15,959 matches
-
pot aplica metodele folosite în învățarea limbilor străine cu mare succes. Elevul surd învață topica în propoziție după reguli, căci el nu și-a însușit-o până la trei-patru ani din experiența de vorbitor, așa cum se întâmplă la copiii normali. Conjugarea verbelor, chiar după exerciții îndelungate, rămâne neasimilată. Prin asocierea cu limbajul mimico-gestual elevii surzi păstrează activă numai forma de persoana I și a II-a singular pe care le folosesc pentru toate persoanele. Din formele de perfect compus folosesc, în general
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
rămâne neasimilată. Prin asocierea cu limbajul mimico-gestual elevii surzi păstrează activă numai forma de persoana I și a II-a singular pe care le folosesc pentru toate persoanele. Din formele de perfect compus folosesc, în general, numai participiul, renunțând la verbul auxiliar, în formulări de tipul: Eu bine mâncat ieri. Flexiunea verbală rămâne necunoscută la unele moduri și timpuri (în mod cert e neutilizată la condițional-optativ sau conjunctiv) care nu se regăsesc în limbajul mimico-gestual, astfel încât nu mai recunosc verbul în
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
la verbul auxiliar, în formulări de tipul: Eu bine mâncat ieri. Flexiunea verbală rămâne necunoscută la unele moduri și timpuri (în mod cert e neutilizată la condițional-optativ sau conjunctiv) care nu se regăsesc în limbajul mimico-gestual, astfel încât nu mai recunosc verbul în respectiva formă flexionară. De exemplu în forma de mai mult ca perfect plutise elevii deficienți de auz nu au recunoscut verbul a pluti; la fel s-a întâmplat pentru mersese , nu au recunoscut a merge. Se înregistrează confuzia între
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
cert e neutilizată la condițional-optativ sau conjunctiv) care nu se regăsesc în limbajul mimico-gestual, astfel încât nu mai recunosc verbul în respectiva formă flexionară. De exemplu în forma de mai mult ca perfect plutise elevii deficienți de auz nu au recunoscut verbul a pluti; la fel s-a întâmplat pentru mersese , nu au recunoscut a merge. Se înregistrează confuzia între forme omografe ale indicativului și imperativului. Aceeași situație o întâlnim la flexiunea substantivului, adjectivului, pronumelui și a numeralului. Elevii le recunosc în
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
că vocabularul activ este foarte sărac și se structurează după limbajul mimico-gestual, nerespectând normele limbii vorbite. Copiii, ca și maturii surzi, renunță la cuvintele de legătură în cele mai multe cazuri, lor necorespunzându-le semne în limbajul mimico-gestual, uneori renunță și la verb, cum se va vedea mai departe. Felul în care au încercat elevii să găsească ordinea corectă a cuvintelor în propoziție este rodul muncii profesorilor echipei care lucrează cu ei și care insistă asupra corectitudinii pronunției și a conținuturilor însușite. Aceste
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
mesajului, repetarea supărătoare a unor cuvinte, prezența unui al doilea i când nu e cazul,absența determinării hotărâte sau nehotărâte a substantivelor, dezacorduri care pot duce la alte sensuri, anacolutul fără valoare stilistică. eu și Crinu v-am plăcut, folosirea verbelor la infinitiv, lipsa reflexivelor lângă verbe pronominale, înlocuirea verbului cu substantivul corespunzător Crinu mereu jocul cu mine, forma pentru persoana I singular preferată în locul celei de I plural. Un alt exemplu în care copilul surd ignoră total cerința, scrie prietenului
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
prezența unui al doilea i când nu e cazul,absența determinării hotărâte sau nehotărâte a substantivelor, dezacorduri care pot duce la alte sensuri, anacolutul fără valoare stilistică. eu și Crinu v-am plăcut, folosirea verbelor la infinitiv, lipsa reflexivelor lângă verbe pronominale, înlocuirea verbului cu substantivul corespunzător Crinu mereu jocul cu mine, forma pentru persoana I singular preferată în locul celei de I plural. Un alt exemplu în care copilul surd ignoră total cerința, scrie prietenului, dar despre altceva: Ce mai faci
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
doilea i când nu e cazul,absența determinării hotărâte sau nehotărâte a substantivelor, dezacorduri care pot duce la alte sensuri, anacolutul fără valoare stilistică. eu și Crinu v-am plăcut, folosirea verbelor la infinitiv, lipsa reflexivelor lângă verbe pronominale, înlocuirea verbului cu substantivul corespunzător Crinu mereu jocul cu mine, forma pentru persoana I singular preferată în locul celei de I plural. Un alt exemplu în care copilul surd ignoră total cerința, scrie prietenului, dar despre altceva: Ce mai faci?eu sunt bine
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
