7,316 matches
-
pe lup cu razele laser pe care le scoate din ochi și mi ți-l tăvălește bine. Copiii rămân nedumeriți: ei vor o poveste cu Jack. Aku hotărăște să le facă pe plac. Așa că a treia poveste este despre trei urși care pleacă să se plimbe prin pădure, iar un samurai rău le intră în casă, le mănâncă mâncarea și le distruge casa. Dar copiii știu că Jack nu ar face așa ceva. Aku se încinge și începe să amestece povești din
Poveștile lui Aku () [Corola-website/Science/319286_a_320615]
-
Păstorel prozatorul sau Mușatescu (v. de ex. «Intermezzo la băi»), răsucite cu șart ca să dea un exemplu Valahiei de azi. Spre exemplu, cum va fi viitorul politic? Simplu: «o să fie ca pretutindeni de la Adam și Eva încoace: când capra pe urs, când ursul pe capră. Scoală-te tu ca să mă așez eu, că scaunele rămân mereu la locul lor, doar ăi de se-așază pe ele se schimbă. În rest, banul va trage la ban, iar păduchele la păduche»”". (Dan C.
Niculae Gheran () [Corola-website/Science/315585_a_316914]
-
sau Mușatescu (v. de ex. «Intermezzo la băi»), răsucite cu șart ca să dea un exemplu Valahiei de azi. Spre exemplu, cum va fi viitorul politic? Simplu: «o să fie ca pretutindeni de la Adam și Eva încoace: când capra pe urs, când ursul pe capră. Scoală-te tu ca să mă așez eu, că scaunele rămân mereu la locul lor, doar ăi de se-așază pe ele se schimbă. În rest, banul va trage la ban, iar păduchele la păduche»”". (Dan C. Mihăilescu)
Niculae Gheran () [Corola-website/Science/315585_a_316914]
-
Germania unde, la finalul secolului al XIX-lea din câini puternici, musculari, denumiți Bullenbeisser, au fost dezvoltați Boxerii actuali. Bullenbeisser, rasă dispărută în prezent, a fost folosită la vânătoare, pentru încolțirea și doborârea vânatului mare, potențial periculos, cum ar fi urșii, mistreții, zimbrii și cerbii. Germania 53-78 cm 23-45 kg 10-12 ani Câine de pază, protecție dar și buni câini de companie. În teorie, varietatea mai mică de Bullenbeisser, denumiți "de Brabant" au fost încrucișați cu exemplare de Bulldog Englez pentru
Boxer (câine) () [Corola-website/Science/315797_a_317126]
-
de pe cursul inferior al Wadi al Amud (ebr. Nahal Amud - Părîul stâlpului): Magharet ez Zuttiye Paleontoloaga Dorothea Bate a identificat în fosilele din aceeași grotă și bogata faună care trăia în perioada paleolitică respectivă în nordul Palestinei, incluzând rinoceri, hipopotami, urși bruni arctos, gazele etc. De asemenea, împreună cu o ilustră colegă, arheoloaga Dorothy Garrod, elevă și ea a lui Garrett la Oxford, Turville-Petre a plecat în octombrie -decembrie 1928 în regiunea Suleimaniye din Kurdistanul irakian și a luat parte la săpăturile
Francis Turville-Petre () [Corola-website/Science/316541_a_317870]
-
vrednic dintre nepoți, ca să îi urmeze la tron. Odată cu prezentarea acestui motiv al împăratului fără urmaș, desfășurarea acțiunii (căutarea eroului), se concretizează prin probe, cărora cei trei feciori de crai sunt supuși de tată. Acesta, deghizat sub o piele de urs le iese în față sub un pod; înspăimântați, primii doi feciori renunță la misiune și astfel ne apare motivul superiorității mezinului, fiul cel mic fiind singurul care reușește să treacă proba, ajutat de Sfânta Duminică care îl pregătește la inițiere
Povestea lui Harap-Alb () [Corola-website/Science/316595_a_317924]
-
