69,339 matches
-
, cunoscut și sub numele de Institutul Humpel, Liceul Humpel sau Pensionatul Humpel, a fost o instituție de învățământ condusă de soții Emilia și Wilhelm Humpel care a funcționat în Iași în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Conștienți de necesitatea dezvoltării unui învățământ mediu de calitate, un grup de profesori de liceu sau
Institutul liceal de domnișoare Humpel () [Corola-website/Science/328258_a_329587]
-
Salandari, vizitator apostolic în Moldova (1864-1875). La sugestia lui Maiorescu conducerea școlii este acordată de la inceput Emiliei Humpel, sora să, care avea deja experiență în domeniul organizării și conducerii unei instituții de învățământ doearece înființase la Brașov în 1870, împreună cu soțul său, Wilhelm Humpel, "Institutul de educațiune și instrucțiune pentru fete". Soții Humpel accepta propunerea și se mută la Iași, în toamna anului 1872 fiind deschise cursurile Institului Humpel sub conducerea Emiliei Humpel, administrația fiind asigurată de Asociația Institutului Academic. Începând
Institutul liceal de domnișoare Humpel () [Corola-website/Science/328258_a_329587]
-
școlii este acordată de la inceput Emiliei Humpel, sora să, care avea deja experiență în domeniul organizării și conducerii unei instituții de învățământ doearece înființase la Brașov în 1870, împreună cu soțul său, Wilhelm Humpel, "Institutul de educațiune și instrucțiune pentru fete". Soții Humpel accepta propunerea și se mută la Iași, în toamna anului 1872 fiind deschise cursurile Institului Humpel sub conducerea Emiliei Humpel, administrația fiind asigurată de Asociația Institutului Academic. Începând cu anul 1876 profesorii asociați se retrag și vând clădirile în
Institutul liceal de domnișoare Humpel () [Corola-website/Science/328258_a_329587]
-
de Asociația Institutului Academic. Începând cu anul 1876 profesorii asociați se retrag și vând clădirile în care funcționa școală, din acest moment administrarea și direcția școlii fiind asigurată numai de Emilia Humpel. Aceasta rămâne la conducerea școlii până după moartea soțului ei, în 1899. Pensionatul Humpel a funcționat inițial în casele Millo din fosta stradă a Primăriei, în prezent stradă Theodor Burada nr. 57. Această clădirea a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2004, având codul
Institutul liceal de domnișoare Humpel () [Corola-website/Science/328258_a_329587]
-
care, pe lângă limba maternă, erau studiate în limba română. Corpul profesoral era constituit din învățători pentru cursul primar și profesori de diferite specialități, unii dintre aceștia având și o activitate universitară. Emilia Humpel preda limba română și istoria universală, iar soțul său, Wilhelm Humpel, asigură cursurile de canto și de pian. Printre profesorii cei mai cunoscuți au fost Grigore Cobălcescu (stiinte naturale), Neculai Culianu (matematică), I. M. Melik (matematică), Alexandru Lambrior (istorie, geografie), M. Pompiliu (română, istorie), A.D. Xenopol (istoria artei
Institutul liceal de domnișoare Humpel () [Corola-website/Science/328258_a_329587]
-
la banchetul dat de tânărul cuplu, împăratul Wilhelm a asigurat perechea de "protecția sa și de grijă prietenească". Mariajul a rămas fără copii, deși Prințesa Victoria a avut un avort în primele luni ale căsătoriei. La 11 ani după moartea soțului ei, Prințesa Victoria s-a căsătorit cu un refugiat rus mai mic cu 35 de ani decât ea.
