72,558 matches
-
Fiind zona deluroasa, zona în care este situat satul, întâlnim: Tot răul este cel care ne-a dăruit o lunca bogată,lunca pe care oamenii o cultiva cu cereale, în special. Aici întâlnim vegetație de lunca, formată din: salcii, anini, plante agățătoare, buruieni, urzici, ”bruscani”...,iar solul întâlnit aici este cel aluvional, pământ bun pentru culturi de cereale și legume. Mereu populația satului a fost pur românească. În anul 1858 aici existau 14 cehi catolici și aparțineau familiilor Ungar, Tibois și
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
temperat-continentală cu influențe sub-mediteraneene. Datorită vânturilor de vest și expunerii, precipitațiile sunt destul de ridicate. În prezent este un domeniu eterogen de vegetație naturală: pădure, pățuni secundare, suprafețe pomicole, viticole și terenuri arabile. Zona localității este favorabilă pentru viticultură, pomicultură, cereale, plante tehnice, iar suprafețele de pășuni, la care se adaugă plantele furajere, asigură creșterea animalelor. Localitatea a fost fondată în anul 1810 prin decret imperial sub numele de "Königsgnade". Tirolezii care în 1809 au ținut piept la Berg Insel trupelor bavareze
Tirol, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301098_a_302427]
-
precipitațiile sunt destul de ridicate. În prezent este un domeniu eterogen de vegetație naturală: pădure, pățuni secundare, suprafețe pomicole, viticole și terenuri arabile. Zona localității este favorabilă pentru viticultură, pomicultură, cereale, plante tehnice, iar suprafețele de pășuni, la care se adaugă plantele furajere, asigură creșterea animalelor. Localitatea a fost fondată în anul 1810 prin decret imperial sub numele de "Königsgnade". Tirolezii care în 1809 au ținut piept la Berg Insel trupelor bavareze și franceze, au fost trimiși in frunte cu Jozef Speckbacher
Tirol, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301098_a_302427]
-
amestec cu alte specii : stejar brumăriu, stejar pufos, carpen, ulmul, teiul și frasinul. În aceste păduri se întâlnesc arbuști și subarbuști precum : păducelul, porumbarul, cornul, sângerul, alunul, socul. O parte din vegetație a fost înlăturată de terenuri agricole pentru cultura plantelor cerealiere. Ca specie de plantă de importantă floristică deosebită este narcisa, prezentă în rezervația naturală din lunca Neajlovului. Fauna din zonele de pădure este reprezentată prin : cerb, mistreț, căprior, vulpe, veveriță. Multe dintre aceste animale au dispărut sau și-au
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
brumăriu, stejar pufos, carpen, ulmul, teiul și frasinul. În aceste păduri se întâlnesc arbuști și subarbuști precum : păducelul, porumbarul, cornul, sângerul, alunul, socul. O parte din vegetație a fost înlăturată de terenuri agricole pentru cultura plantelor cerealiere. Ca specie de plantă de importantă floristică deosebită este narcisa, prezentă în rezervația naturală din lunca Neajlovului. Fauna din zonele de pădure este reprezentată prin : cerb, mistreț, căprior, vulpe, veveriță. Multe dintre aceste animale au dispărut sau și-au redus numărul datorită intervenției omului
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
și ulițele ce străbat comuna de la un cap la altul, legând gospodăriile și satele între ele formează multe cotituri. Drumul județean DJ710A, ce leagă orașul Pucioasa de municipiul Moreni, străbate comuna în partea de sud. Pe teritoriul comunei Vârfuri, în afară de plantele cultivate și de arborii de pădure (fag, stejar, ulm, alun, carpen, frasin, paltin, mesteacăn, anin, salcie, plop, tei, salcâm) se pot găsi și alte plante din care: Fauna comunei Vârfuri cu specii relativ destul de numeroase pe culmile dealurilor, prin ape
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
Pucioasa de municipiul Moreni, străbate comuna în partea de sud. Pe teritoriul comunei Vârfuri, în afară de plantele cultivate și de arborii de pădure (fag, stejar, ulm, alun, carpen, frasin, paltin, mesteacăn, anin, salcie, plop, tei, salcâm) se pot găsi și alte plante din care: Fauna comunei Vârfuri cu specii relativ destul de numeroase pe culmile dealurilor, prin ape, prin desișul pădurilor, sub învelișul de frunze, în pamântul negru al pădurilor se adăpostește o mare lume de ființe, care de la cele mai mici și
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
apoi (după 1952) în cea a raionului Târgoviște din regiunea Ploiești. În 1964, satul Strâmbu a luat denumirea de "Ulmetu", iar satul Valea Rea, pe cea de "Merișoru". În 1968, comuna a revenit la județul Dâmbovița, reînființat. Dacă în trecut plantele textile in și cânepă se cultivau pe suprafețe mari- fiind transformate în pânzeturi la războaiele casnice care se găseau în fiecare casă, astăzi aceste plante sunt pe cale de dispariție. În războaiele de țesut femeile mai țes astăzi numai preșuri din
