72,558 matches
-
o masă de control. Prin flora unui ținut se înțelege totalitatea plantelor ce cresc în mod spontan în acel ținut. Ca peste tot de altfel, și în acest spațiu condițiile de climă, sol, relief, influențează mult repartiția diferitelor specii de plante sau a asociaților de specii. În componența vegetației naturale spontane din munții Poiana Ruscăi, deci inclusiv în zona Padeșului, se întîlnesc elemente aparținând celor mai variate domenii floristice ca de pildă: elemente specifice Europei centrale (pădurile de fag), Europei răsăritene
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
elemente într-un ansamblu economic, social și chiar psihomoral unitar, iar satul care efectuează acest proces de asimilare, continuă să-și păstreze personalitatea și identitatea; nu avem ce reproșa acelui țăran care are rețineri față de anumite mașini, utilaje, soiuri de plante, până când acestea nu-și dovedesc superioritatea; între inovație și tradiție trebuie să existe un echilibru dinamic, care să includă atât riscul exagerat, cât și inovația pripită. Giacobbi și Roux, definind satul ca o micro societate, desprind patru caracteristici principale ale
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
Un steroid este o grăsime caracterizată printr-un schelet de atomi de carbon cu patru inele unite. Diferiți steroizi variază prin grupările funcționale atașate acestor inele. Sute de steroizi distincți au fost identificați la plante și animale. Rolul cel mai important în sistemele vii este cel de hormoni. În fiziologia umană și medicină, cei mai importanți steroizi sunt colesterolul, hormonii steroizi și precursorii și metabolizatorii lor. Colocvial, termenul de "steroid" este deseori folosit cu sens
Steroid () [Corola-website/Science/301436_a_302765]
-
a asediaților și asediatorilor. Scorbutul este unul dintre factorii care limitează călătoriile maritime, deseori cauzând decesul multor călători și membri ai echipajului în voiaje lungi. A jucat un rol important chiar și în Primul Război Mondial. Nevoia de a include plante proaspete sau carne crudă în alimentație pentru a preveni bolile a fost cunoscută încă din antichitate. Aceast lucru se regăsește în tradiția medicală a multor popoarele din diferite regiuni ale lumii. De exemplu, infuzia de ace de molid era utilizată
Scorbut () [Corola-website/Science/301450_a_302779]
-
C la 100 grame. Efectele curative ale fructelor, în special citrice erau deja cunoscute în expediția din 1497 condusă de Vasco de Gama și confirmată în 1507 de echipajul lui Pedro Álvares Cabral. Portughezii au plantat pomi fructiferi și alte plante comestibile în insula Sfânta Elena, pe atunci un important punct de oprire în călătoriile de întoarcere din Asia, pentru ca suferinzii de scorbut dar și de alte afecțiuni să se poată reface. Din păcate aceste relatări de călătorie nu au întrerupt
Scorbut () [Corola-website/Science/301450_a_302779]
-
verzi și tamarine sau, în ultima instanță, ulei de vitriol (acid sulfuric) (sic). Abia în 1747 a fost introdus în Marina Regală tratamentul și prevenirea scorbutului prin suplimentarea dietei cu fructe citrice, precum lămâile și lămâile verzi de către James Lind. Planta numită „iarbă de scorbut” și-a obținut numele după ce s-a observat că aceasta vindecă scorbutul, deși nu era un mare ajutor pentru cei care petreceau luni pe mare. În timpul voaiajelor maritime, s-a descoperit că varza murată era utilă
Scorbut () [Corola-website/Science/301450_a_302779]
-
se ocupă cu studiul insectelor poartă denumirea de entomologie. Există aproximativ: Deși insectele dăunătoare ne atrag cel mai mult atenția, multe insecte sunt benefice pentru mediu și pentru oameni. Unele insecte, cum ar fi viespile, albinele, fluturii, și furnicile polenizează plantele cu flori. Polenizarea este o relație reciprocă între plante și insecte. Insectele adunând nectarul din diferite plante din aceeași specie, au răspândit, de asemenea, polenul de la plantele cu care s-au hrănit anterior. Acest lucru crește foarte mult capacitatea plantelor
Insectă () [Corola-website/Science/300051_a_301380]
-
Există aproximativ: Deși insectele dăunătoare ne atrag cel mai mult atenția, multe insecte sunt benefice pentru mediu și pentru oameni. Unele insecte, cum ar fi viespile, albinele, fluturii, și furnicile polenizează plantele cu flori. Polenizarea este o relație reciprocă între plante și insecte. Insectele adunând nectarul din diferite plante din aceeași specie, au răspândit, de asemenea, polenul de la plantele cu care s-au hrănit anterior. Acest lucru crește foarte mult capacitatea plantelor de a trece polenizarea, care menține și îmbunătățește, eventual
Insectă () [Corola-website/Science/300051_a_301380]
-