de abordare, care nu sunt întotdeauna identice sau măcar complementare. Lămurirea sensului psihologic și etimologic al acestei noțiuni se impune, ca o necesitate, mai ales dacă luăm în considerație ancorarea lor într-un sistem de interdisciplinaritate. Astfel, în limba latină, verbul „comunico-are" provine din adjectivul „munis-e" a cărui semnificație era „care își face datoria, îndatoritor, serviabil". Cuvântul a dat naștere, prin derivare, unei familii lexicale bogate din care menționăm pe „immunis-e" = scutit de sarcini, exceptat de la o îndatorire (de ex. : „imun
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
boala). După Antoine Meillet (citat de M.Dinu, Op.cit,1994), „communise", înseamnă „care își împarte sarcinile cu altcineva". În latina clasică însemna, ca și sensul, urmașul său actual „care aparține mai multora sau tuturor". „Comunicus" a dat ulterior naștere verbului „communico", pătrunzând în românește pe filieră franceză, odată cu valul de neologisme romantice din ultimul secol și jumătate. Comunicarea ca act, sistem, cod sau mijloc stă la baza organizării și dezvoltării sociale, influențând raporturile pe orizontală și verticală între oameni intervenind
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
GHIGLIONE, R.; BONNET, C.T.; RICHARD, J.F. (Eds.) "Traite de psychologie cognitive". „Cognition, representation, communication”. Paris, Dunod, 1990. 49. GIB AKIN - „Varieties of Managerial Learning, Organizational Dynamics”, N.Y., 1982. 50. GILBERT, P., GILLOT, CLAUDINE - „Management des apparences et magie du verbe”, "Le Journal des psychologues", nr.110, 1993. 51. GIRARDET, R. - „Mituri și mitologii politice”, Instit. European, Iași, 1997. 52. GOGUELIN, P. Cent ans du management: auteurs et acteurs, "Le Journal des psychologues", nr.94, 1992. 53. GOLEMAN, D. "Perspectives sur
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
să schimbi ceea ce este sacru; remarcăm însă simetria realizată prin repetiția cuvântului Ler, din nevoia de a asigura melodicitatea, frumusețea colindelor care se cântă. Sintagma se poate descompune în cuvintele Leru-i (oi), Doamne, Ler; vocala i este forma scurtă a verbului a fi la prezentul indicative-este, ca și diftongul oi , formă populară coruptă cu același sens; ca urmare vom înțelege astfel: Sfânt este(i-oi) Domnul ( Dumnezeu) Sfânt! Datorită tendinței de exprimare sintetică, are loc contopirea celor două cuvinte ler și
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
formă populară coruptă cu același sens; ca urmare vom înțelege astfel: Sfânt este(i-oi) Domnul ( Dumnezeu) Sfânt! Datorită tendinței de exprimare sintetică, are loc contopirea celor două cuvinte ler și este, nu înainte de a renunța la forma lungă a verbului amintit, ceea ce a dus și la pierderea în timp a sensului. Din numeroasele refrene întâlnite în colecțiile de colinde, ne vom opri la cele mai stranii, și aparent imposibil de înțeles: Iaho! Ler, Doamne, Ler, Io-Leroi Valerunda ( apud Vasile Lovinescu-Dacia
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
și al Morții (Creatorul, Dumnezeul) -Ler, Doamne, Ler=Sfinte, Doamne, Sfinte (Ler este cel sfânt, Regele Lumii, căruia îi cântă imnuri sfinte lerunii) -Io=ionus-junus-junu (tânăr) -Leroi=Ler+oi (i - este)=Sfânt este, -Valerunda=preamărit (adjectiv protolatin (pelasg); exista și verbul valerandur - a binecuvânta; pentru că și adjectivul și verbul având rădăcină comună, în care remarcăm lexemul ler, s-a ajuns la tangențe semantice). Acum putem traduce mai puțin misteriosul refren străvechi: Iahoi! Ler-Doamne, Ler, Io, - Leroi-Valerunda: Tu ești Dumnezeul ! Sfinte- Doamne
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
Sfinte, Doamne, Sfinte (Ler este cel sfânt, Regele Lumii, căruia îi cântă imnuri sfinte lerunii) -Io=ionus-junus-junu (tânăr) -Leroi=Ler+oi (i - este)=Sfânt este, -Valerunda=preamărit (adjectiv protolatin (pelasg); exista și verbul valerandur - a binecuvânta; pentru că și adjectivul și verbul având rădăcină comună, în care remarcăm lexemul ler, s-a ajuns la tangențe semantice). Acum putem traduce mai puțin misteriosul refren străvechi: Iahoi! Ler-Doamne, Ler, Io, - Leroi-Valerunda: Tu ești Dumnezeul ! Sfinte- Doamne, Sfinte, (și) noi tinerii (călugări) - Ție ce ești
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
om întreg la fire’’;.’’la lucru de războaie meșter..rar război de nu biruia’’. Este frecventă și folosirea pers a III-a sg. pentru pl.‚”și unde-l biruia alții, nu pierdea nădejdea”, dar și forme de plural pentru singularul verbelor, cu evidenta dorință de a arăta, în cazul voievodului, că țara e înțeleasă ca un substantiv al cărui sens este de plural exprimând și ideea de integralitate: „Iară pre Ștefan vodă l-au îngropat țara, cu multă jale și plângere
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