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
cea de "Merișoru". În 1968, comuna a revenit la județul Dâmbovița, reînființat. Dacă în trecut plantele textile in și cânepă se cultivau pe suprafețe mari- fiind transformate în pânzeturi la războaiele casnice care se găseau în fiecare casă, astăzi aceste plante sunt pe cale de dispariție. În războaiele de țesut femeile mai țes astăzi numai preșuri din cârpe vechi cu urzeală de in, cânepă sau bumbac. Datorită specificului așezării satului și a condițiilor climaterice, locuitorii comunei noastre, chiar din cele mai vechi
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
o parte moșneni, iar prin legea rurală din 1864, un număr de 174 clăcași au fost împroprietăriți din moșiile proprietarilor Barbu Belu și alții cu moșii mai mici. Datorită așezării comunei în zona subcarpatică pe dealurile acoperite cu păduri și plante cultivate, ocupația vârforenilor a fost diferită pe parcursul anilor. În timpurile mai vechi locuitorii se ocupau numai cu îndeletniciri pe plan local din care își câștigau existența zilnică. Ocupația de seamă a locuitorilor a fost și este creșterea vitelor și cultura
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
împarte Bârladul au fost îndiguite cu diguri de 3-5 metri.În plus faptul că de câțiva ani curge într-un canal gură de vărsare înmâlită permițând o deversare ușoară în Siret. Covorul vegetal este diversificat pe teritoriul localității; se întâlnesc plante aparținând provinciei est-europene, predominând elementele caracteristice stepei și silvostepei. Diferențierile covorului erbaceu de la un loc la altul sunt impuse de condițiile de sol, de ape, de terasă, lunca și dune de nisip. În zona luncii pe un sol aluvial și
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
-lea î.e.n. (perioada Latène) și din ruinele unei biserici medievale. Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (prima jumătate a secolului al XIX-lea) din satul Dagâța; și (1723) din satul Mănăstirea. Are caracter agricol orientat pe cultura cerealelor, plantelor tehnice, zootehnie, iar în viitor pe cereale, lapte și struguri. Din suprafața fondului funciar (4.590 ha), terenul agricol ocupă peste 3186 ha, iar arabilul (2.124 ha). În arabil o pondere mare o au pădurile (peste 1050 ha), pășunile
Comuna Dagâța, Iași () [Corola-website/Science/301272_a_302601]
-
pante accentuate apar soluri degradate în anumite proporții. Pe solurile din teritoriul localității se dezvoltă o vegetație reprezentată prin pajiști de silvo - stepă și păduri. Pădurile, ca resurse naturale, sunt formate din gorun și fag. Pe pajiștile existente se întâlnesc plante ca: golomățul, iarba câmpului, pir, coada vulpii, rogosuri, trifoi roșu, trifoi alb, mușețel și multe alte specii. În unele bălți apare stuful și papura. În sectoarele cu sărătură cresc iarba de sărătură și păiușca. Pe izlazuri cresc buruienile cu spini
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
orașul Podu Iloaiei. Este deservită de șoseaua județeană DJ280C, care o leagă spre nord de Lețcani (unde se termină în DN28). În comuna Dumești se află sărăturile de la Valea Ilenei, arie protejată de tip floristic, unde sunt ocrotite specii de plante halofile și higrofile rare: hreanul sălbatic, garoafa, mătrița, rogozul și pătlagina. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dumești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Comuna Dumești, Iași () [Corola-website/Science/301275_a_302604]
-
și Vulturești (unde se termină în DN25). Prin comună trece și calea ferată Iași-Vaslui, pe care este deservită de stația Grajduri. În comuna Grajduri se află Poiana cu Schit, arie protejată de tip floristic, unde sunt ocrotite unele specii de plante de silvostepă, cum ar fi dumbățul, sulițica, pieptănărița și păiușul. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Grajduri se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (86,25
Comuna Grajduri, Iași () [Corola-website/Science/301279_a_302608]
-
A mai existat o pădure - Făgăt dar care, după revoluție a fost tăiată pentru că era în mijlocul câmpului. Această pădure era a oamenilor și se sfla în partea de sud-est a satului. Mai întâlnim și arbuști că: măcieșul, cătina, șocul, ș.a. Plante specifice zonei: Principala ocupație a locuitorilor din satul Muncelul de Sus o reprezintă agricultură (cultură cerealelor și a plantelot tehnice). Se cultivă cereale că: grâul, orzul, ovăzul și porumbul; iar plante tehnice: sfecla de zahăr, floarea-soarelui și cartoful. Pădurea Călugăra
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
Mai întâlnim și arbuști că: măcieșul, cătina, șocul, ș.a. Plante specifice zonei: Principala ocupație a locuitorilor din satul Muncelul de Sus o reprezintă agricultură (cultură cerealelor și a plantelot tehnice). Se cultivă cereale că: grâul, orzul, ovăzul și porumbul; iar plante tehnice: sfecla de zahăr, floarea-soarelui și cartoful. Pădurea Călugăra - situată în partea de nord a satului, iar numele ei vine de la schitul de călugări greci, ea aparținînd mănăstirilor grecești. În această pădure cea mai mare parte o ocupă arborii înalți
