68,361 matches
-
pe frontul român la începutul anului 1917 erau organizate în două mari gruări: "Grupul de armate „Mackensen”" - dispus pe frontul de sud de la Marea Neagră până la Irești și "Grupul de armate „Arhiducele Iosif”", dispus pe aliniamentul Carpaților Orientali. <br>"Grupul de armate „Mackensen”" era format din Armata 3 bulgară, Armata de Dunăre și Armata 9 germană, cu un efectiv de 18,5 divizii de infanterie și 3 divizii de cavalerie.<br>"Grupul de armate „Arhiducele Iosif”" era format din unități austro-ungare cu
Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1917 () [Corola-website/Science/337140_a_338469]
-
anului 1917 erau organizate în două mari gruări: "Grupul de armate „Mackensen”" - dispus pe frontul de sud de la Marea Neagră până la Irești și "Grupul de armate „Arhiducele Iosif”", dispus pe aliniamentul Carpaților Orientali. <br>"Grupul de armate „Mackensen”" era format din Armata 3 bulgară, Armata de Dunăre și Armata 9 germană, cu un efectiv de 18,5 divizii de infanterie și 3 divizii de cavalerie.<br>"Grupul de armate „Arhiducele Iosif”" era format din unități austro-ungare cu un efectiv total de 13
Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1917 () [Corola-website/Science/337140_a_338469]
-
organizate în două mari gruări: "Grupul de armate „Mackensen”" - dispus pe frontul de sud de la Marea Neagră până la Irești și "Grupul de armate „Arhiducele Iosif”", dispus pe aliniamentul Carpaților Orientali. <br>"Grupul de armate „Mackensen”" era format din Armata 3 bulgară, Armata de Dunăre și Armata 9 germană, cu un efectiv de 18,5 divizii de infanterie și 3 divizii de cavalerie.<br>"Grupul de armate „Arhiducele Iosif”" era format din unități austro-ungare cu un efectiv total de 13,5 divizii de
Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1917 () [Corola-website/Science/337140_a_338469]
-
gruări: "Grupul de armate „Mackensen”" - dispus pe frontul de sud de la Marea Neagră până la Irești și "Grupul de armate „Arhiducele Iosif”", dispus pe aliniamentul Carpaților Orientali. <br>"Grupul de armate „Mackensen”" era format din Armata 3 bulgară, Armata de Dunăre și Armata 9 germană, cu un efectiv de 18,5 divizii de infanterie și 3 divizii de cavalerie.<br>"Grupul de armate „Arhiducele Iosif”" era format din unități austro-ungare cu un efectiv total de 13,5 divizii de infanterie și 7 divizii
Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1917 () [Corola-website/Science/337140_a_338469]
-
dispus pe aliniamentul Carpaților Orientali. <br>"Grupul de armate „Mackensen”" era format din Armata 3 bulgară, Armata de Dunăre și Armata 9 germană, cu un efectiv de 18,5 divizii de infanterie și 3 divizii de cavalerie.<br>"Grupul de armate „Arhiducele Iosif”" era format din unități austro-ungare cu un efectiv total de 13,5 divizii de infanterie și 7 divizii de cavalerie.<br>Totalul forțelor Puterilor Centrale era de 32 de divizii de infanterie și 10 divizii de cavalerie. Diviziile
Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1917 () [Corola-website/Science/337140_a_338469]
-
Averescu și Constantin Christescu, generalii ruși Dmitri Șcerbaciov, Nikolai Golovin, precum și generalul Henri Berthelot, șeful Misiunii Militare Franceze. în cadrul reuniunii au ieșit în evidență concepțiile diferite ale lui Averescu și Prezan, primul propunând ca rolul cel mai important să revină Armatei 2, al cărui comandant era. Ea trebuia să dea lovitura principală la joncțiunea celor două grupuri de armată inamice dispuse din Bucovina până la Oituz și, respectiv, în Munții Vrancei și în Câmpia Siretului, pentru a le putea înfrânge apoi pe
Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1917 () [Corola-website/Science/337140_a_338469]