mai mult atenția, multe insecte sunt benefice pentru mediu și pentru oameni. Unele insecte, cum ar fi viespile, albinele, fluturii, și furnicile polenizează plantele cu flori. Polenizarea este o relație reciprocă între plante și insecte. Insectele adunând nectarul din diferite plante din aceeași specie, au răspândit, de asemenea, polenul de la plantele cu care s-au hrănit anterior. Acest lucru crește foarte mult capacitatea plantelor de a trece polenizarea, care menține și îmbunătățește, eventual, chiar și evoluția lor. Datorită polenizării efectuate de
Insectă () [Corola-website/Science/300051_a_301380]
-
pentru oameni. Unele insecte, cum ar fi viespile, albinele, fluturii, și furnicile polenizează plantele cu flori. Polenizarea este o relație reciprocă între plante și insecte. Insectele adunând nectarul din diferite plante din aceeași specie, au răspândit, de asemenea, polenul de la plantele cu care s-au hrănit anterior. Acest lucru crește foarte mult capacitatea plantelor de a trece polenizarea, care menține și îmbunătățește, eventual, chiar și evoluția lor. Datorită polenizării efectuate de insecte, oamenilor le sunt asigurate culturi sănătoase, ceea ce este esențial
Insectă () [Corola-website/Science/300051_a_301380]
-
plantele cu flori. Polenizarea este o relație reciprocă între plante și insecte. Insectele adunând nectarul din diferite plante din aceeași specie, au răspândit, de asemenea, polenul de la plantele cu care s-au hrănit anterior. Acest lucru crește foarte mult capacitatea plantelor de a trece polenizarea, care menține și îmbunătățește, eventual, chiar și evoluția lor. Datorită polenizării efectuate de insecte, oamenilor le sunt asigurate culturi sănătoase, ceea ce este esențial pentru agricultură. O mare problemă pentru mediu este scăderea numărului de insecte polenizatoare
Insectă () [Corola-website/Science/300051_a_301380]
-
sănătoase, ceea ce este esențial pentru agricultură. O mare problemă pentru mediu este scăderea numărului de insecte polenizatoare, și pentru a menține un număr constant de specii de insecte ele sunt acum crescute în crescătorii, cu scopul de a poleniza suficient plantele din câmpuri, livezi sau sere la stadiul de floare. Insectele produc de asemenea și substanțe utile, cum ar fi miere, ceară, lac și mătase. Albinele melifere au fost crescute de oameni mii de ani pentru miere, deși polenizarea culturilor de
Insectă () [Corola-website/Science/300051_a_301380]
-
numai scorpionii pot fi clasificați ca vivipari. Se dezvoltă prin metamorfoză incompletă, completă sau direct. Ele populează cele mai diverse ecosisteme: terestre, marine, aeriene. Artropodele au o mare importanță pentru om. Unele fac parte din dieta omului, sunt polenizatoare ale plantelor angiosperme. Altele ducând un mod de viață parazit, generează boli grave, sau aduc pagube agriculturii. Artropodele sunt nevertebrate cu corpul segmentat și membre articulate. Membrele la fel ca și corpul sunt acoperite cu cuticulă, care este alcătuită în principal din
Artropode () [Corola-website/Science/300050_a_301379]
-
exterior temperatura devine aproape la fel de mare ca cea a corpului, la unele mamifere se manifestă fenomenul invers, de năpârlire, atunci când cade părul, ca cedarea temperaturii să se accelereze; oferă protecție mamiferului contra unor factori externi, precum radiațiile solare, suprafețe dure, plante sau animale ce pot afecta tegumentul mamiferului; părul/blana poate asigura o adaptare mai bună a mamiferului la condițiile externe. Structura internă la toate mamiferele este cam aceeași. Cavitatea toracică este la fel, conținând inima și plămânii, iar cea abdominală
Mamifer () [Corola-website/Science/300071_a_301400]
-
dinți. Hrană constă din carne și se hranesc mai ales cu mamifere și păsări, vii sau mai ales in descompunere, apoi cu oase, cu reptile, batracieni, pești, scoici, răci, insecte, miere de albine. Unele canide însă se hranesc și cu plante: fructe, muguri, mlădițe tinere, rădăcini, iarbă și mușchi, iar vulpile cenușii au anumite perioade din an în care sunt exclusiv vegetariene. Unele specii sunt foarte sângeroase. Sub aspect numeric, populațiile de canide ajung la aproximativ 1/10 din mărimea populațiilor
Canide () [Corola-website/Science/300072_a_301401]
-
le (Orchidaceae) formează o familie de plante în cadrul monocotiledonatelor. Este cea mai diversificată și răspândită dintre familiile de plante superioare; familia orhideelor conține peste 30.000 de specii și peste 200.000 de hibrizi. Astăzi orhideele exotice pot fi găsite în orice florărie, dar din păcate cele
Orhidee () [Corola-website/Science/300096_a_301425]
-
le (Orchidaceae) formează o familie de plante în cadrul monocotiledonatelor. Este cea mai diversificată și răspândită dintre familiile de plante superioare; familia orhideelor conține peste 30.000 de specii și peste 200.000 de hibrizi. Astăzi orhideele exotice pot fi găsite în orice florărie, dar din păcate cele autohtone dispar rapid din habitatul lor natural. Mentalitatea modernă de a beneficia
