68,361 matches
-
Eremia Grigorescu. Ordinea sa de bătaie era următoarea:<br> Armata 1 În prima parte a anului 1918 - până la demobilizare, Armata 2 a fost organizată pe două corpuri de armată (II și IV) cu un total de 5 divizii. La comanda armatei s-au aflat generalul de corp de armată Alexandru Averescu. Ordinea sa de bătaie era următoarea: Armata 2
Ordinea de bătaie a Armatei României (1918) () [Corola-website/Science/337143_a_338472]
-
br> Armata 1 În prima parte a anului 1918 - până la demobilizare, Armata 2 a fost organizată pe două corpuri de armată (II și IV) cu un total de 5 divizii. La comanda armatei s-au aflat generalul de corp de armată Alexandru Averescu. Ordinea sa de bătaie era următoarea: Armata 2
Ordinea de bătaie a Armatei României (1918) () [Corola-website/Science/337143_a_338472]
-
până la demobilizare, Armata 2 a fost organizată pe două corpuri de armată (II și IV) cu un total de 5 divizii. La comanda armatei s-au aflat generalul de corp de armată Alexandru Averescu. Ordinea sa de bătaie era următoarea: Armata 2
Ordinea de bătaie a Armatei României (1918) () [Corola-website/Science/337143_a_338472]
-
în cauză să eșueze lamentabil. Câțiva deputați ai Sfatului Țării au fost prinși de forțele militare bolșevice, iar alții - amenințați cu moartea au părăsit Chișinăul. Dintre Directorii generali, trei au mers la Iași pentru a susține acolo trecerea Prutului de către Armata Română. Odată acest fapt cunoscut - de teama acuzațiilor de complicitate cu românii, Inculeț și Erhan au semnat o telegramă, prin care au cerut încetarea intervenției armate și retragerea trupelor române din Basarabia. Avansul trupelor de sprijin trimise din Regatul României
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
și retragerea trupelor române din Basarabia. Avansul trupelor de sprijin trimise din Regatul României a fost și el stopat de către trupele ruse, după ce unitățile acestora au trecut Prutul având ca motiv preluarea pazei unor depozite de alimente și armament de la Armata Rusă, într-o mișcare coordonată cu prezumtiva sosire a unității de ardeleni de la Kiev. Ordinul inițial dat acestor unități a fost acela de a se evita folosirea forței și ciocnirile cu unitățile bolșevice. Un batalion de voluntari ardeleni a intrat
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
treilea eșalon a reușit totuși să treacă de Ungheni (unde se afla o garnizoană rusă semnificativă, bolșevizată) dar numai după ce acesta a fost ocupat de o companie românească de grăniceri. Atacat la Cornești, eșalonul a pierdut pe generalul Nekrasov - comandantul Armatei a IX-a ruse și pe colonelul Sokolov, iar pe 9 ianuarie în gara Strășeni a fost copleșit de forțe bolșevice. Batalionul carea a trecut Prutul pe la Leova - ajuns în a doua zi la Basarabeasca (localitate pe lângă care trecea linia
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
Republicii Democratice Moldovenești adresată Guvernului României, ca urmare a unei hotărâri din 6 ianuarie 1918 a unioniștilor (sprijinită ulterior de adunarea secretă a Blocului Moldovenesc - cea mai puternică facțiune din Sfatul Țării). Patru divizii române aflate la dispoziția Corpului VI Armată (11 și 13 infanterie și 1 și 2 cavalerie) însoțite de către comandantul Misiunii Militare Franceze franceze - generalul Henri Mathias Berthelot, au avansat peste Prut în data de 10 ianuarie 1918 în baza unei înțelegeri între Aliați. Pe data de 13
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
de către propriile sale trupe moldovenești. Pe 6 ianuarie președintele Sfatului Țării Ion Inculeț și președintele Consiliului de Directori Pantelimon Erhan au încercat să trimită Cartierului General Rus de la Iași, reprezentanților Guvernelor aliate precum și Guvernului Român telegrame de protest contra intrării Armatei Române în Basarabia. Aceștia au solicitat numai trimiterea de trupe ruse. La nivelul Telegrafului Poștal Militar din Chișinău, s-a încercat în secret stoparea expedierii acestor telegrame. Este posibil ca Erhan și Inculeț să fi fost forțați de către bolșevici să
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
variantele de început ale atacului împotriva regimului sovietic instaurat. Necesitățile impuse de justificarea acestui mit, au făcut să fie ignorate atât realitatea declanșării reale a atacului românesc cu o zi înainte la Ungheni, cât și existența unor operațiuni limitate ale armatei române în zona unor sate din stânga Prutului în decembrie 1917, zonă unde temporar în acea perioadă, actualul oraș de frontieră Leova a fost în mâna trupelor române. În mod similar, data de 6 ianuarie 1918 a fost propusă de istorici
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
