72,558 matches
-
Gheorghe Doja sau dinspre Sovata prin Bălăușeri - Acățari. Tirimia se învecinează cu satele: Văidăcuța, Satu-Nou, Cerghid, Cerghizel, Leordeni și Ilieni. După recensământul din 2002, satul are o populație de 801 locuitori Structură etnică: Este una predominant agricolă bazată pe cultura plantelor și creșterea animalelor. Se practică păstoritul.
Tirimia, Mureș () [Corola-website/Science/300597_a_301926]
-
seaca nici în cele mai crunte condiții de secetă”, spune Astalus, care mai adaugă că „faptul că izvoarele de adâncime îl alimentează a creat o floră și o fauna specifice, la îndemână celor ce vor să cerceteze speciile unicat de plante, dar și animalele care trăiesc în acest areal”.
Band, Mureș () [Corola-website/Science/300569_a_301898]
-
bară (rudă) de lemn groasă de 5-8 cm folosită ca pârghie la mutatul, încărcatul de pietre, bușteni mai mari, butoaie; căbată= sarcină care va trebui îndeplinită de cineva; căbăcit (despre teren)=tasat, bătut de ploaie, animale; cituș=buchet de flori, plante aromatice; ciuză= elementul de legătură între mânerul (=coada) îmblăciului și hădarag (=bara=elementul care prin lovire detașază boabele de grâu din spic), făcut de regulă din piele dar și din sfori de cănepă împletite, caz în care se numesc grumăzele
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
Termenul a rămas de pe vremea când operația facută de batoză era făcută de "îmblăciu" și se numea firesc "îmblăcire"; întoloși= uni (căsători, asocia); înșiripa, înciripa= înfiripa, forma o acțiune, fenomen, etc ; împcilit= nedezvoltat normal pentru vârsta care o are (vietate, plantă). -"cu litera L" -lesă, leasă=panou, corp confecționat din împletituri de nuiele cu sau fără ramă folosite ca vramiță (=ușiță, poartă) de gard, pod provizoriu, uscat prune pe groapă, încropire coteț provizoriu pentru vite mărunte; loză=neam, rudă, dar și
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
-lesă, leasă=panou, corp confecționat din împletituri de nuiele cu sau fără ramă folosite ca vramiță (=ușiță, poartă) de gard, pod provizoriu, uscat prune pe groapă, încropire coteț provizoriu pentru vite mărunte; loză=neam, rudă, dar și lăstari, vrejuri de plante; laciță=bentiță, fundă, material textil cusut cu flori ori mărgeluțe care se pun la gâtul fetelor; liptari=magiun foarte consistent, de regulă din prune fără zahăr și care înainte de consum trebuie prefăcut (subțiat) cu un pic de lapte ori apă
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
cai, bivoli, mai rar cele mărunte: oi,capre; modru= fel, mod, chip. -"cu litera N" năsărâmb= greu de înțeles, fixist exagerat, altfel decât majoritatea. -"cu litera O" -opăși (opăci)=încetini, trena o activitate; ojog=legătură, mănunchi de paie ori alte plante mai tari făcută pentru a șterge de transpirație boii, caii, vacile după terminarea lucrului. -"cu litera P" -păstă=peste; părădaiță=roșie (de regulă pentru soiul mărunte, mici); plecer=lesă, leasă; polovică=vas din doage (de lemn) cu o ureche pentru
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
stratul de zăpadă în munți atingând grosimea de 0,75 m-2,5 m. (în anul 1975/1976). Vegetația este foarte diferită: bradul alb, fagul, molidul (pe văile Sirod, Meștera, Sebeș ș.a.), alunul, zmeurul, murul, afinul, fragii, jneapănul, ienupărul, aninul. Plante medicinale: măcieșul, socul, izma ș.a., sunt folosite în tratamentul diferitelor boli. Câmpurile sunt pline de narcise, bulbuci, garofițe, campanule, stânjenei de baltă, ghiocei și căldărușe. Fauna este constituită din cerbi, cerbul lopătar, râsul, jderul, mistrețul, lupul, căpriorul, cocoșul de munte
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
specii și o vegetație bogată. Vegetația se încadrează în regiunea floristică central-european-carpatică, cuprinzând pășuni și fânețe naturale, păduri de molid și foioase, mai ales de fag, în amestec cu rășinoase și o mică suprafață arabilă. Dispuse etajat pe culmile montane, plantele spontane alcătuiesc: Fiind specifică zonei de vegetație alpină și montană, fauna este foarte bogată în diferite specii formând frumusețea stâncilor golașe și a pădurilor noastre care atrage pe mulți iubitori de escapade cinegetice, atât din țară cât și din străinătate
