizare a anumitor gesturi se generalizează sub forma unor ,,reprezentări sociale", dând naștere unor așteptări specifice în legătură cu rutinele performate. În funcție de rolul jucat, persoana selectează gesturile potrivite pentru a se prezenta sau gestiona
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mai avem nevoie de gesturi. Identificarea referentului unui pronume personal constituie numai un caz particular de deixis. După Mihai Dinu (2004), există și alte manifestări ale deixisului: • deixis spațial: prin folosirea de adverbe (aici-acolo), pronume demonstrative (acesta-acela) etc.; • deixis temporal: prin apelarea la expresii diverse (astă vară, lunea trecută, după o oră etc.), timpuri verbale, adverbe (acum, atunci, azi, ieri, curând etc.), locuțiuni adverbiale (înainte de, în urmă cu, mai devreme etc.); • deixis social: prin utilizarea unor titluri de adresare în
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
elevilor în învățare; • evaluarea modului de înțelegere a conținutului predat. 6) Contextul cuprinde: • microcontextul, care este alcătuit din: a) contextul lingvistic (intra și intertextual); b) contextul referențial (reprezentat de domeniul de studiu); c) contextul spațial (sala de clasă); d) contextul temporal (data și ora zilei, ,,momentul istoric" în care se încadrează tema discursului). • macrocontextul: condițiile globale instituționale, sociale, economice, politice, cultural-educative în care se realizează discursul. Discursul didactic relevă întotdeauna subiectivitatea celui care produce intervenția discursivă. Reprezentările țin atât de contextul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
expresive au valoare atunci când sunt în concordanță cu tematica prezentată, cu natura relației cu elevii și cu indicii spațiali. Cu cât exprimarea verbală a sentimentelor și gândurilor este mai puternică, cu atât gestica devine mai accentuată și expresivă. * După întinderea temporală, apar în comunicarea didactică: gesturi care durează mai mult și gesturi care durează mai puțin. Un gest des întâlnit în comunicarea didactică care durează mai mult este enumerarea argumentelor pe degete. Enumerația digitală este un mod ideal pentru a prezenta
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
obicei, profesorii care folosesc acest gest frecvent au nevoie să-și facă ordine în dezordinea gândirii lor. Pentru a răspunde participării elevilor și a regla viteza interacțiunilor în sala de clasă, profesorul apelează uneori la gesturi economice din perspectiva întinderii temporale: * înclinarea capului în direcția elevului dornic să răspundă la lecție; * ațintirea unei priviri de atenționare asupra elevului indisciplinat; * indicarea unui cuvânt scris pe tablă; * întreruperea elevului cu ajutorul unui gest al mâinii atunci când greșește. * După precizie, remarcăm în comunicarea didactică: gesturi
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
rezultate neplăcute dacă este utilizată ca substitut sau pentru a evita strângerea informațiilor necesare. În situațiile cu încărcătură emoțională mare, în cele foarte importante, intuițiile sunt câteodată greu de separat de dorințele sau preferințele individului. Dacă există resurse informaționale și temporale pentru a reconsidera o decizie, este bine ca acestea să fie folosite. După ce efortul de explorare și de informare se încheie, intuiția sau sentimentele pot juca în continuare un rol important în decizia finală. Flerul poate fi considerat ca percepție
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
inteligentă" a resurselor, inclusiv a celor de timp. Timpul este o componentă a mediului de lucru care nu poate fi sub nici o formă neglijată. Există doar două modalități de abordare a timpului: una "pozitivă" prin încercarea de a administra componenta temporală într-un mod eficient, ori una "negativă", ce se reflectă într-o ignorare sau proastă administrare a bugetului de timp: Dacă vă preocupă timpul Dacă nu vă preocupă timpul * Puteți munci mai ordonat. * Performanța dumneavoastră va fi mai mare. * Puteți
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
comunicaționale. Astfel, presupoziția teoriei sale, în forma sa îmbunătățită, este că întreaga comu-nicare umană poate fi apropriată în formă narativă, cu alte cuvinte, orice act de comunicare constituie, în esență, o poveste, o interpretare a unor evenimente mundane cu caracter temporal și (in)formate de istorie și cultură. Studiul din 1987 al lui William Lewis preia aparatul conceptual al lui Walter Fisher, aplicându-l într-o situație care îl ajută să pună în lumină valoarea euristică a orientării narative în criticismul
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
