72,558 matches
-
participa la slujba de sfințire a amplasamentului pe care să ridicat monumentul martirilor rebeliunii anticomuniste din 1949. Economia este axată pe agricultură, în special pe culturile de grâu, porumb, floarea soarelui, orz, sfecla de zahăr, legume, plante uleioase, nutreț și plante tehnice. Alte activități principale sunt : Din punct de vedere turistic, Șepreușul este cunoscut pentru castelul datat din secolul al XIX-lea, construcție ce se impune în teritoriu prin arhitectură să. Obiective turistice : Biserică Penticostala din Șepreuș este cel mai nou
Șepreuș, Arad () [Corola-website/Science/300305_a_301634]
-
românești; - 1989 - Revoluția de eliberare de sub dictatura comunistă; - 1992 -primele alegeri locale democratice. Prima atestare documentară a localității Seleuș datează din anul 1489. Satul Iermata este atestat documentar în anul1387, iar satul Moroda în anul 1508. Legumicultura, cultura cerealelor, cultura plantelor tehnice precum și creșterea animalelor sunt pricipalele sectoare ale agriculturii răspunzătoare de susținerea economiei locale. Din punct de vedere turistic, Seleuș este cunoscut datorită amenajărilor piscicole realizate aici și nu în ultimul rând pentru podul turcesc, monument istoric și de arhitectură
Seleuș, Arad () [Corola-website/Science/300303_a_301632]
-
1771 - are 53 de familii - 1808 - Tóthvárad - 1815 - vechea biserică de lemn este înlocuită cu actuala biserică de zid ,Întâmpinarea Domnului’’ - 1823/1824 - 55 elevi - 1828 - are 119 familii Din punct de vedere economic, agricultura este ramura de bază, cultivarea plantelor și creșterea animalelor fiind principalele preocupări ale locuitorilor precum și exploatarea și prelucrarea lemnului. Potențialul turistic al așezării este unul de excepție. Elementele fondului turistic natural se îmbină armonios cu cele de natură antropică.
Vărădia de Mureș, Arad () [Corola-website/Science/300311_a_301640]
-
crește rapid (în gamă milivolților) și se încadrează pe o traiectorie constantă. Potențialul de acțiune apare în mai multe tipuri de celule animale, numite celule excitabile, care includ neuroni, celulele musculare, si de celule endocrine, precum și în unele celule de plante. În neuroni, ele joacă un rol central în comunicarea celulă-celulă. În alte tipuri de celule, funcția lor principala este de a activa procesele intracelulare: în celulele musculare, de exemplu, un potențial de acțiune este primul pas în lanțul de evenimente
Potențial de acțiune () [Corola-website/Science/301525_a_302854]
-
care împiedică potențialul de acțiune de a se reîntoarce așa cum a venit. Potențialele de acțiune "lucrează" în regim binar, adică ele "sunt" sau "nu sunt", nefiind mai mici sau mai mari în voltaj (tensiune). Aproape toate celulele provenite de la animale, plante și ciuperci funcționează că bacteriile, în sensul că ele să mențină o diferență de tensiune între interior și exterioriul celulei. Tensiunea unei celule este de obicei măsurată în milivolți (mV), care sunt miimi de volți. O tensiune tipică pentru o
Potențial de acțiune () [Corola-website/Science/301525_a_302854]
-
Fertilă, o regiune istorică în formă de semilună, cuprinzând Levantul, Mesopotamia, și Egiptul Antic. Agricultura și cultura din această zonă s-au răspândit mai apoi spre zona mediteraneeană, a Indului, China, și Asia de Sud-Est. Datorită nevoii crescânde în ceea ce privește recoltarea și prelucrarea plantelor, obiectele din piatră - șlefuită sau nu - au devenit mai răspândite. Același lucru s-a întâmplat și în ceea ce privește uneltele pentru măcinat, tăiat sau secționat. Au fost ridicate primele construcții de scară mare, inclusiv turnuri sau ziduri (e.g., Ierihon), dar și situri
Epoca de piatră () [Corola-website/Science/301526_a_302855]
-