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
redusă , corespunzând versanților văilor Dâmbovnicului și Negrișorii. Analiza pantelor are o importanță deosebită în stabilirea principalelor moduri de folosință a terenurilor agricole , ca urmare a limitelor ce există în cadrul lucrărilor mecanizate . COMPONENȚA ȘI STRUCTURA VEGETAȚIEI DIN ZONĂ Se întâlnesc și plante care în zona studiată sunt mai rare , cum ar fi : măzărichea ( vicia cracca ) și oreșnița ( lathirus tuberosus ). COMPONENȚA ȘI STRUCTURA FAUNEI DIN ZONĂ DATE DE GEOGRAFIE ISTORICĂ Localitatea Slobozia este situată în partea de est a Câmpiei Găvanu - Burdea , zonă
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
ca monument de arhitectură, este datând din 1778 și aflată în același sat. Fiind o zonă de deal, principala activitate a locuitorilor este agricultura, cu subramurile sale, însă, una de subzistență și nicidecum una perfomantă, transformată într-o afacere. Creșterea plantelor și a animalelor pentru consumul propriu al gospodăriilor, rămâne în continuare caracteristică localnicilor, deși au existat posibilități de finanțare cu bani de la UE pentru dezvoltarea unor afaceri. Din punct de vedere economic, singurele afaceri dezvoltate sunt micile magazine mixte sătești
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]
-
lac de origine glaciară reprezintă o stațiune floristică originală prin faptul că este singura mlaștină oligotrofă de acest fel cunoscută în regiunile extracarpatice din Carpații Meridionali, reprezentând un interesant și rar fenomen fitogeografic. În jurul Lacului cu Ochi din Stroești cresc plante din turbăriile din munți ca speciile de mușchi sau jabghiu "Sphagnum magellanicum" și "Sphagnum recurvum", "Drosera rotundifolia" ("Roua Cerului - plantă carnivoră)", "Eriophorum vaginatum", "Betula pubescens", s.a., (Beldie, 1984). Pe lângă fosilele vegetale și animaliere, s-au găsit și dovezi ale prezenței
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
în regiunile extracarpatice din Carpații Meridionali, reprezentând un interesant și rar fenomen fitogeografic. În jurul Lacului cu Ochi din Stroești cresc plante din turbăriile din munți ca speciile de mușchi sau jabghiu "Sphagnum magellanicum" și "Sphagnum recurvum", "Drosera rotundifolia" ("Roua Cerului - plantă carnivoră)", "Eriophorum vaginatum", "Betula pubescens", s.a., (Beldie, 1984). Pe lângă fosilele vegetale și animaliere, s-au găsit și dovezi ale prezenței omului. În diverse puncte ale satului (Masa de Pământ, Râpa Dadelor, s.a.) s-au găsit unelte și arme din piatră
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
cultivarea cânepii. Această practică agricolă străveche a persistat până în deceniile 40-50 ale secolului XX, în prezent a dispărut datorită apariției pe piață a unei game variate de textile. Tehnicile de cultivare și prelucrare a cânepei erau cele tradiționale, astfel tulpinile plantelor erau smulse cu rădăcină și uscate (pentru obținerea semințelor), iar snopii de cânepă erau puși pentru topitul firelor în lacuri mici, formate în zonele cu izvoare (în ,topile”), se țineau timp de trei săptămâni sub apă, fiind acoperiți cu pietre
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
mm. Vânturile predominante sunt cele din NV, iarna bate crivățul. Predomină solurile silvestre brun podzolice, cu reacție acidă. Pe văile pâraielor se află soluri aluvionare, în diferite stadii de evoluție. Vegetația este alcătuită din păduri de "Querqus-Carpinus" și "Fagus". Dintre plantele colectate : "Equiesetum arvense, "Equisetum palustre", "Polypodium vulgare L", "Pteridium Quilinua L", "Amaranthus retroflexus L", etc. Vegetația lemnoasă abundentă contribuie la existența multor specii nevertebrate care alcătuiesc rețele trofice complexe, din categoria fauna de frunzar: viermi hidrofili, moluște, miriapode, insecte etc.