același timp, criteriile necesare în demersul apreciativ. Fisher, de pildă, evidențiază forma particulară a raționamentelor morale, materializare a impulsului înspre moralitate caracteristic paradigmei narative. Natura formei narative, remarcă Lewis, este morală "întrucât poveștile fac evenimentele inteligibile prin impunerea unei ordini temporale care conduce la un scop ce definește cadrul moral al poveștii"596, în timp ce natura personajelor și evenimentelor din poveste vor fi definite în raport cu scopul respectiv. În ce privește modalitatea în care impulsul narativității se manifestă în discursul politic, observația fundamentală a lui
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
versuri conține, ca și în cazul debutului, o intenție programatică: focul din adâncuri implică stingere, fum și tăcere. Aceasta din urmă este o finalitate previzibilă dincolo de carnația versului și sângele fierbinte al metaforei. Poezia rămâne un ciclu închis în structura temporalului - sugestie inclusă în însăși compoziția cărții. Astfel, piesele lirice se ordonează sub numele celor 12 luni ale anului, scrise și pe copertă în formă de șarpe - trimitere la simbolul ophidian al Timpului. Ciclul se deschide și, totodată, se închide cu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
versuri conține, ca și în cazul debutului, o intenție programatică: focul din adâncuri implică stingere, fum și tăcere. Aceasta din urmă este o finalitate previzibilă dincolo de carnația versului și sângele fierbinte al metaforei. Poezia rămâne un ciclu închis în structura temporalului - sugestie inclusă în însăși compoziția cărții. Astfel, piesele lirice se ordonează sub numele celor 12 luni ale anului, scrise și pe copertă în formă de șarpe - trimitere la simbolul ophidian al Timpului. Ciclul se deschide și, totodată, se închide cu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
S-ar produce, în concluzie, o profesionalizare a Consiliului sau o politizare a Coreper, în funcție de cum sunt privite lucrurile. Un alt pas important ar fi eliminarea principiului de "rotație egală" din președinția Consiliului, care nu este altceva decât o repartizare temporală a puterii între statele membre, un fel de trafic de influență de tipul "astăzi pentru tine, mâine pentru mine". Președenția ar trebui să aibă o mai mare reprezentativitate, prin intermediul unei alegeri majoritare așa cum se întâmplă deja în instituții precum Parlamentul
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
38 oC, iar reacția febrilă severă (>38 oC) a fost extrem de rară și de scurtă durată. Mai multe reacții febrile au fost înregistrate la doza a 2-a sau a 3-a. REACȚII ADVERSE SEVERE Reacții severe în strânsă legătură temporală cu vaccinarea au fost raportate cu o frecvență sub 0,1%, similar cu frecvența înregistrată după placebo. Aceste reacții severe au fost mai frecvente la cele ce au primit prima doză de vaccin. Larga publicitate făcută reacțiilor adverse (inclusiv, boli
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
38 oC, iar reacția febrilă severă (>38 oC) a fost extrem de rară și de scurtă durată. Mai multe reacții febrile au fost înregistrate la doza a 2-a sau a 3-a. REACȚII ADVERSE SEVERE Reacții severe în strânsă legătură temporală cu vaccinarea au fost raportate cu o frecvență sub 0,1%, similar cu frecvența înregistrată după placebo. Aceste reacții severe au fost mai frecvente la cele ce au primit prima doză de vaccin. Larga publicitate făcută reacțiilor adverse (inclusiv, boli
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
tăgădui; omonimia cuvântului cât; polisemia cuvântului a învinge; * paronimia complement compliment; omonimia cuvântului cine; polisemia cuvântului a lupta; * paronimia bard brad; omonimia cuvântului șah; polisemia cuvântului a (se) descurca; * paronimia reflecție reflexie; omonimia cuvântului e; polisemia cuvântului a încurca; * paronimia temporal temporar; omonimia cuvântului la; polisemia cuvântului a împleti; * paronimia original originar; omonimia cuvântului mi; polisemia cuvântului a pierde; * paronimia enervat inervat; omonimia cuvântului mie; polisemia cuvântului a câștiga; * paronimia inelar inelat; omonimia cuvântului nouă; polisemia cuvântului a (se) îmbogăți; * paronimia
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
persoana a II-a, numărul singular), atentă (-ă = desinență pentru cazul nominativ/ acuzativ, genul feminin, numărul singular); * sufixele mărci pentru categoriile gramaticale ale modului și ale timpului, respectiv auxiliare în flexiune: citind (-ind = sufix modal pentru gerunziu), citisem (-i = sufix temporal pentru perfectul simplu, -se= sufix temporal pentru mai mult ca perfect), copilul (-u= sufix flexionar, facilitând asocierea radicalului copil cu articolul hotărât enclitic -l); * articole de diferite tipuri mărci pentru genul, numărul și cazul cuvintelor pe care le însoțesc: copiilor
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