exemple de așezare neolitică din Europa. Comunitatea conține paturi de piatră, rafturi, chiar și o toaletă de interior, legată prin canalizare rudimentară de un pârâu. Sursele de hrană ale oamenilor vânător-culegător din epoca de piatră includeau atât animale cât și plante care aparțineau mediului natural în care aceștia trăiau. Aceștia consumau, cu preferință, organele animalelor, inclusiv ficatul, rinichii și creierul. Nu consumau foarte multe lactate sau plante bogate în carbohidrați, precum legumele sau cerealele. Se pare că două treimi din necesarul
Epoca de piatră () [Corola-website/Science/301526_a_302855]
-
de hrană ale oamenilor vânător-culegător din epoca de piatră includeau atât animale cât și plante care aparțineau mediului natural în care aceștia trăiau. Aceștia consumau, cu preferință, organele animalelor, inclusiv ficatul, rinichii și creierul. Nu consumau foarte multe lactate sau plante bogate în carbohidrați, precum legumele sau cerealele. Se pare că două treimi din necesarul de energie erau acoperite din mâncăruri de origine animală. Conținutul de grăsime era aproximativ același cu cel din prezent, însă raportul tipurilor de grăsimi consumate era
Epoca de piatră () [Corola-website/Science/301526_a_302855]
-
extincție pe scară largă a mamiferelor mari (megafauna mamiferă) în Asia, Europa, America de Nord și Australia. Aceasta a fost prima extincție din holocen și ar fi putut modifica modul de alimentare al oamenilor din acea perioadă. O dată cu dezvoltarea agriculturii, alimentele din plante au început să joace, de asemenea, un rol tot mai important în alimentația oamenilor. Se crede că prima structură artificială a fost construită în Africa de Est de către homo habilis acum aproximativ 2.000.000 de ani, constând în pietre
Epoca de piatră () [Corola-website/Science/301526_a_302855]
-
peste 16.000 de hectare, iar mica proprietate aproape 122.000 de hectare. Marea parte a suprafețelor arabile era cultivată cu cereale (porumb, orz, grâu, ovăz, secară, mei). Fânețele cultivate și alte culturi furajere ocupau aproximativ 12.000 de hectare, plantele furajere aproape 3.000 de hectare, iar plantele industriale circa 7.000 de hectare. De asemenea, existau pășuni pe mai mult de 21.000 de hectare, iar pădurile ocupau aproape 23.000 de hectare. Lipsa zăcămintelor și a altor resurse
Județul Fălciu (interbelic) () [Corola-website/Science/301551_a_302880]
-
aproape 122.000 de hectare. Marea parte a suprafețelor arabile era cultivată cu cereale (porumb, orz, grâu, ovăz, secară, mei). Fânețele cultivate și alte culturi furajere ocupau aproximativ 12.000 de hectare, plantele furajere aproape 3.000 de hectare, iar plantele industriale circa 7.000 de hectare. De asemenea, existau pășuni pe mai mult de 21.000 de hectare, iar pădurile ocupau aproape 23.000 de hectare. Lipsa zăcămintelor și a altor resurse naturale, dar și gradul scăzut de urbanizare au
Județul Fălciu (interbelic) () [Corola-website/Science/301551_a_302880]
-
Alcaloizii (fr. "alcali"; gr. "eidos"- aspect) sunt substanțe organice heterociclice cu azot, de origine vegetală, cu caracter bazic, rezultate în urma metabolismului secundar al plantelor, care dau reacții caracteristice și au acțiune asupra organismelor animale, de cele mai multe ori de natură toxică. În funcție de proveniența atomului de azot și de calea biosintetică se pot clasifica în: Noțiunea de alcaloid s-a stabilit la începutul secolului al XIX
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
-lea, (Meissner, 1818). Prin alcaloizi se înțelegea în trecut toate substanțele azotate cu caracter bazic, care aveau acțiune fiziologică asupra organismelor animale. În grupa alcaloizilor se găseau astfel unele amine, amide, aminoalcooli, aminoacizi, purine etc. Acțiunea toxică sau curativă a plantelor medicinale a fost cunoscută din cele mai vechi timpuri, încă din vremurile preistorice, dupa cum consideră arheologii Arlette Leroi Gourhan și Ralph Salecki. Aceștia au descoperit într-o zonă situată la nord de Bagdad, alături de rămașițe umane, de tipul celor