Adolf de Schaumburg-Lippe () [Corola-website/Science/328280_a_329609]
-
pe fiul lui Carol, Ladislau al Neapolelui. Mai mult chiar, ei au reușit să o ia prizonieră pe regină și pe mama ei în iulie 1386. Partizanii reginei prizoniere au organizat la rândul lor o ligă și i-au propus soțului reginei să accepte coroana. Mai înainte să fie încoronat în martie 1387, Sigismund a trebuit să jure că avea să respecte „bunele obiceiuri strămoșești” ale regatului și că avea să-și aleagă consilierii dintre membrii ligii sau dintre urmașii acestora
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
Württemberg. La 27 februarie 1898 la Bückeburg, Adelaide s-a căsătorit cu Prințul Ernst de Saxa-Altenburg (1871-1955), fiul Prințului Moritz de Saxa-Altenburg. Au avut patru copii: Mariajul s-a terminat printr-un divorț la 17 ianuarie 1920. În același an, soțul ei și-a anunțat logodna cu Elena Thomas, o cântăreață de operă; totuși, căsătoria nu a avut loc niciodată. În 1935 Ernst a făcut o căsătorie morganatică cu Maria Triebel.
Prințesa Adelaide de Schaumburg-Lippe () [Corola-website/Science/328279_a_329608]
-
Balduin al II-lea al Ierusalimului era încă ținut captiv la musulmani, Guillaume a devenit conetabil și regent al Regatului Ierusalimului. În 1127-1128, el a fost trimis cu o misiune în Franța, alături de Hugo de Payens, pentru a căuta un soț pentru moștenitoarea tronului Ierusalimului, fiica lui Balduin, Melisenda. Guillaume a murit fără a avea moștenitori direcți, drept pentru care a fost succedat ca principe de Galileea de către nepotul său de frate, Elinard de Bures, fiul lui Geoffroi.
Guillaume I de Bures () [Corola-website/Science/328285_a_329614]
-
În apropiere există și astăzi rafturi, birou de scris rețete, echipamente și obiecte ce datează din jurul anului 1760. În această casă a locuit între anii 1820 și 1826 Konstanze Nissen, văduva lui Wolfgang Amadeus Mozart, cu cel de-al doilea soț, Georg Nikolaus von Nissen. Café Tomaselli (Alter Markt 9 și 10) este cea mai veche cafenea din Salzburg, cea mai veche de pe teritoriul actual al Austriei și, eventual, cea mai veche cafenea în funcțiune din Europa Centrală. La 31 martie
Alter Markt (Salzburg) () [Corola-website/Science/328299_a_329628]
-
a vinde cafea, ceai și ciocolată. Localul său era situat inițial în casa de pe Goldgasse nr. 5. După moartea lui și a fiicei sale, cafeneaua a fost preluată de Johann Joseph Hruby, de fiica sa Maria Josepha și apoi de soțul acesteia, trompetistul curții Franz Engelhardt. În 1752 afacerea a fost preluată de Anton Staiger, Hofmeisterul arhiepiscopului, localul fiind denumit o lungă perioadă „Staigersches Cafehaus“ și trecând printr-o perioadă de glorie după mutarea sa în 1764 pe locul unde se
Alter Markt (Salzburg) () [Corola-website/Science/328299_a_329628]
-
Rainulf al II-lea de Alife la Roma pentru o demonstrație de forță în sprijinul lui Anacletus. Pe când aceștia se aflau pe drum, sora vitregă a lui Roger, Matilda, soția lui Rainulf, a fugit la Roger plângându-se de abuzurile soțului. Drept urmare, Roger a anexat comitatul de Avellino, care aparținea fratelui lui Rainulf. Rainulf a solicitat restituirea atât a soției sale, cât și a comitatului. Ambele cereri au fost respinse, iar Rainulf, împotriva ordinelor primite, a părăsit Roma, fiind urmat de
Roger al II-lea al Siciliei () [Corola-website/Science/328265_a_329594]
-