-
în cadrul reuniunii au ieșit în evidență concepțiile diferite ale lui Averescu și Prezan, primul propunând ca rolul cel mai important să revină Armatei 2, al cărui comandant era. Ea trebuia să dea lovitura principală la joncțiunea celor două grupuri de armată inamice dispuse din Bucovina până la Oituz și, respectiv, în Munții Vrancei și în Câmpia Siretului, pentru a le putea înfrânge apoi pe părți. După discuții furtunoase între Averescu și Prezan, participanții la conferință au adoptat planul mai realist propus de
Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1917 () [Corola-website/Science/337140_a_338469]
-
șoseau și calea ferată au fost avariate serios. Două barăci ale aramtei au fost distruse, iar rețeaua locală de alimentare cu apă și liniile telefonice au fost oprite temporar. Soldații olandezi le-au repus însă rapid în funcțiune. În timpul zilei, armata olandeză din sud, care se retrăgea după ce pozițiilor lor defensive de la Linia Peel-Raam fuseseră ocupate de germani, au ocupat noi poziții în regiunea localității Bergen op Zoom. Portul Vlissingen a fost ținta atacurilor aeriene germane în dimineața zilei de 12
Bătălia pentru Zeelanda () [Corola-website/Science/337131_a_338460]
-
În timpul raidului au fost uciși cinci civili. În acest timp, soldații care apărau Bathline erau martorii retragerii masive a camarazilor care fuseseră înfrânți în partea de răsărit a Noord-Brabant. Comandamentul suprem francez și-a dat sema că planul operațional al Armatei a 7-a nu putea fi dus la îndeplinire așa cum se sperase. Înaintarea germanilor în Noord-Brabant i-a împiedicat pe francezi să stabilească o linie defensivă puternică în jurul orașului Antwerp. De asemenea, linia principală defensivă a belgienilor de pe Canalul Albert
Bătălia pentru Zeelanda () [Corola-website/Science/337131_a_338460]
-
La începutul anului 1918, Armata României avea practic aceeași organizare de război ca în anul 1917, care cuprindea: două comandamente de armată (Armata 1 și Armata 2), cinci comandamente de corp de armată, cincisprezece divizii de infanterie, două divizii de cavalerie, unități de artilerie, aviație
Ordinea de bătaie a Armatei României (1918) () [Corola-website/Science/337143_a_338472]
-
La începutul anului 1918, Armata României avea practic aceeași organizare de război ca în anul 1917, care cuprindea: două comandamente de armată (Armata 1 și Armata 2), cinci comandamente de corp de armată, cincisprezece divizii de infanterie, două divizii de cavalerie, unități de artilerie, aviație, marină, artilerie antiaeriană, etc. În plus, la începutul anului 1918 Marele Cartier General a decis gruparea cele
Ordinea de bătaie a Armatei României (1918) () [Corola-website/Science/337143_a_338472]
-
La începutul anului 1918, Armata României avea practic aceeași organizare de război ca în anul 1917, care cuprindea: două comandamente de armată (Armata 1 și Armata 2), cinci comandamente de corp de armată, cincisprezece divizii de infanterie, două divizii de cavalerie, unități de artilerie, aviație, marină, artilerie antiaeriană, etc. În plus, la începutul anului 1918 Marele Cartier General a decis gruparea cele 10
Ordinea de bătaie a Armatei României (1918) () [Corola-website/Science/337143_a_338472]
-
La începutul anului 1918, Armata României avea practic aceeași organizare de război ca în anul 1917, care cuprindea: două comandamente de armată (Armata 1 și Armata 2), cinci comandamente de corp de armată, cincisprezece divizii de infanterie, două divizii de cavalerie, unități de artilerie, aviație, marină, artilerie antiaeriană, etc. În plus, la începutul anului 1918 Marele Cartier General a decis gruparea cele 10 regimente de vânători