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
din cele mai vechi timpuri, încă din vremurile preistorice, dupa cum consideră arheologii Arlette Leroi Gourhan și Ralph Salecki. Aceștia au descoperit într-o zonă situată la nord de Bagdad, alături de rămașițe umane, de tipul celor din Neanderthal, urme de plante cunoscute pentru proprietățile lor medicinale. Or, după cum se știe omul din Neanderthal a trăit acum cel putin 60000 ani. Omul primitiv a separat produsele toxice, de cele folositoare pentru alimentație, el întîlnindu-se la fiecare pas cu diferite acțiuni și a
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
prea mari. Din acest motiv ei mestecau aceste frunze , în maniera indicată de practicile tradiționale, spre a infrînge foamea și în special oboseala dată de distanțele imense. Poetul Abraham Cowley compune la vremea sa chiar un poem, dedicat virtuților acestei plante, care se încheie cu următoarele trei versuri: Tot ei cunoșteau proprietățile antimalarice ale scoarței de Cinchona succirubra, după cum semnalează un călugar augustin, Calaugha, care în 1639 publică într-o carte religioasă apărută în Spania următorul fragment: "In regiunea Loxa crește
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
se precizează că această băutură intră în Grecia prin Elena, celebra soție a regelui spartan Menelaos, care la rîndul ei o primește de la egipteanca Polydamna, sotia lui Thomis, căci în Egipt în special "pămintul roditor produce un mare număr de plante, unele salutare altele mortale". Grație papirusului descoperit in 1873 de Georg Moritz Ebers și care datează din anul 1550 î.e.n., respectiv din cea de a XVIII-a dinastie găsim dovezi incontestabile despre cunoașterea de către urmașii lui Amenophis I a virtuților
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
macilor, care era Mnemosyne și care în același timp era și mama Muzelor, iar macul, respectiv Papaver somniferum, este după cum știm depozitarul a numeroase principii halucinogene. Plinius cel Bătrîn descrie în celebra sa carte "Istoria naturală" efectele semințelor de mac, planta pe care o așază în categoria ierburilor "care aduc înaintea ochilor fantome și iluzii distractive și agreabile". Otrăvitorii de profesie din Evul Mediu întrebuințau adesea plante otrăvitoare ca belladona, pentru a produce un tip de intoxicație adeseori cu acțiune prelungită
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
Plinius cel Bătrîn descrie în celebra sa carte "Istoria naturală" efectele semințelor de mac, planta pe care o așază în categoria ierburilor "care aduc înaintea ochilor fantome și iluzii distractive și agreabile". Otrăvitorii de profesie din Evul Mediu întrebuințau adesea plante otrăvitoare ca belladona, pentru a produce un tip de intoxicație adeseori cu acțiune prelungită. Acest fapt l-a determinat pe Linné să numească planta Atropa belladona, după Atropos, una dintre cele 3 ursitoare, cea care taie firul vieții. În anul
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
să extragă coniina din cucută (Conium maculatum), Passell și Reinmann separă nicotina (1828) din frunzele de tutun (Nicotiana tabacum), iar în 1831 Mein obține atropina prin tratarea beladonei. În majoritatea cazurilor, alcaloizii au fost izolați din Angiospermae, 10-15% din aceste plante putând sintetiza alcaloizii, unele familii având chiar o tendință pronunțată de biosinteză: "Annonaceae", "Apocynaceae", "Asteraceae" (subfamilia "Senecioneae"), "Berberidaceae", "Boraginaceae", "Convolvulaceae", "Erytroxylaceae, "Loganiaceae", "Magnoliaceae", "Papaveraceae", "Solanaceae", (Dicotiledonate), "Amarylidaceae" și "Liliaceae" (Monocotiledonate). Cantitățile în care se găsesc alcaloizii variază în limite foarte
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