sub numele de Tancred I, la începutul lui 1190. Lovitura sa de stat era sprijinită din culise de către cancelarul Matei de Ajello și de alți oficiali, în vreme ce pretențiile rivalei sale, Constanța, fiică a lui Roger al II-lea, și ale soțului acesteia, Henric de Hohenstaufen, se bucurau de sprijinul multor dintre nobili. Tancred era un soldat bine pregătit, însă statura sa i-a atras porecla de "Tancredulus" din partea poetului cronicar Petru de Eboli. În pofida luării de măsuri în sprijinul populației, domnia sa
Tancred al Siciliei () [Corola-website/Science/328297_a_329626]
-
sud pentru a pretinde Regatul Siciliei în numele Constanței, care era fiică postumă a lui Roger al II-lea cu cea de a treia soție a acestuia, Beatrice de Rethel și, ca urmare, moștenitoare legitimă a tronului. Constanța îl însoțea pe soțul ei în fruntea unei substanțiale armate imperiale care se deplasa prin "Regno". Orașele din nordul regatului și-au deschis porțile în fața lui Henric, inclusiv primele bastioane normande, Capua și Aversa. Salerno, cândva reședința lui Roger al II-lea de pe continent
Tancred al Siciliei () [Corola-website/Science/328297_a_329626]
-
descrise în filmul "Toamna bobocilor", în satul Viișoara a apărut o problemă complicată: bărbații din sat au plecat în mare majoritate să muncească la fabrica din apropiere după ce apriga Varvara (Draga Olteanu-Matei) a fost aleasă președinte al CAP-ului în locul soțului ei, Toderaș (Marin Moraru). Pentru ca reputația lui să nu fie știrbită de această înlocuire, Toderaș se pretinde a fi bolnav și stă mai mult acasă, ocupându-se de treburile gospodărești și de cele trei fete. Ca urmare a acestei situații
Iarna bobocilor () [Corola-website/Science/328342_a_329671]
-
depășește lunar planul la vânzări de băuturi spirtoase, însuși Iustinian (Paul Lavric), primarul comunei, fiind un vizitator frecvent al localului. Femeile decid să-și readucă bărbații în sat pentru a lucra la CAP. Despina (Florina Cercel) îi dă ceasul înapoi soțului ei, Tiberiu Popa (Constantin Bîrliba), pentru ca acesta să întârzie la fabrică și să fie concediat. Analizând situația, inginerul Geo vine cu ideea de a investi 100.000 de lei într-un an și jumătate pentru ca salariul pe o zi de
Iarna bobocilor () [Corola-website/Science/328342_a_329671]
-
aproape două săptămâni. Medicul consideră că acestea au fost „cele mai calme și nebune zile din câte am trăit, cele mai fericite zile, cele mai fericite săptămâni din viața mea”. S-au împrietenit acolo cu familia Șuta formată din doi soți în vârstă și nepoțica lor, Gabriela. Ei se întorc apoi la București, îndreptându-se spre mănăstirile din nordul Moldovei unde stau o săptămână. Ei trec pe la Mănăstirea Neamț - unde văd craniul grecoacei Calipso, care s-a iubit cu poetul rus
Răutăciosul adolescent () [Corola-website/Science/328353_a_329682]
-
Zara Anne Elizabeth Tindall (n. 15 mai 1981) este nepoată a reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit și a Prințului Filip, Duce de Edinburgh. este al doilea copil și singura fiică a Prințesei Regale Anne și a primului soț al acesteia, căpitanul Mark Phillips. Ea este a 16-a în linia de succesiune la tronul britanic. Este căsătorită cu fostul jucător englez de rugby, Mike Tindall. Împreună cu fratele ei, Peter Phillips, sunt singurii nepoți ai reginei care nu poartă
Zara Phillips () [Corola-website/Science/328376_a_329705]
-
drum în tratarea acestui subiect, fiind urmată de filme că "Iarnă bobocilor" (1977), "Buletin de București" (1983), "Căsătorie cu repetiție" (1985) și "Primăvară bobocilor" (1987). Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Soții Toderaș își așteaptă la gară, cu fanfara de femei, feciorul, pe viitorul agronom Ionuț. Dar tânărul nu e în mocănița, ci vine, agale, pe jos, la practica pe care Varvară i-a pretins s-o facă în cooperativa, sub șefia