Ordinea de bătaie a Armatei României (1918) () [Corola-website/Science/337143_a_338472]
-
La începutul anului 1918, Armata României avea practic aceeași organizare de război ca în anul 1917, care cuprindea: două comandamente de armată (Armata 1 și Armata 2), cinci comandamente de corp de armată, cincisprezece divizii de infanterie, două divizii de cavalerie, unități de artilerie, aviație, marină, artilerie antiaeriană, etc. În plus, la începutul anului 1918 Marele Cartier General a decis gruparea cele 10 regimente de vânători în două mari unități de nivel divizie
Ordinea de bătaie a Armatei României (1918) () [Corola-website/Science/337143_a_338472]
-
divizion de cavalerie și o companie de mitraliere. Diviziile de vânători erau formate din 2 brigăzi, cu un toatl de 2-3 regimente a două batalioane fiecare. Cavaleria era formată din două divizii cu 4 brigăzi, câte o divizie pentru fiecare armată. Conducerea supremă a forțelor române era asigurată nominal de către generalul Constantin Prezan numit generalisim de regele Ferdinand la 19 noiembrie 1917. Asigurarea aspectelor administrative și a celor care țineau de înzestrarea armatei și coordonarea efortului de război revenea Ministerului de
Ordinea de bătaie a Armatei României (1918) () [Corola-website/Science/337143_a_338472]
-
cu 4 brigăzi, câte o divizie pentru fiecare armată. Conducerea supremă a forțelor române era asigurată nominal de către generalul Constantin Prezan numit generalisim de regele Ferdinand la 19 noiembrie 1917. Asigurarea aspectelor administrative și a celor care țineau de înzestrarea armatei și coordonarea efortului de război revenea Ministerului de Război, care nu avea însă atribuții pe linia conducerii militare. Ministerul de Război avea un rol pur administrativ, fără atribuții în comanda operativă. Sarcinile sale principale erau gestionarea bugetului, administrația armatei, controlul
Ordinea de bătaie a Armatei României (1918) () [Corola-website/Science/337143_a_338472]
-
înzestrarea armatei și coordonarea efortului de război revenea Ministerului de Război, care nu avea însă atribuții pe linia conducerii militare. Ministerul de Război avea un rol pur administrativ, fără atribuții în comanda operativă. Sarcinile sale principale erau gestionarea bugetului, administrația armatei, controlul financiar și administrarea fondului de pensii militare. Ministerul era supus controlului guvernului și Parlamentului. Structura ministerul nu a suferit schimbări esențiale față de cea de la intrarea în război, fiind organizat pe două Direcții Generale și mai multe servicii. În anul
Ordinea de bătaie a Armatei României (1918) () [Corola-website/Science/337143_a_338472]
-
Generale și mai multe servicii. În anul 1918 au ocupat funcția de ministru de război generalii Constantin Iancovescu, Constantin Hârjeu și Eremia Grigorescu. Marele Cartier General (abreviat M.C.G.) a fost cea mai înaltă structură militară destinată conducerii operațiunilor militare ale Armatei României, pe timp de război, funcționând în anul 1918 la Iași. Marele Cartier General a fost demobilizat la 1 aprilie 1918 - ca urmare a aplicării prevederilor Păcii de la București, fiind remobilizat la 26 octombrie/9 noiembrie 1918. În perioada cât
Ordinea de bătaie a Armatei României (1918) () [Corola-website/Science/337143_a_338472]
-
remobilizat la 26 octombrie/9 noiembrie 1918. În perioada cât acesta a fost desființat, comanda forțelor române a fost asigurată de Marele Stat Major, condus de generalul Constantin Christescu. Începând cu data de 5 decembrie 1916 generalul de corp de armată Constantin Prezan a fost numit șef al Marelui Cartier General, înlocuindu-l pe generalul Dumitru Iliescu. Primele obiective și realizări ale noului șef al Marelui Cartier General au fost redislocarea comandamentelor, unităților și marilor unități în teritoriul dintre Siret și