nici de vorbitorul școlit ca o fiind incorectă, dovadă că ea este foarte veche, și exersată continuu. Această structură în care auxiliarul perfectului compus este nu o, ci a, sau au, se explică prin faptul că pronunția vocalei a, din verbul a lucrat de pildă, presupune o deschidere completă a cavității bucale, ceea ce împiedică vorbirea fluentă, rapidă față de vocala o din forma verbală o făcut, care face, datorită locului de articulare mai sus, în zona palatală, legătura firească cu consoana l
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
fiind în același efort de emitere sonoră, antrenând aproximativ aceeași mușchi în același flux energetic. În virtutea aceleiași legi a comodității în vorbire, având ca urmare mărirea ritmului acesteia, a fluenței, s-au impus din timpuri foarte vechi, unele cuvinte, fie verbe, fie substantive cu forme contrase: nu lucru (nu lucrez), Doamne feri! (ferește). Și în Bucovina, și în Maramureș se spune: Hai ș-om mere! ori merem (mergem); lipsa consoanei ge, nu schimbă sensul, dar diminuează efortul în exprimare. Alte forme
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
și în Maramureș se spune: Hai ș-om mere! ori merem (mergem); lipsa consoanei ge, nu schimbă sensul, dar diminuează efortul în exprimare. Alte forme verbale populare, mai răspândite decât cele din anumite zone mai restrânse sunt cele în care verbul a fi este întâlnit folosit în vorbire la prezent indicativ cu structura redusă la două sau chiar la un singur sunet, în funcție de forma afirmativă sau negativă a comunicării. Se spune pentru verbul este - îi ( El îi acasă) sau chiar i
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
anumite zone mai restrânse sunt cele în care verbul a fi este întâlnit folosit în vorbire la prezent indicativ cu structura redusă la două sau chiar la un singur sunet, în funcție de forma afirmativă sau negativă a comunicării. Se spune pentru verbul este - îi ( El îi acasă) sau chiar i, (nu-i acasă, pentru nu este), sau îs (sunt) ori s; (nu-s, nu sunt). Spune un personaj din articolul amintit: “ Îs pătimoase sărbătorile și te lovește imediat foca și pălia”. Asemenea
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
care dacă ar fi păstrată ar duce la o pronunție mai greoaie. Prin urmare putem vorbi de anumite reguli care impun anularea sunetelor finale, dacă acest lucru nu schimbă sensul. Cele amintiute mai sus sunt valabile pentru toate părțile morfologice: verbe o fo; pronume: nime’; adverbe: numa’; pepoziții: făr’ (Fugi soare făr’ de picioare - fragment de descântec). Alte exemple de cuvinte sau structuri, alese aleatoriu, confirmă această legitate a unei limbi vii, în continuă transformare, vizând simplificarea formelor lingvistice considerate inutile
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
categorii morfologice vom aduce în discuție formele de perfect compus, arhaice, păstrate în graiuri care se supun legii generale a comodității în vorbire, dar fiecare structură va trebui analizată separat pentru a explica motivul prezenței auxiliarului o pentru au ale verbului a avea. Legea are reglementări speciale, în funcție de construcția fonetică a cuvintelor. De ex. verbul o ajutat arată că întâlnirea celor două vocale a auxiliar și a inițial al verbului propriu-zis, ar fi dublat efortul de pronunție, prin intervenția inerentă a
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
care se supun legii generale a comodității în vorbire, dar fiecare structură va trebui analizată separat pentru a explica motivul prezenței auxiliarului o pentru au ale verbului a avea. Legea are reglementări speciale, în funcție de construcția fonetică a cuvintelor. De ex. verbul o ajutat arată că întâlnirea celor două vocale a auxiliar și a inițial al verbului propriu-zis, ar fi dublat efortul de pronunție, prin intervenția inerentă a unei pauze de emisie a fluxului sonor, care ar fi încetinit comunicarea. Un alt
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
separat pentru a explica motivul prezenței auxiliarului o pentru au ale verbului a avea. Legea are reglementări speciale, în funcție de construcția fonetică a cuvintelor. De ex. verbul o ajutat arată că întâlnirea celor două vocale a auxiliar și a inițial al verbului propriu-zis, ar fi dublat efortul de pronunție, prin intervenția inerentă a unei pauze de emisie a fluxului sonor, care ar fi încetinit comunicarea. Un alt exemplu arată altă regulă. Verbul nu s-o păstrat, la aceeași formă verbală, are alte
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
întâlnirea celor două vocale a auxiliar și a inițial al verbului propriu-zis, ar fi dublat efortul de pronunție, prin intervenția inerentă a unei pauze de emisie a fluxului sonor, care ar fi încetinit comunicarea. Un alt exemplu arată altă regulă. Verbul nu s-o păstrat, la aceeași formă verbală, are alte explicații a folosirii formei scurte a auxiliarului o pentru a. Aici e vorba de structura formată din vocală + cons + voc (o + p + ă). În acest caz prunțarea silabei s-o
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]