fiind un biet animal slab și bătrân, se demonstrează a fi unul înzestrat cu puteri supranaturale și va deveni tovărașul și sfătuitorul tânărului. Întrucât podul simbolizează trecerea de la o etapă a vieții la alta, tatăl îi dăruiește fiului pielea de urs și primele indicații despre noua lume: să se ferească de Omul Roș și de Omul Spân. Pe drum, rătăcindu-se în pădure, fiul de crai se întâlnește cu Omul Spân, care în a treia apariție reușește să îl determine pe
Povestea lui Harap-Alb () [Corola-website/Science/316595_a_317924]
-
îl va pune pe Harap-Alb în situații dificile, contribuind la dezvoltarea unor capacități morale necesare atunci când va deveni „mare și tare”. Aceste încercări echivalează cu diverse probe ale ascultării, curajului și milosteniei. Harap-Alb va trebui să aducă salăți din Grădina Ursului, pielea cu pietre prețioase din Pădurea Cerbului solomonit și fata Împăratului Roș. Această ultimă probă presupune o serie de alte probe prin care Împăratul Roș incearcă să îndepărteze pețitorii (proba casei de aramă, ospățul, alegera macului de nisip) dar și
Povestea lui Harap-Alb () [Corola-website/Science/316595_a_317924]
-
arhipelag este ceața, chiar și vara. Flora și fauna Țării Franz Josef sunt influențate clima arctică; totuși condițiile climatice permit o biodiversitate destul de bine reprezentată. Printre cele mai importante specii care compun fauna insulelor se numără morsa, vulpea arctică și ursul polar. Cele mai comune păsări sunt "Fulmarus glacialis", pescărușul „Kittiwake” ("Rissa tridactyla") și alte specii de pescăruși. De asemenea, în apele teritoriale ale insulelor se poate întâlni balena albă. Pe Insula Hooker au fost găsiți și reni, ceea ce sugerează ipoteza
Arhipelagul Franz Josef () [Corola-website/Science/316629_a_317958]
-
săracă. Pe insulă nu cresc copaci, cea mai înaltă plantă fiind salcia arctică, "salix arctica", care de regulă nu depășește 10 cm înălțime. În aprilie 2006, pe insula Banks, lângă Sachs Harbour a fost găsit și împușcat primul hibrid de urs grizly și urs polar găsit în sălbăticie. Parcul Național Aulavik protejează cca. 12274 km de câmpii arctice în partea de nord a insulei. Parcul cuprinde cea mai mare densitate de bou moscat din lume (cca. 68000 în 2001, precum și cea
Insula Banks () [Corola-website/Science/316714_a_318043]
-
nu cresc copaci, cea mai înaltă plantă fiind salcia arctică, "salix arctica", care de regulă nu depășește 10 cm înălțime. În aprilie 2006, pe insula Banks, lângă Sachs Harbour a fost găsit și împușcat primul hibrid de urs grizly și urs polar găsit în sălbăticie. Parcul Național Aulavik protejează cca. 12274 km de câmpii arctice în partea de nord a insulei. Parcul cuprinde cea mai mare densitate de bou moscat din lume (cca. 68000 în 2001, precum și cea mai însemnată populație
Insula Banks () [Corola-website/Science/316714_a_318043]
-
paviment) la care se adaugă ceramică uzuală, sticlărie, podoabe, piese de metal și monete. Cele mai valoroase sunt mozaicurile bisericii (4, 20 m lungime și 1,20 lățime) din fragmente îne 8-9 culori, așezate în pătrate, romburi, dreptunghiuri, reprezentând animale (urs, monstru marin, lup) sau elemente florale. La ele se adaugă însă un palat abațial, o capelă, un refectoriu masiv, portic cu colonade, clădiri gospodărești anexe, turnul-fântână, instalații porturale și docuri, amprenta unei bărci din secolul al XII-lea. In 2007
Mănăstirea Bizere () [Corola-website/Science/316745_a_318074]
-
