72,558 matches
-
lipsesc, izolat regăsindu-se păducelul ("Cratageus monogyna"), alunul ("Corylus avellana"), socul ("Sambucus nigra") și zmeura ("Rubus idaeus"). Din aceeași cauză, cele mai întâlnite plante sunt vinerița și breiul. Pe lângă aceste plante, mai apar și ferigi ("Dryopteris filix mas"), apoi diverse plante cu flori: coltișor ("Dentaria bulbifera"), floarea-paștelui ("Anemone nemorosa"), măcrișul-iepurelui ("Oxalis acetosella"), ciocul-berzei ("Geranium sanguineum"), etc. Vegetația ierboasă din păduri mai este reprezentată, numai primavara, prin câteva plante efemeroide (trei răi - "Hepatica nobilis"; brebenei - "Coryadilis solida"; păștița - "Anemone ramunculoide"s; horști
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
breiul. Pe lângă aceste plante, mai apar și ferigi ("Dryopteris filix mas"), apoi diverse plante cu flori: coltișor ("Dentaria bulbifera"), floarea-paștelui ("Anemone nemorosa"), măcrișul-iepurelui ("Oxalis acetosella"), ciocul-berzei ("Geranium sanguineum"), etc. Vegetația ierboasă din păduri mai este reprezentată, numai primavara, prin câteva plante efemeroide (trei răi - "Hepatica nobilis"; brebenei - "Coryadilis solida"; păștița - "Anemone ramunculoide"s; horști - "Luzula pilosa", etc). Fauna este caracteristică zonei subcarpatice din apropierea orașului. Speciile de interes cinegetic sunt numeroase: căprioara ("Capreolus capreolus"), mistrețul ("Sus scropha"), jderul ("Martes martes", "Martes foina
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
Prahova, drept obiectiv cu regim de protecție strictă. Acesta deține un patrimoniu botanic secular: paltin argintiu, stejar roșu american și alte specii arboricole. Poziția geografică a orașului îi conferă un cadru vegetal bogat, în special în păduri de foioase. Printre plantele ce trăiesc în acestea se numără plopul, socul, măceșul și frasinul ale căror muguri, flori, frunze sau fructe sunt recunoscute din cele mai vechi timpuri ca „leacuri” și tratamente pentru diverse afecțiuni. La marginea pădurilor sau în luminișuri se pot
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
în acestea se numără plopul, socul, măceșul și frasinul ale căror muguri, flori, frunze sau fructe sunt recunoscute din cele mai vechi timpuri ca „leacuri” și tratamente pentru diverse afecțiuni. La marginea pădurilor sau în luminișuri se pot întâlni și plante erbacee: ciuboțica cucului, brândușa, fragi, măcrișul, trifoiul, izma, coada calului, pipirigul, rogozul, chimenul sau chimionul, coada șoricelului, mușețelul, patlagina, și iarba ciutei. Cele mai multe sunt plante a căror valoare terapeutică este de multă vreme recunoscută, ele ajutând la ameliorarea sau tratarea
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
și tratamente pentru diverse afecțiuni. La marginea pădurilor sau în luminișuri se pot întâlni și plante erbacee: ciuboțica cucului, brândușa, fragi, măcrișul, trifoiul, izma, coada calului, pipirigul, rogozul, chimenul sau chimionul, coada șoricelului, mușețelul, patlagina, și iarba ciutei. Cele mai multe sunt plante a căror valoare terapeutică este de multă vreme recunoscută, ele ajutând la ameliorarea sau tratarea unor boli. Caracteristic acesor locuri este și diversitatea și bogăția faunei care populează pădurile, pajiștile, poienile și tufișurile din zonă. Se pot întâlni: căprioare, urși
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
climaterice corecte preluate de numeroase lucrări de specialitate. Floră din zona este caracteristică zonei de stepa și de silvostepa. Pădurile sunt puține, iar arborii predominanți sunt cei de esență moale, cum ar fi salciile din lunca sau plopii albi. Dintre plantele sălbatice ale zonei, amintim: păpădia, pirul, pelinul, măzărichea, coada șoricelului, mușețelul, toporașii, vioreaua, volbura, urzica, pătlagina, etc.. Mai pot fi întâlniți frasinii, exemplare de stejar, salcâmul, șocul, castanii sălbatici, rachița, etc.. Există și vegetație cultivata cum ar fi: plantațiile de