nu face decât să sporească temerile Soniei - justificat, de altfel, câtă vreme cei doi visători ajung să se îndrăgostească unul de celălalt. După ce inițial era pe punctul de a-și retrage sprijinul dintr-un proiect pe care-l considera fantezist, Armata este încântată de rezultate și-l susține mai departe. Mai mult, proiectului i se alătură un personaj care, aparent, n-ar avea legătură cu cercetările științifice - episcopul Teodoriu Aticanu. Sonia îl părăsește pe Andrei, a cărui relație onirică devine tot
ERAL () [Corola-website/Science/337181_a_338510]
-
pentru a participa la luptele pentru dobândirea independenței Italiei (mișcarea Risorgimento). În acest scop, a urmat cursurile Academiei Militare din Ivrea. În 1859 s-a alăturat lui Garibaldi în Expediția celor O Mie, și, de asemenea, a luptat în rândurile armatei italiene împotriva austriecilor în războiul din 1866. A participat la ca șef de stat major al generalului Giuseppe Sirtori. Deziluzionat de eșecul armatei italiene în acea bătălie și din întreaga campanie din 1866, și-a întrerupt promițătoarea carieră militară pentru
Ernesto Teodoro Moneta () [Corola-website/Science/337177_a_338506]
-
s-a alăturat lui Garibaldi în Expediția celor O Mie, și, de asemenea, a luptat în rândurile armatei italiene împotriva austriecilor în războiul din 1866. A participat la ca șef de stat major al generalului Giuseppe Sirtori. Deziluzionat de eșecul armatei italiene în acea bătălie și din întreaga campanie din 1866, și-a întrerupt promițătoarea carieră militară pentru a se întoarce la viața civilă și a se dedica jurnalismului și politicii. Ulterior, Ernesto Teodoro Moneta a devenit un activist internațional pentru
Ernesto Teodoro Moneta () [Corola-website/Science/337177_a_338506]
-
Pe toată durata participării la acțiunile de luptă din timpul Primului Război Mondial, trupele Armatei României au fost echipate cu uniformele specifice prevăzute în "Regulamentul asupra descrierei uniformelor și ținutelor armatei", adoptat prin Înaltul Decret nr. 500 din 4 februarie 1912. Regulamentul din 1912 introducea pentru prima dată în istoria Armatei României o ținută de
Uniformele Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/337186_a_338515]
-
Pe toată durata participării la acțiunile de luptă din timpul Primului Război Mondial, trupele Armatei României au fost echipate cu uniformele specifice prevăzute în "Regulamentul asupra descrierei uniformelor și ținutelor armatei", adoptat prin Înaltul Decret nr. 500 din 4 februarie 1912. Regulamentul din 1912 introducea pentru prima dată în istoria Armatei României o ținută de campanie, destinată a fi folosită în luptă. Această ținută ținută avea ca piesă centrală "bluza de
Uniformele Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/337186_a_338515]
-
din timpul Primului Război Mondial, trupele Armatei României au fost echipate cu uniformele specifice prevăzute în "Regulamentul asupra descrierei uniformelor și ținutelor armatei", adoptat prin Înaltul Decret nr. 500 din 4 februarie 1912. Regulamentul din 1912 introducea pentru prima dată în istoria Armatei României o ținută de campanie, destinată a fi folosită în luptă. Această ținută ținută avea ca piesă centrală "bluza de instrucție și cazarmă", articol de echipament aflat compunerea ofițerilor încă 1868 și care acum era generalizată la toate uniformele. Din
Uniformele Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/337186_a_338515]
-
(n. 22 august 1854, Curtea de Argeș - d. 11 februarie 1915, București), veteran din Războiul de Independență al României, a fost unul dintre generalii Armatei României între anii 1906 și 1915. A îndeplinit funcția de comandant de divizie în campania anului 1913 din Bulgaria. s-a născut în anul 1854, la Curtea de Argeș. Tatăl său a fost profesorul de limbă latină și teologie Zaharia Boerescu, originar
Constantin Z. Boerescu () [Corola-website/Science/337188_a_338517]
-
1888), Locotenent-colonel (1893), Colonel (1898), General de brigadă (1906), General de divizie în rezervă (1913). După absolvirea Școlii militare de ofițeri, Constantin Z. Boerescu a luat parte ca sublocotenent în Compania a 4-a din Batalionul de geniu la Campania Armatei Române din Războiul de Independență al României, în anii 1877-1878, executând lucrări de fortificații la Barboși (Galați), la Calafat, la Corabia, și apoi la Plevna, unde se remarcă prin fapte de vitejie. Transferat în Compania 1 din Batalionul de geniu
Constantin Z. Boerescu () [Corola-website/Science/337188_a_338517]
-