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
silvostepa în realitate vegetația naturală este o vegetație foarte variată de cea de lunca până la etajul fagului și carpenului. Arborii sunt reprezentați prin plop, salcie, arin apoi ulm și stejar, carpen și fag, a mai fost plantat și salcâm, celelalte plante sunt reprezentate de stuf, păpuriș, pir etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mogoșești-Siret se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,93%). Pentru 3
Comuna Mogoșești-Siret, Iași () [Corola-website/Science/301294_a_302623]
-
fiind descoperite în punctul Prisecaru-Bița D.-Pintilie C. De asemenea, pădurile din zonă deveneau adăpost sigur pentru populațiile aflate în satele din vale, atunci când erau amenințați de populații străine sau de lăcomia boierilor. Oamenii locului, care se îndeletniceau cu cultivarea plantelor, creșterea animalelor, exploatarea carierelor de piatră și prelucrarea lemnului, nu erau calificați pentru fabricarea obiectelor din sticlă, așa că au fost aduși lucrători din Galiția. Pentru că vorbeau limba rusă, ei au primit denumirea de ruși, ca și partea de vest a
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
majoritate lutos, pe dealuri. Caracteristicile solului sunt, în zona de șes fertilitatea ridicată, iar la dealuri instabilitatea suprafeței. În regiunea Coadă Stâncii, instabilitatea solului a provocat dese alunecări de teren. Terenurile arabile de pe șes sunt propice cultivării tuturor tipurilor de plante agricole: porumb, cartofi, floarea soarelui și în special legume. Dealurile sunt propice cultivării de păioase - orz, ovăz - si leguminoase - mazăre și linte. În regiunea dealurilor sunt de asemenea cultivate vii și livezi de pomi. Apele de suprafață constituie un element
Comuna Ungheni, Iași () [Corola-website/Science/301318_a_302647]
-
de același grup. Vitamina B este sensibilă la acțiunea căldurii, în mediu umed, la lumină și pH neutru și alcalin. Este degradabilă la fierbere sau coacere. De asemenea, este anihilată rapid în contact cu zahărul, cafeina, taninurile conținute în anumite plante, alcoolul și nicotina. Rafinarea cerealelor (decorticarea) și tratarea fructelor cu sulfiți distrug vitamina B. În ser circulă în parte legată de albumină. Până la 85% din cantitatea de tiamină este preluată de eritrocite; excesul se elimină prin urină. Sub formă de
Tiamină () [Corola-website/Science/301327_a_302656]
-
dietară a vitaminei A, este o vitamina solubila în grăsimi, antioxidanta, importanța în vedere și creșterea oaselor. Aparține familiei de compuși chimici numită retinoizi. ul este ingerat într-o formă precursoare; sursele animale (lapte și ouă) conțin retinil esteri, în timp ce plantele (morcovi, spanac) conțin pro-vitamina A carotenoizi. Din hidroliza retinil esterilor rezultă retinol, iar pro-vitamina A poate fi descompusa pentru producerea de retinal. Retinal, numit și retinaldehidă, poate fi redus reversibil în retinol sau poate fi oxidat ireversibil în acid retinoic
Retinol () [Corola-website/Science/301325_a_302654]
-
sunt majoritari creștini ortodocși. Astfel, numărul credincioșilor ortodocși este de 879 sau 87%. A doua comunitate ca număr este cea penticostală, cu 119 credincioși (sau 12%). Economia satului este predominant agricolă. Are suprafețe importante cultivate cu grâu. Se mai cultivă plante protejate și cartofi timpurii. În mod deosebit, la Diniaș se recoltează cantități mari de plante medicinale, în special mușețelul. Se mai practică și piscicultura în iazuri special amenajate.
Diniaș, Timiș () [Corola-website/Science/301356_a_302685]
-
comunitate ca număr este cea penticostală, cu 119 credincioși (sau 12%). Economia satului este predominant agricolă. Are suprafețe importante cultivate cu grâu. Se mai cultivă plante protejate și cartofi timpurii. În mod deosebit, la Diniaș se recoltează cantități mari de plante medicinale, în special mușețelul. Se mai practică și piscicultura în iazuri special amenajate.
Diniaș, Timiș () [Corola-website/Science/301356_a_302685]
-
și unul pe Padeș, care au funcționat până în anul 1970, de când a rămas în funcționare un singur post, cel de la confluența Padeș - Cornet în amonte de pod, înzestrat cu o masă de control. Prin flora unui ținut se înțelege totalitatea plantelor ce cresc în mod spontan în acel ținut. Ca peste tot de altfel, și în acest spațiu condițiile de climă, sol, relief, influențează mult repartiția diferitelor specii de plante sau a asociaților de specii. În componența vegetației naturale spontane din
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]