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
Țara lui kanska" (= "poate") de la soldații britanici, în timpul celui de-al doilea război mondial ("Islands of Maybe"). Feroezii sunt recunoscuți pentru dragostea lor față de mașinile proprii. Există un proverb despre aceștia, care spune: Pe Insulele Feroe există sute de specii de plante sălbatice: flori, licheni, mușchi și ciuperci. Copacii, în schimb, nu apar de la natură. Se presupune că numai câteva plante arctice de pe vârfurile cele mai înalte au supraviețuit erei glaciare. Pe scurt, recolonizarea Insulelor Feroe s-a făcut cu plante aduse din
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
recunoscuți pentru dragostea lor față de mașinile proprii. Există un proverb despre aceștia, care spune: Pe Insulele Feroe există sute de specii de plante sălbatice: flori, licheni, mușchi și ciuperci. Copacii, în schimb, nu apar de la natură. Se presupune că numai câteva plante arctice de pe vârfurile cele mai înalte au supraviețuit erei glaciare. Pe scurt, recolonizarea Insulelor Feroe s-a făcut cu plante aduse din Scoția și Norvegia. Vara înfloresc în multe locuri diverse specii de flori sălbatice, care, împreună cu iarba înaltă, dau un
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
specii de plante sălbatice: flori, licheni, mușchi și ciuperci. Copacii, în schimb, nu apar de la natură. Se presupune că numai câteva plante arctice de pe vârfurile cele mai înalte au supraviețuit erei glaciare. Pe scurt, recolonizarea Insulelor Feroe s-a făcut cu plante aduse din Scoția și Norvegia. Vara înfloresc în multe locuri diverse specii de flori sălbatice, care, împreună cu iarba înaltă, dau un aspect plăcut insulelor. Floarea națională este galbena (Mýru) Sólja, bulbucul de baltă (Caltha palustris L.). Cu Føroyaskøra, crețișoara feroeză
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
diverse specii de flori sălbatice, care, împreună cu iarba înaltă, dau un aspect plăcut insulelor. Floarea națională este galbena (Mýru) Sólja, bulbucul de baltă (Caltha palustris L.). Cu Føroyaskøra, crețișoara feroeză (Alchemilla faeroënsis), insulele și-au dat numele unei specii de plante. Rândurile de cărbune de sub straturile de bazalt mai tinere indică faptul că aici a existat la un moment dat o pădure. Insulele Feroe sunt astăzi, cu doar câteva excepții (Parcul Tórshavner și unele grădini), lipsite de arbori și, unde permit munții
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
crește doar iarbă. Deoarece pe Insulele Feroe nu există păduri, lemnul este un articol de import foarte căutat. Până nu demult, locuitorii se încălzeau cu turbă, din cauza că era puțină cherestea și toată era necesară construirii de case și bărci. Cultivarea plantelor se restrânge la grâu, fânețe, cartofi (de la începutul secolului XVIII), rubarbă și câteva legume în sere. Fructele trebuie importate și de aceea sunt de obicei scumpe. Din cauza izolării insulei (cea mai apropiată coastă este la 500 km depărtare spre est
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
Obiectual", conceptul de bază al ei este Clasa. Clasa, pe lângă faptul că abstractizează foarte mult analiza/sinteza problemei, are proprietatea de generalitate, ea desemnând o mulțime de obiecte care împart o serie de proprietăți. De exemplu: Clasa "floare" desemnează toate plantele care au flori, precum clasa "Fruct" desemnează toate obiectele pe care noi le identificam ca fiind fructe. Bineînțeles, în implementarea efectivă a programului nu se lucrează cu entități abstracte, precum clasele ci se lucrează cu obiecte, care sunt "instanțieri" ale