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
de apă sunt acoperite de o vegetație acvatică și plutitoare, ocupând 2% din suprafața deltei. De asemenea, există păduri (Pădurea Letea și Pădurea Caraorman) alcătuite din arbori (stejar brumăriu, stejar pedunculat, frasin, plop tremurător, ulm), arbusti (zălog, cătină roșie) și plante agățătoare (hamei, curpen). La nivelul ierburilor sunt întâlnite elemente floristice (meridional-continentale și xero-mezofile) din specii rare printre care unele protejate la nivel european prin "Directiva 92/43/CE" (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
municipiul Cluj-Napoca trec râurile Someșul Mic și Nadăș, precum și câteva pâraie: Pârâul Țiganilor, Canalul Morilor, Pârâul Popești, Pârâul Nădășel, Pârâul Chintenilor, Pârâul Becaș, Pârâul Murătorii. Zona din jurul orașului este în mare parte acoperită cu păduri și ierburi. Pot fi găsite plante rare cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a. Există două rezervații botanice cunoscute - "Fânațele Clujului" și "Rezervația Valea Morii". În pădurile din jurul orașului (cum ar fi Pădurea Făget sau Pădurea Hoia) trăiește o faună diversificată cu specii precum
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
largă de preocupări, de la banale liste de cumpărături zilnice și datorii, până la desene de aripi și pantofi pentru mers pe apă. Se regăsesc de asemenea, compoziții pentru pictură, studii și detalii de draperii, animale, copii, disecții de organe, studii de plante, formațiuni stâncoase, vârtejuri acvatice, mașini de război, mașini de zburat, studii de arhitectură. Aceste caiete, de diverse tipuri și mărimi, au fost împrăștiate de prieteni și moștenitori după moartea sa, marea majoritate ajungând în final în colecții de prestigiu, precum
Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/296783_a_298112]
-
sus, în amestec cu rășinoasele, fagul poate urca până la limita superioară a pădurii. Rășinoasele (molid, mai răspândit în Carpații Orientali, zadă, brad, pe alocuri și pin) se dezvoltă până la 1700 - 1800 m (ajungând în Carpații Meridionali până la 1900 m). Dintre plantele ierboase la aceste altitudini sunt caracteristice ferigile și, în poieni, păiușul roșu. În zona alpină, cu îngheț îndelungat și soluri acide, se dezvoltă pajiști dese și scunde iar în partea inferioară (subalpină) apar tufișuri de ienupăr, bujor de munte, afin
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
Salzburg), Neusiedler See(la granița cu Ungaria), Worther(la vest de orașul Klagenfurt). Suprafața totală ocupată de rețeaua hidrografică este de 1426 km pătrați. Austria este una dintre cele mai împădurite state europene(cca 44% din suprafața țării). Speciile de plante și animale din Austria sunt specifice Europei Centrale. Foioasele(în special fagul, mesteacănul și stejarul) și coniferele(bradul, molidul, pinul) acoperă munții până la altitudinea de 1200 m. Peste această altitudine predomină bradul și este, apoi, înlocuit de larice și pin
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
însorite și fără curenți de aer, iar precipitațiile și nebulozitatea sunt reduse. Temperatura medie anuală este de 10 °C. Iernile sunt blânde. Primul îngheț se produce - în medie la sfârșitul lunii noiembrie, iar ultima ninsoare la sfârșitul lui martie. Printre plantele care cresc în pădurile de foioase din preajma localității, pe lângă dedițel, ciulin și păducel se numără și mai multe specii de plante rare, între care laleaua pestriță, bujorul de pădure, porumbul cucului, ruscuța de primăvară și crinul roșu de pădure. În
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
blânde. Primul îngheț se produce - în medie la sfârșitul lunii noiembrie, iar ultima ninsoare la sfârșitul lui martie. Printre plantele care cresc în pădurile de foioase din preajma localității, pe lângă dedițel, ciulin și păducel se numără și mai multe specii de plante rare, între care laleaua pestriță, bujorul de pădure, porumbul cucului, ruscuța de primăvară și crinul roșu de pădure. În această zonă, petrolul există în subsol la adâncime mică, iar apele din subteran au conținut mare de petrol, brom, iod și