Primăvara bobocilor () [Corola-website/Science/328379_a_329708]
-
oficial până în 1957) (n. 14 august 1920, Cernăuți, România - d. 18 octombrie 1981, New York, SUA) a fost un poet, scriitor, critic literar și jurnalist austriaco - american de limba germană, evreu originar din Bucovina. Alfred Liquornik a fost primul copil al soților Moritz și Sali Liquornik născută Sternberg. După doi ani s-a născut și sora sa, Herta. Familia sa făcea parte din populația evreiască germanofonă din Bucovina și trăia modest din veniturile unei mici afaceri cu vopsele. În anii de gimnaziu
Alfred Gong () [Corola-website/Science/328385_a_329714]
-
motivul neconsumării la 5 martie în același an. După anulare, Isabella a recuperat toate pretențiile la tronurile de Habsburg și Ungariei la care renunțase anterior. La fel ca arhiducesele anterioare care au fost fie văduve fie s-au separat de soții lor, s-a presupus că Isabella se va alătura unei mănăstiri. E a ales altă cale. În lunile care au precedat Primul Război Mondial, s-a descoperit că exista o mare lipsă de asistente medicale calificate disponibile pentru serviciu în
Arhiducesa Isabella de Austria () [Corola-website/Science/327551_a_328880]
-
sub patronajul Filipei ea a devenit stareță. Deși Filipa a fost văzută în timpul ei ca un simbol perfect al evlaviei maiestuoase, și a făcut comentarii publice spunând "este considerat un lucru indecent pentru o soție să se amestece în treburile soțului ei", de fapt ea a exercitat influență atât la curtea portugheză cât și la curtea engleză și a fost "implicată activ în treburile lumii". Totuși, principala contribuție politică a Filipei a avut loc la curtea ei. După ce Portugalia s-a
Filipa de Lancaster () [Corola-website/Science/327553_a_328882]
-
de suprafață de pe latura vestică se întrerup acolo unde ar fi trebuit să fie ultimul turn de colț. La invitația lui Gheorghe Cantacuzino și a fraților săi, multe personalități marcante ale epocii precum scriitorul și publicistul german Wilhelm von Kotzebue, soțul Aspaziei, sora Cantacuzinilor, scriitorul francez Jean Alexandre Vaillant, Vasile Alecsandri, Gheorghe Asachi sau Alecu Russo au poposit la Hangu. Aflat la Hangu în 1842, Vasile Alecsandri a scris poezia "„Sora și hoțul”" în care se vorbește despre o călugăriță care
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
este un film românesc din 1992, regizat de Andrei Blaier. Rolurile principale sunt interpretate de Horațiu Mălăele, Emilia Popescu, Dorina Lazăr, Gheorghe Dinică, Andrei Finți și Coca Bloos. Subiectul filmului îl reprezintă un proces de divorț intentat de doi tineri soți pentru a putea locui singuri în apartamentul pe care abia îl cumpăraseră și în care autoritățile României comuniste le repartizaseră cu forța un chiriaș. Acțiunea filmului se petrece în ultimii ani ai României comuniste. Cu ajutorul financiar al părinților și prin
Divorț... din dragoste () [Corola-website/Science/327573_a_328902]
-
apartamentul pe care abia îl cumpăraseră și în care autoritățile României comuniste le repartizaseră cu forța un chiriaș. Acțiunea filmului se petrece în ultimii ani ai României comuniste. Cu ajutorul financiar al părinților și prin vânzarea unei Dacii din 1985, tinerii soți Dan (Horațiu Mălăele) și Angela Cantemir (Emilia Popescu) cumpără un apartament cu patru camere într-un bloc din București și se mută acolo. La scurtă vreme după mutarea lor, în timp ce aveau musafiri invitați, la ușa apartamentului sosește sergentul-major de miliție
Divorț... din dragoste () [Corola-website/Science/327573_a_328902]