Ordinea de bătaie a Armatei României (1918) () [Corola-website/Science/337143_a_338472]
-
unități în teritoriul dintre Siret și Prut, reglementarea relațiilor cu conducerea militară rusă referitoare la transporturile feroviare, relațiile de comandament, zonele de responsabilitate, precum și crearea cadrului de colaborare cu Misiunea Militară Franceză. În prima parte a anului 1918 - până la demobilizare, Armata 1 a fost organizată pe două corpuri de armată (III și V) cu un total de 5 divizii. La comanda armatei s-au aflat generalul de divizie Eremia Grigorescu. Ordinea sa de bătaie era următoarea:<br> Armata 1 În prima
Ordinea de bătaie a Armatei României (1918) () [Corola-website/Science/337143_a_338472]
-
cu conducerea militară rusă referitoare la transporturile feroviare, relațiile de comandament, zonele de responsabilitate, precum și crearea cadrului de colaborare cu Misiunea Militară Franceză. În prima parte a anului 1918 - până la demobilizare, Armata 1 a fost organizată pe două corpuri de armată (III și V) cu un total de 5 divizii. La comanda armatei s-au aflat generalul de divizie Eremia Grigorescu. Ordinea sa de bătaie era următoarea:<br> Armata 1 În prima parte a anului 1918 - până la demobilizare, Armata 2 a
Ordinea de bătaie a Armatei României (1918) () [Corola-website/Science/337143_a_338472]
-
de responsabilitate, precum și crearea cadrului de colaborare cu Misiunea Militară Franceză. În prima parte a anului 1918 - până la demobilizare, Armata 1 a fost organizată pe două corpuri de armată (III și V) cu un total de 5 divizii. La comanda armatei s-au aflat generalul de divizie Eremia Grigorescu. Ordinea sa de bătaie era următoarea:<br> Armata 1 În prima parte a anului 1918 - până la demobilizare, Armata 2 a fost organizată pe două corpuri de armată (II și IV) cu un
Ordinea de bătaie a Armatei României (1918) () [Corola-website/Science/337143_a_338472]
-
1918 - până la demobilizare, Armata 1 a fost organizată pe două corpuri de armată (III și V) cu un total de 5 divizii. La comanda armatei s-au aflat generalul de divizie Eremia Grigorescu. Ordinea sa de bătaie era următoarea:<br> Armata 1 În prima parte a anului 1918 - până la demobilizare, Armata 2 a fost organizată pe două corpuri de armată (II și IV) cu un total de 5 divizii. La comanda armatei s-au aflat generalul de corp de armată Alexandru
Ordinea de bătaie a Armatei României (1918) () [Corola-website/Science/337143_a_338472]
-
corpuri de armată (III și V) cu un total de 5 divizii. La comanda armatei s-au aflat generalul de divizie Eremia Grigorescu. Ordinea sa de bătaie era următoarea:<br> Armata 1 În prima parte a anului 1918 - până la demobilizare, Armata 2 a fost organizată pe două corpuri de armată (II și IV) cu un total de 5 divizii. La comanda armatei s-au aflat generalul de corp de armată Alexandru Averescu. Ordinea sa de bătaie era următoarea: Armata 2
Ordinea de bătaie a Armatei României (1918) () [Corola-website/Science/337143_a_338472]
-
de 5 divizii. La comanda armatei s-au aflat generalul de divizie Eremia Grigorescu. Ordinea sa de bătaie era următoarea:<br> Armata 1 În prima parte a anului 1918 - până la demobilizare, Armata 2 a fost organizată pe două corpuri de armată (II și IV) cu un total de 5 divizii. La comanda armatei s-au aflat generalul de corp de armată Alexandru Averescu. Ordinea sa de bătaie era următoarea: Armata 2
Ordinea de bătaie a Armatei României (1918) () [Corola-website/Science/337143_a_338472]