Programare orientată pe obiecte () [Corola-website/Science/300733_a_302062]
-
prezența clorofilei, prin faptul că membrana celulei este formată din celuloză și, în cazul speciilor superioare, prin alcătuirea corpului din rădăcină, tulpină și frunze. Toate organismele încadrate în Regnul Plantae au corpul format din mai multe celule diferențiate între ele. Plantele sunt organisme în marea majoritate a cazurilor autotrofe, care își pregătesc singure hrana din substanțe minerale, apă și dioxid de carbon în procesul de fotosinteză folosind drept sursă de energie, lumina solară. Secundar unele plante s-au adapta la mediul
Plantă () [Corola-website/Science/300741_a_302070]
-
multe celule diferențiate între ele. Plantele sunt organisme în marea majoritate a cazurilor autotrofe, care își pregătesc singure hrana din substanțe minerale, apă și dioxid de carbon în procesul de fotosinteză folosind drept sursă de energie, lumina solară. Secundar unele plante s-au adapta la mediul de viață acvatic (plante hidrofite). Reproducerea reprezintă procesul de multiplicare al organismelor, și este deci caracteristică și plantelor. Plantele se pot multiplica prin reproducere asexuată, reproducere sexuată sau reproducere care cuprinde ambele tipuri enumerate anterior
Plantă () [Corola-website/Science/300741_a_302070]
-
marea majoritate a cazurilor autotrofe, care își pregătesc singure hrana din substanțe minerale, apă și dioxid de carbon în procesul de fotosinteză folosind drept sursă de energie, lumina solară. Secundar unele plante s-au adapta la mediul de viață acvatic (plante hidrofite). Reproducerea reprezintă procesul de multiplicare al organismelor, și este deci caracteristică și plantelor. Plantele se pot multiplica prin reproducere asexuată, reproducere sexuată sau reproducere care cuprinde ambele tipuri enumerate anterior. Indiferent de tipul de reproducere, stadiul de la care se
Plantă () [Corola-website/Science/300741_a_302070]
-
și dioxid de carbon în procesul de fotosinteză folosind drept sursă de energie, lumina solară. Secundar unele plante s-au adapta la mediul de viață acvatic (plante hidrofite). Reproducerea reprezintă procesul de multiplicare al organismelor, și este deci caracteristică și plantelor. Plantele se pot multiplica prin reproducere asexuată, reproducere sexuată sau reproducere care cuprinde ambele tipuri enumerate anterior. Indiferent de tipul de reproducere, stadiul de la care se pornește poartă numele de germene. Reproducerea sexuată se face cu ajutorul germenilor sexuați, iar reproducerea
Plantă () [Corola-website/Science/300741_a_302070]
-
dioxid de carbon în procesul de fotosinteză folosind drept sursă de energie, lumina solară. Secundar unele plante s-au adapta la mediul de viață acvatic (plante hidrofite). Reproducerea reprezintă procesul de multiplicare al organismelor, și este deci caracteristică și plantelor. Plantele se pot multiplica prin reproducere asexuată, reproducere sexuată sau reproducere care cuprinde ambele tipuri enumerate anterior. Indiferent de tipul de reproducere, stadiul de la care se pornește poartă numele de germene. Reproducerea sexuată se face cu ajutorul germenilor sexuați, iar reproducerea asexuată
Plantă () [Corola-website/Science/300741_a_302070]