Orhidee () [Corola-website/Science/300096_a_301425]
-
Hansen și "The Cloud Garden ( A True Story of Adventure, Survival and Extreme Horticulture)" de Tom Hart Dyke și Paul Winder. Orhideele au devenit o pasiune pentru mulți entuziaști care au format chiar și cluburi care se ocupă cu creșterea plantelor, protecția lor și organizarea de întâlniri și expoziții. Astfel de cluburi se găsesc în majoritatea țărilor, inclusiv în România (vezi legatură externă). Clubul Român al Orhideofililor a fost înființat în anul 1990 de Lenard Andrei la Rîșnov. European Orchid Conference
Orhidee () [Corola-website/Science/300096_a_301425]
-
lui el este o elită, în lumea ei el nu poate străluci. El nu reușește sa se apropie de minunata floare, care trăiește în lumea ei cu reni și zăpadă. In final trebuie să se mulțumească cu o măselariță, o plantă comună. La lectura poeziei se pot descoperi multe legături între acest mit și povestea pe care o prezintă Ion Barbu(vezi legătura externă). În scena din "Hamlet", de W. Shakespeare, în care regina anunță suicidul fetei, se face referire la
Orhidee () [Corola-website/Science/300096_a_301425]
-
mai mari de luptători. Specii de "Dendrobium" se foloseau în China pentru exorcism, iar în Noua Guinee o specie de "Dendrobium" era folosită pentru a vindeca boli misterioase. În unele părți din "Indonezia" se credea că unele spirite trăiesc în plante de orhidee. În Grecia antică se foloseau orhidee în ritualuri închinate zeiței Demeter(zeița recoltei) și erau considerate sacre. Confucius vorbește în textele sale cu mult entuziasm despre orhidee. Civilizațiile din America foloseau orhidee pentru a venera zeitățile iar unele
Orhidee () [Corola-website/Science/300096_a_301425]
-
Un animal este un organism (ființă vie) pluricelular, heterotrof, deci care nu își poate produce el însuși substanțele organice necesare hrănirii (cum fac plantele, algele și bacteriile albastre verzi prin fotosinteză), fiind nevoit să folosească substanțe organice gata preparate luate din mediu. Majoritatea folosesc oxigenul pentru respirație. Există și unele animale care trăiesc în medii fără oxigen. Acestea respiră anaerob. Organismele care au fost
Regnul Animalia () [Corola-website/Science/300111_a_301440]
-
multe trăsături ce le diferențiază de alte viețuitoare. Animalele sunt organisme eucariote și pluricelulare, ce le separă de bacterii și de majoritatea protistelor. Ele au o hrănire heterotrofă, de obicei, digerând hrana într-un tub digestiv, ce le separă de plante și alge Ele se diferențiază de plante, alge și fungi prin lipsa pereților celulari rigizi. Majoritatea animalelor sunt mobile, (exceptând anumite stadii de dezvoltare, coralii, bureții de mare). Cu câteva excepții, în special spongierii (Phylum Porifera) și Placozoa, animalele au
Regnul Animalia () [Corola-website/Science/300111_a_301440]
-
viețuitoare. Animalele sunt organisme eucariote și pluricelulare, ce le separă de bacterii și de majoritatea protistelor. Ele au o hrănire heterotrofă, de obicei, digerând hrana într-un tub digestiv, ce le separă de plante și alge Ele se diferențiază de plante, alge și fungi prin lipsa pereților celulari rigizi. Majoritatea animalelor sunt mobile, (exceptând anumite stadii de dezvoltare, coralii, bureții de mare). Cu câteva excepții, în special spongierii (Phylum Porifera) și Placozoa, animalele au corpul format din mai multe țesuturi. Printre
Regnul Animalia () [Corola-website/Science/300111_a_301440]
-
colagen și glicoproteide elastice. Acestea se pot calcifica, pentru a forma oase sau cochilii. În timpul dezvoltării ele formează o structură de bază flexibilă pe care celulele se pot reorganiza, făcând posibilă crearea structurilor complexe. În contrast, alte organisme multicelulare, ca plantele și fungii, au celulele fixate din cauza pereților celulari, dezvoltându-se prin creștere progresivă. Toate animalele se reproduc sexuat. Ele au organe reproducătoare specializate ce, prin meioză, produc spermatozoizi sau ovule. Acestea se unesc în procesul numit fecundație pentru a forma
Regnul Animalia () [Corola-website/Science/300111_a_301440]
-
cuză se numesc animale didermice (diploblaste). Începând cu viermii structura gastrulei se complică, prin diferențierea unei a treia foițe embrionare mezodermul, care este localizat între ectoderm și endoderm. Aceste animale se numesc tridermice (triploblastice). Majoritatea animalelor folosesc indirect energia solară. Plantele folosesc direct această energie pentru a transforma razele soarelui în zaharide simple în procesul numit fotosinteză. Începând cu moleculele de dioxid de carbon (CO) și apă (HO), fotosinteza transformă energia solară în energie chimică stocată în legăturile glucozei (CHO) și
Regnul Animalia () [Corola-website/Science/300111_a_301440]