insulele Honshū, Shikoku, Kyūshū și Hokkaidō,două grupuri de animale predomină: cele din pădurile cu frunze căzătoare din Coreea și China, precum enotul, căprioare shika, "Aix galericulata" (o rață sălbatică), "Theclinae" (un fluture); sau din pădurile conifere din Siberia, precum ursul brun, "pika" (un mamifer înrudit cu iepurele), ierunca, șopârla obișnuită, "Pungitius pungitius" (un pește cu nouă țepi). În Japonia se găsesc circa 490 de specii de păsări, dar în comparație cu mamiferele, speciile endemice sunt mai puține la număr. Printre speciile endemice
Fauna Japoniei () [Corola-website/Science/316779_a_318108]
-
Crocus banaticus"), ghiocel ("Galanthus nivalis") sau pâștița ("Anemone nemorosa"). Fauna ariei naturale este una diversificata și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, reptile, si amfibieni (unele aflate pe lista roșie a IUCN). Mamifere: căprioara ("Capreolus capreolus"), urs brun ("Ursus arctos"), lup ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), vidra ("Lutra lutra"), veverița ("Sciurus vulgaris"), dihor ("Mustela putorius"), hermelina ("Mustelea erminea"), arici ("Erinaceus europaeus"), cârtita ("Talpă europaea"), chițcan de munte ("Sorex alpinus
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
Poliniile din bazinul Foxe atrag un mare număr de foci cu barbă ("erignathus barbatus") și de morse de Atlantic ("odobenus rosmarus rosmarus"), aici găsindu-se de altfel și cea mai mare turmă de morse din Canada. Se întâlnesc de asemenea urși polari ("ursus maritimus") și foci inelate ("pusa hispida"). Coastele și insulele din bazin sunt folosite ca locuri de cuibărire pentru pescăruși, gâște polare, gâște de Canada și o serie de alte specii de păsări acvatice și de coastă. Până în prezent
Bazinul Foxe () [Corola-website/Science/316802_a_318131]
-
a fost închisă la începutul lui 2001. Povestea principal are de a face cu Dumbo și prietenii săi noi obținerea separate de restul de circ, ca ei umblă în oraș mare. Prietenii lui Dumbo noi sunt Claude și Lolly Twin urșii care părăsesc haos oriunde se duc, Dot zebra curios, Godfrey hipopotamul, care este mai în vârstă și vrea să facă lucruri pentru el însuși, si Penny struț aventuros. Timotei se întoarce, de asemenea. Povestea a fost trebuia să fie ca
Dumbo (film) () [Corola-website/Science/315027_a_316356]
-
7 în proba de slalom de la Adelboden și, astfel, a obținut primul loc de top 10 pentru Republica Moldova și al doilea cel mai bun rezultat obținut vreodată de el în competițiile de cupă mondială. Elvețienii naturalizați moldoveni Christophe Roux și Urs Imboden au concurat la Jocurile Olimpice de iarnă de la Vancouver (2010) , ca membri ai delegației Republicii Moldova. El a concurat în proba de slalom, dar a abandonat în prima manșă din cauza ceții dense. La această proba au abandonat mai mult de 40
Urs Imboden () [Corola-website/Science/318744_a_320073]
-
Se pot distinge două zone meroclimatice: un meroclimat de perturbație, corespunzător sectorului afectat de curentul de convecție estival și un meroclimat de relativă stabilitate, pentru restul tronsonului de 400 m studiat. Peștera adăpostește în Sala Mare urme de viață ale ursului de cavernă (amprente de gheare, vetre de odihnă). In sectorul Sălii Bivuacului s-au găsit resturi fosile de crinoidee. Materialul paleontologic este prezentat prin fragmente de peduncul și prin entroce disparate și apațin în exclusivitate speciei Encrinus cassianus Laube. Materialul
Peștera din Peretele Dârnini () [Corola-website/Science/318878_a_320207]
-