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
Castanul de o sută de cai”) în Sicilia. Frunzele sale lungi, lanceolate și pe margini spinos-dințate, cu nervura proeminentă, pot atinge între 16-28 cm lungime și 5-9 cm lățime. Castanul comestibil înflorește în iunie-iulie și este una din speciile de plante ce are flori monosexuate situate pe aceeași plantă, dar separate. Florile de ambele sexe sunt dispuse pe două niveluri diferite, cele masculine în partea superioară a plantei, iar cele feminine în partea sa inferioară. Ambele tipuri de flori sunt erecte
Castan comestibil () [Corola-website/Science/301062_a_302391]
-
Frunzele sale lungi, lanceolate și pe margini spinos-dințate, cu nervura proeminentă, pot atinge între 16-28 cm lungime și 5-9 cm lățime. Castanul comestibil înflorește în iunie-iulie și este una din speciile de plante ce are flori monosexuate situate pe aceeași plantă, dar separate. Florile de ambele sexe sunt dispuse pe două niveluri diferite, cele masculine în partea superioară a plantei, iar cele feminine în partea sa inferioară. Ambele tipuri de flori sunt erecte, măsurând între 10 și 20 cm lungime, semănând
Castan comestibil () [Corola-website/Science/301062_a_302391]
-
cm lățime. Castanul comestibil înflorește în iunie-iulie și este una din speciile de plante ce are flori monosexuate situate pe aceeași plantă, dar separate. Florile de ambele sexe sunt dispuse pe două niveluri diferite, cele masculine în partea superioară a plantei, iar cele feminine în partea sa inferioară. Ambele tipuri de flori sunt erecte, măsurând între 10 și 20 cm lungime, semănând extrem de mult cu niște lumânări și având un miros puternic, tipic, capabil de a atrage insecte polenizatoare. Castanul comestibil
Castan comestibil () [Corola-website/Science/301062_a_302391]
-
distinge prin claritatea lingvistică și eleganța stilului, Cicero comparându-l pe Democrit cu Platon în această privință. Diogene Laerțiu menționează titlurile a 12 tratate ale lui Democrit despre matematică ("Geometrika, Arithmoi - Numere" etc), 16 de fizică ("Cosmographie, Perton planeton - Despre plante"), 8 de etică ("Peri andragathias e Peri aretes - Despre bărbăție sau despre virtute; Peri euthymies - Despre bucurie"), 8 de muzică ("Peri rythmon kai harmonies - Despre ritmuri și armonie"), grupate în tetralogii. Gândirea lui Democrit, cel mai de seamă filosof materialist
Democrit () [Corola-website/Science/301007_a_302336]
-
asociat cu cultura viței de vie și cu orgii. El este cel dintâi care s-a opus viguros pătrunderii în Dacia a cultelor străine. De aceea nu este întâmplător că a determinat autoritatea regală să dispună distrugerea viței de vie — planta sacră a lui Dyonisos — și că toată preoțimea dacică l-a sprijinit în acest act extraordinar. Ca mare preot și vicerege, apoi el însuși rege, Deceneu a dispus de o dublă autoritate, morală (stârpind viciul beției) și politică (organizând triburile
Deceneu () [Corola-website/Science/301063_a_302392]
-
partea de S-E a Locvei se întind munții Almăjului cu vf.Moldovița de 720 m.Așadar formele de relief sunt diversificate,de la munte,deal,până la câmpie și lunca Dunării.De asemenea flora și fauna sunt variate și bogate,de la plante ce cresc pe malurile apei până la înalții și secularii copaci din munții Locvei,de la cele mai mici și primare forme de viață acvatică până la sălbaticele animale ale munților. Fiind așezat în partea de S-V a țării,fiind mai aproape de
Belobreșca, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301070_a_302399]
-
de -26,7 °C și s-a înregistrat la 15 ianuarie 1980. Economia localității este bazată pe activității în domeniul: exploatării și prelucrării lemnului, prelucrării laptelui, comerțului cu produse agricole, pomiculturii, agroturismului, activitatea de bază rămâne însă agricultura prin cultura plantelor (cartof, porumb) și creșterea animalelor.