atentă (-ă = desinență pentru cazul nominativ/ acuzativ, genul feminin, numărul singular); * sufixele mărci pentru categoriile gramaticale ale modului și ale timpului, respectiv auxiliare în flexiune: citind (-ind = sufix modal pentru gerunziu), citisem (-i = sufix temporal pentru perfectul simplu, -se= sufix temporal pentru mai mult ca perfect), copilul (-u= sufix flexionar, facilitând asocierea radicalului copil cu articolul hotărât enclitic -l); * articole de diferite tipuri mărci pentru genul, numărul și cazul cuvintelor pe care le însoțesc: copiilor (-lor = articol hotărât enclitic, marcă pentru
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
g) "Iată însă că veni și clipa când, după ce umblă o vreme îndelungată prin nisip, pe stânci și prin zăpezi, micul prinț, într-un sfârșit, descoperi un drum." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) Construiți fraze în care propoziția subordonată circumstanțială temporală să aibă ca termen regent: (a) verbul a pleca; (b) interjecția cu valoare predicativă țuști; c) adjectivul provenit din verb la participiu găsit; (d) adverbul atunci. Formulați enunțuri în care propoziția subordonată circumstanțială temporală să fie introdusă prin: (a) pronumele
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
fraze în care propoziția subordonată circumstanțială temporală să aibă ca termen regent: (a) verbul a pleca; (b) interjecția cu valoare predicativă țuști; c) adjectivul provenit din verb la participiu găsit; (d) adverbul atunci. Formulați enunțuri în care propoziția subordonată circumstanțială temporală să fie introdusă prin: (a) pronumele relativ cine în cazul genitiv; b) adjectivul pronominal relativ care în cazul acuzativ; ( c) adverbul relativ cum; d) adverbul nehotărât oricând. Propoziția subordonată circumstanțială de loc Precizați termenii regenți ai propoziției subordonate circumstanțiale de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nu sunt întotdeauna ușor delimitabile de cele petrecute deja în latină, mai ales în latina târzie sau în așa-numita "latină vulgară", de vreme ce însăși geneza limbii române a constat într-un proces neîntrerupt și lent de transformare, fără un debut temporal care să poată fi identificat cu precizie (v. ELR, s.v. "formarea" limbii române și data "formării" limbii române). Totuși, putem considera, în principiu și cu un oarecare grad de probabilitate, că exemplele de sorginte latină existente numai în română, nu
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
B în măsura în care îl poate determina pe acesta din urmă să facă ceva ce, altminteri, nu ar face13. Această aserțiune ne obligă să facem câteva considerații. Orice putere de acest tip este relativă la un domeniu determinat și la o durată temporală determinată; așa se configurează extensiunea puterii. B îl va asculta pe A într-o măsură mai mare sau mai mică, aspect care va determina intensitatea, gradul de ascultare respectiv; extensiunea și gradul de ascultare determină (împreună) câmpul puterii, dar în
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
sau a rosti scurt numele celui aflat în culpă pot opri comportamentul indezirabil cu pierderi de timp minimale. Eșuarea în încercarea de a calma situația ("până când voi avea timp să mă ocup de ea") poate determina deterioarea ei, cu costuri temporale și emoționale mai mari. • Sistemul de stimulente motivează elevii în desfășurarea activităților solicitate, îi menține pe aceștia concentrați asupra temei lecției respective și îi determină să aibă un comportament adecvat. Un stimulent este ceva pe care profesorul îl poate oferi
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
gata să aplice (într-o succesiune crescătoare), consecințele adecvate și un sistem de întărire exterior clasei. Implementarea unui plan secvențial capabil să-l conducă pe elev către punctul de la care se poate întoarce la cerințele lecției se realizează cu pierderi temporale minimale, iar cunoașterea a ceea ce urmează să fie făcut transmite încredere în posibilitățile profesorului de a controla o situație. • Pregătirea "scenei". Există un număr de lucruri pe care profesorul ar trebui să le facă pentru a controla o clasă în
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
ofere temeiul în virtutea căruia comportamentul său a fost greșit, să explice influența comportamentului său greșit asupra celorlalți. În fine, o astfel de discuție va oferi elevului criterii în funcție de care să poată face propriile sale evaluări. Tot Wright subliniază importanța relației temporale dintre greșeală și pedeapsă. Astfel, pe cât posibil, pedeapsa trebuie să urmeze imediat greșelii, pentru ca elevul să sesizeze legătura cauză-efect dintre cele două, iar înlăturarea pedepsei trebuie condiționată de îmbunătățirea comportamentului. Good și Brophy au făcut câteva observații relevante în legătură cu pedepsele
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]