Pitești. Mai târziu, a fost detașat la construirea forturilor „Cetății București” și a liniei ferate de centură a Bucureștiului, unde a condus lucrările la fortul Afumați (1885-1888). Constantin Z. Boerescu a fost avansat în anul 1993 în eșaloanele superioare ale armatei, în arma Infanteriei, funcțiile sale cele mai importante fiind cele de director-comandant al „Școalei Fiilor de Militari” din Craiova (1895-1896), de comandant al Regimentului 6 Infanterie „Mihai Viteazul” (1896-1903) și de comandant al Brigadei 17 Infanterie (din Dobrogea, între 10
Constantin Z. Boerescu () [Corola-website/Science/337188_a_338517]
-
6 Infanterie „Mihai Viteazul” (1896-1903) și de comandant al Brigadei 17 Infanterie (din Dobrogea, între 10 mai 1903 și 1 aprilie 1910). În anii 1902 și 1903 a fost președintele „Cercului Militar” din București. A ieșit din cadrele active ale Armatei în anul 1910. A participat la cel de al Doilea Război Balcanic în calitate de comandant al Diviziei 5 Infanterie de rezervă (Corpul I Armată), fiind avansat în anul 1913 la gradul de General de Divizie - cel mai înalt grad al ierarhiei
Constantin Z. Boerescu () [Corola-website/Science/337188_a_338517]
-
anii 1902 și 1903 a fost președintele „Cercului Militar” din București. A ieșit din cadrele active ale Armatei în anul 1910. A participat la cel de al Doilea Război Balcanic în calitate de comandant al Diviziei 5 Infanterie de rezervă (Corpul I Armată), fiind avansat în anul 1913 la gradul de General de Divizie - cel mai înalt grad al ierarhiei militare din acea vreme. Medalia „Virtutea Militară” de aur (1878), Medalia „Apărătorilor Independenței”, Crucea „Trecerii Dunărei”, Medalia Comemorativă Rusă, Ordinul „Steaua României” în
Constantin Z. Boerescu () [Corola-website/Science/337188_a_338517]
-
6 Infanterie „Mihai Viteazul” (de Gardă), ca reprezentant al Infanteriei Române. Este înfățișat pe câmpul de instrucție de lângă București, în fruntea regimentului pe care îl comanda, împreună cu soldatul de ordonanță și cu calul său. Tabloul a fost reprodus în albumele „Armata Română”/ „L’Armée Roumaine”, Editura și Atelierele Grafice Socec & Co. (1902, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la Războiul de Independență) și s-a păstrat în familie, în posesia nepotului său, Pârvu Boerescu.
Constantin Z. Boerescu () [Corola-website/Science/337188_a_338517]
-
Școala avea importante legături și acorduri cu diverse instituții profesionale din străinătate și oferea elevilor cu rezultate excepționale posibilitatea de pefecționare și specializare în străinătate. Pentru o bună repartizare a absolvenților săi, școala a obținut aprobarea Marelui Stat Major al Armatei ca elevii absolvenți să fie repartizați și la atelierele și morile armatei. Până în anul 1941 școala a fost în regim autobugetar ulterior fiind cooptată în sistemul școlilor bugetare cu finanțare de la stat. Localul propriu a fost pus gratuit la dispoziție
Goga Ionescu () [Corola-website/Science/337183_a_338512]
-
și oferea elevilor cu rezultate excepționale posibilitatea de pefecționare și specializare în străinătate. Pentru o bună repartizare a absolvenților săi, școala a obținut aprobarea Marelui Stat Major al Armatei ca elevii absolvenți să fie repartizați și la atelierele și morile armatei. Până în anul 1941 școala a fost în regim autobugetar ulterior fiind cooptată în sistemul școlilor bugetare cu finanțare de la stat. Localul propriu a fost pus gratuit la dispoziție de inginerul Goga Ionescu, inițiatorul principal și directorul onorific al instituției de la
Goga Ionescu () [Corola-website/Science/337183_a_338512]
-
aliniament, forțele române au fost nevoite să continue mișcarea generală de retragere către sudul Moldovei. Acțiunile militare de pe aliniamentul Cricov-Ialomița au făcut parte din operația de apărare a teritoriului Munteniei, cea de-a patra operație de nivel strategic desfășurată de Armata României în campania anului 1916. Forțele române erau dispuse de-a lungul râurilori Cricov, Prahova și Ialomița, până în regiunea Urziceni. De la Urziceni la Dunăre frontul era ocupat de Corpul 4 Armată rus, comandat de generalul Aliev. Aripa dreaptă a forțelor
Acțiunile militare de pe aliniamentul Cricov-Ialomița (1916) () [Corola-website/Science/337190_a_338519]
-
de-a patra operație de nivel strategic desfășurată de Armata României în campania anului 1916. Forțele române erau dispuse de-a lungul râurilori Cricov, Prahova și Ialomița, până în regiunea Urziceni. De la Urziceni la Dunăre frontul era ocupat de Corpul 4 Armată rus, comandat de generalul Aliev. Aripa dreaptă a forțelor române era formată din Armata 2, comandată de generalul Alexandru Averescu, care ocupa dispozitiv de luptă din din munți până la calea ferată Ploiești-Buzău. În continuare erau dispuse forțele "Grupului de armate
Acțiunile militare de pe aliniamentul Cricov-Ialomița (1916) () [Corola-website/Science/337190_a_338519]