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
în principal, mărul și prunul, dar plantațiile existente, amplasate în condiții de sol necorespunzătoare și slab întreținute, dau producții relativ scăzute. Pășunile și fânețele, deși dețin o suprafață însemnată (64,2%), au o compoziție floristică necorespunzătoare și o producție slabă. Plantele cultivate în mod curent sunt grâul, orzul de toamnă, secara, porumbul, cartoful, trifoiul și legumele în zona de luncă.
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
HgSe), coloradoit (HgTe), coccinit (HgI), și livingstonit (Hg[SbS]), iar principalele depozite europene sunt în Almaden (Spania), Idrija (Slovenia nord-vestică), regiunea Rhein-Pfalz din Germania și Muntele Amiata în Toscana (Italia). H. T. Shacklette a determinat conținutul caracteristic de mercur al plantelor care cresc în medii ce conțin nivele normale și ridicate de mercur. Acesta a ajuns la concluzia că în mediile cu conținut normal de mercur, plantele conțin 500 ppb (părți per miliard) în țesuturile lor uscate, pe când cele crescute în
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
Amiata în Toscana (Italia). H. T. Shacklette a determinat conținutul caracteristic de mercur al plantelor care cresc în medii ce conțin nivele normale și ridicate de mercur. Acesta a ajuns la concluzia că în mediile cu conținut normal de mercur, plantele conțin 500 ppb (părți per miliard) în țesuturile lor uscate, pe când cele crescute în solul unde există depozite purtătoare de mercur atingun nivel între 500-3500 ppb. Cantitatea mult mai mare de mercur poate fi întâlnită ca și peliculă reziduală, sau
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
puternice, cu o temperatură medie anuală de 9-11 grade, iar cantitatea de precipitații anuale ajunge la valoarea de 700 mm. Etimologia cuvântului Bozovici, atât în tradiția locală cât și după unele date cu caracter științific, vine de la cuvântul "boz" o plantă care se pare că creștea din abundență în zona actuală a comunei Bozovici. Printre localnici mai circulă legenda potrivit căreia, la umbra tufelor de boz pășteau oile unui cioban bătrân și orb. Acesta a coborât cu tot avutul lui de la
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
depozite loessoide și fluviatile. Cele mai fertile sunt solurile aluvionale din zona de lunca - aici se face agricultură. Vegetația cheilor este foarte variată comparativ cu suprafața ocupată. Această variație se explică prin diversitatea biotopurilor. Orografia locală, dar mai ales înclinația plantelor, determină distribuția speciilor pe stâncării, majoritatea acestora fiind elemente sudice, termofile și xerofile. Astfel, vegetația se distribuie etajat, de la pădurea de lunca din imediata apropiere a râului, la stâncăriile care mărginesc drumul forestier formând siblicuri tipice pentru aceste biotopuri xerofile
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]