familii având chiar o tendință pronunțată de biosinteză: "Annonaceae", "Apocynaceae", "Asteraceae" (subfamilia "Senecioneae"), "Berberidaceae", "Boraginaceae", "Convolvulaceae", "Erytroxylaceae, "Loganiaceae", "Magnoliaceae", "Papaveraceae", "Solanaceae", (Dicotiledonate), "Amarylidaceae" și "Liliaceae" (Monocotiledonate). Cantitățile în care se găsesc alcaloizii variază în limite foarte largi, de obicei în plante se găsesc amestecuri de alcaloizi în care un alcaloid este majoritar. Alcaloizii au o răspândire inegală în organele plantelor: Deși majoritatea alcaloizilor sunt izolați din regnul vegetal, s-a confirmat existența lor și în regnul animal: ordinul Urodales (salamandre), sau
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
Papaveraceae", "Solanaceae", (Dicotiledonate), "Amarylidaceae" și "Liliaceae" (Monocotiledonate). Cantitățile în care se găsesc alcaloizii variază în limite foarte largi, de obicei în plante se găsesc amestecuri de alcaloizi în care un alcaloid este majoritar. Alcaloizii au o răspândire inegală în organele plantelor: Deși majoritatea alcaloizilor sunt izolați din regnul vegetal, s-a confirmat existența lor și în regnul animal: ordinul Urodales (salamandre), sau Anourales (broaște) genurile Buffo, Phyllobates ( potențial neurotoxic), Arthropode, Coleoptere, Neuroptere, Myriapode, Spongieri. Alcaloizii se găsesc în vacuolele plantelor, sub
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
organele plantelor: Deși majoritatea alcaloizilor sunt izolați din regnul vegetal, s-a confirmat existența lor și în regnul animal: ordinul Urodales (salamandre), sau Anourales (broaște) genurile Buffo, Phyllobates ( potențial neurotoxic), Arthropode, Coleoptere, Neuroptere, Myriapode, Spongieri. Alcaloizii se găsesc în vacuolele plantelor, sub forma de săruri cu diferiți acizi (acid benzoic, citric, meconic, tartric. etc), sau în combinații tanice, însă se mai pot găsi și sub formă de baze cuaternare sau terțiare . Acizii organici care formează cel mai frecvent săruri cu alcaloizii
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
furanocromone, lignani), după cum există și alcaloizi care nu precipită cu acești reactivi (alcaloizii purinici). Există și reacțiile caracteristice (în general de culoare) care se folosesc pentru identificare: Unii cercetatori consideră că alcaloizii, datorită toxicității lor sunt substanțe de apărare ale plantelor împotriva dăunatorilor, ei fiind toxici pentru majoritatea animalelor (exceptie iepurii care pot consuma frunze de Atropa belladonna, fără a suferi intoxicații datorita prezentei unei enzime numita tropanon esteraza). Alții consideră alcaloizii ca depozitare a azotului organic, există și ipoteza că
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
fără a suferi intoxicații datorita prezentei unei enzime numita tropanon esteraza). Alții consideră alcaloizii ca depozitare a azotului organic, există și ipoteza că ar avea un anumit rol în transformarile biosintetice ale unor substanțe, sau mai nou că asigură protecția plantelor împotriva acțiunii nocive a oxigenului singlet O. Datorită faptului că structura alcaloizilor este extrem de variată, și acțiunea lor este complexă: Sunt substanțe foarte toxice, în doze relativ mici. Ei pot acționa asupra diferitelor sisteme:
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
deziderat major în preocupările colectivului Secției. Secția de Științele Naturii dispune de peste 50.000 de piese muzeale, repartizate pe baza criteriilor științifice în colecții, dintre care cele mai semnificative sunt: Colecția de roci și minerale, Colecția de paleontologie, Colecția de plante presate (Herbarul), Colecția de fluturi (Lepidoptere), Colecția de gândaci (Coleoptere), Colecția de moluște exotice (Malacologie), Colecția de păsări (Ornitologie). Laboratorul Zonal de Restaurare, din cadrul Muzeului Național al Banatului din Timișoara, a fost constituit în anul 1975. Încă de la început, a
Muzeul Banatului () [Corola-website/Science/301546_a_302875]