galerie aproximativ orizontală, cu dărâmături, ornată cu formațiuni de concreționare și lungă de 70 m, după care se coboară o diferență de nivel de -6 m până în Sala Mare (35/15/10 m) care se prelungește spre nord cu Galeria Ursului. După un parcurs relativ strâmt galeria se deschide și se ajunge în Sala Pădurii (10/5/5 m). Galeria continuă rectiliniu având dimensiuni mari (10-15 m), foarte bogat concreționată (stalactite, stalacmite, gururi, draperii, domuri, coloane, etc.), care debușează în Sala
Peștera din Peretele Dârnini () [Corola-website/Science/318878_a_320207]
-
puțin studiat. După un alt coluar ajungem în Sala Neagră, cu scurgeri parietale închise la culoare. În partea stângă se deschide Puțul Negru care dă acces într-o salita, iar în dreapta, un puț strâmt prin care se ajunge în Sala Urșilor. Între aceste două săli există o conexiune pe sub galeria principala. Peșteră a fost locuită încă din neolitic. În evul mediu era folosită ca adăpost de ciobănii de pe Ciumerna iar în timpuri de restriște că biserică, de unde și denumirea. Prima explorare
Peștera Bisericuța () [Corola-website/Science/316041_a_317370]
-
un șir de 300 care vor urma. La explorările următoare au participat și frații lui: Nicolae, Dorel, Teodor, Ioan și Mircea care vor forma nucleul viitorului Club Polaris Blaj. Încă de la prima explorare, forțând puțul îngust, au pătruns în Sala Urșilor. În partea cea mai de jos a sălii, pe podea erau înșirate câteva cranii și oase de Ursus speleus. Unul avea crescut pe frunte o stalacmită lumânare de 1,2 m. Cel mai mare craniu urma să fie ridicat și
Peștera Bisericuța () [Corola-website/Science/316041_a_317370]
-
Proceedings of the Royal Society B, sub titlul „Genetic analysis of hair samples attributed to yeti, bigfoot and other anomalous primates”. Cercetătorii susțin că majoritatea probelor analizate provin de la animale cunoscute, iar două ar putea fi o specie necunoscută de urs.
Yeti () [Corola-website/Science/316097_a_317426]
-
din lume, formînd în Ocean un zid perpendicular de gheață înalt de 300 de metri pe o lungime de 140 kilometri". În peninsula Kenai, unde și-a stabilit tabăra pentru plecare la vînătoare în împrejurimi, trăiesc berbecii sălbatici (Ovis dalii), ursul negru (Ursus americanul) și cel mai mare cerb din lume, elanul de Alaska (Alus gigas), „de două ori mai mare decît elanul din Norvegia sau Canada, cu coarne așa de late încît un om are loc să se întindă între
Nicolae Ghica-Comănești () [Corola-website/Science/316210_a_317539]
-
Munții Kenai, mai departe — păduri, lacuri și tundre, la orizont — Oceanul Pacific, Golful Cook, muntele Mac-Kinley, vulcanii activi Iliamna și Redoubt..." Din insula Kenai, N.G.C. a intenționat să meargă în Marea Bering (Insulele Aleutine) pentru a vîna cerbi caribou și marele urs roșiatic (Ursus middendorfi), După 17 zile de navigare pe un vapor mic, a fost nevoit să se întoarcă din cauza furtunii, abandonîndu-și astfel proiectul. La 2 noiembrie 1910 a ajuns pe insula Kodiak din sudul Alaskăi, s-a îmbarcat pe un
Nicolae Ghica-Comănești () [Corola-website/Science/316210_a_317539]
-
renovări; acel șantier, desfăsurat prin 1765, a fost urmat de pictura întregii suprafețe interioare a bârnelor. Pisania păstrată în dulapul-proscomidiar consemnează: „Pomenește Doamne pe robii tăi acești erei popa Petru Popovici, neunit, zugrav erei Ioan, Măte, Ioan Cătană, Solomon, Ursă, Urs.” Autorul acestui valoros ansamblu pictural, grav deteriorat din pricina infiltrațiilor de apă și a fumului, a fost neîntrecutul preot-zugrav Ioan din Deva. Diferit, ușile împărătești și câteva icoane poartă amprenta inconfundabilă a altor doi pictori, anume Ioan, poreclit „Urean cel Tânăr
Biserica de lemn din Târnava () [Corola-website/Science/316270_a_317599]