72,558 matches
-
întreținere a culturilor sau aplicarea de ierbicide selective. Fauna prezintă aceeași varietate. Deși se adaptează în genere zonei de vegetație respective, animalele sălbatice pot trece mai ușor dintr-o zonă în alta, datorită marii lor mobilități. Ca și în cazul plantelor, fauna teritoriului acestui sat provine din toate părțile continentului, exceptând pe cele specifice zonei muntoase și pe cele marine sau din Delta Dunării. Fauna este asemănătoare cu cea din cuprinsul Podișului Moldovei. Insectele care se găsesc prin fânețe și pășuni
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
țării, această comună este la 7 km depărtare de calea ferată Dorohoi-Iași, construită și dată în folosință în 1896 . Această unitate administrativă-teritorială cuprinde trei sate: Vornicenii, Dealu-Crucii și Davidoaia. Satul Vorniceni este o așezare veche, relativ mare, specializată în cultura plantelor, creșterea animalelor (vite și oi), ocupații care s-au păstrat până astăzi. De asemenea ocupațiile tradiționale legate de prelucrarea cânepii, lânii, pielicelelor de miel, țesutul în stative și „războiul” vertical au reprezentat principalele surse de trai pentru locuitori. Celelalte două
Comuna Vorniceni, Botoșani () [Corola-website/Science/300932_a_302261]
-
mari, gârlițe, stârci, pescăruși, nagâți, becațini, sitari, cufundaci, lișițe, țigănuși. Lebede au fost un timp pe suprafața lacului Balaban. În stepă și chiar în localități trăiește un număr mare de grauri. În cârduri mari ei atacă viile, cireșii și alte plante de cultură. O mare parte dintre ei migrează toamna. Cioara neagră și-a mărit considerabil numărul. În număr relativ restrâns se întâlnesc prepelițe, turturele, potârnichi, dumbrăvenci, prigorii etc., iar dintre răpitoare uliul porumbac, șorecarul încălțat, cucuveaua, vulturul pescar. Fazanii colonizați
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
cele din zonă: Zăvoaia din Slujitorii Albotești, Cireșu din Bălegoși. La 1834, octombrie, 9 se înregistrează o jalbă către domn semnată de săteni din Zăvoaele, Stanca, Dudescu și Lacurezii. În 1834 locuitorii acestui sat se ocupau cu creșterea animalelor, cultura plantelor, pescuitul, stupăritul - după cum aflăm din jalba țăranilor către domn. Cum anume se practicau acestea s-a putut reconstitui pe baza izvoarelor etnografice care demonstrează caracterul ocupațional pastoral-agrar și agro-pastoral. S-au practicat în secolul al XIX-lea și începutul secolului
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
Germania. Astăzi, din totalul de circa 1.650 de oameni, doar 5 sunt sași. Pe langă cetatea și biserica în sine, turiștii mai pot vizita un muzeu sătesc cu profil arheologic și baltă Tânărogul, unde se găsesc câteva pâlcuri de plante formate din relictul terțiar, foarfecă băltii ("Stratiotes aloides") și alte specii de plante rare. Pe luciul apei pot fi văzute o sumedenie de păsări, în funcție de anotimp, precum lișițe, rate mari, sarsele de vară, lăcari, iar în timpul migrațiilor de toamnă și
Rotbav, Brașov () [Corola-website/Science/300965_a_302294]
-
sași. Pe langă cetatea și biserica în sine, turiștii mai pot vizita un muzeu sătesc cu profil arheologic și baltă Tânărogul, unde se găsesc câteva pâlcuri de plante formate din relictul terțiar, foarfecă băltii ("Stratiotes aloides") și alte specii de plante rare. Pe luciul apei pot fi văzute o sumedenie de păsări, în funcție de anotimp, precum lișițe, rate mari, sarsele de vară, lăcari, iar în timpul migrațiilor de toamnă și de primăvară chiar și stârci mici, stârci galbeni, găinușe de baltă, stârci de
Rotbav, Brașov () [Corola-website/Science/300965_a_302294]
-
Să se curățească toate relele din casă, să se ducă cum merge soarele la apus” Anumite lucruri ca îmbăiatul copilului, ,strânsul” apelor din nouă izvoare pentru locuit, semănatul holdei, se fac numai între răsăritul și asfințitul soarelui. Sunt cunoscute multe plante cu puteri tămăduitoare: tăltinoaia pentru hemoragii, pojornița pentru stomac și ficat, breiul pentru dureri reumatismale, spănzul pentru mai multe afecțiuni ale animalelor și preventiv, baierele inimii pentru inimă, iar matraguna este folosită în practicile magice.( Ileana Copil) Uitându-se la
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
fiere și astmă. Ca leac de inimă folosesc „baierile irumii”. Tăltinoaia și slăbănogul sunt bune pentru a opri hemoragiile. Spânzul e bun pentru orice boală la animale, folosindu-se rădăcina introdusă în mușchi sau în partea exterioară a urechii. Toate plantele de leac sunt uscate pe pod, la umbră. Mai demult îmbrăcămintea locuitorilor se confecționa din pânză de cânepă și din lână. In acest scop se cultivau mari suprafețe cu cânepă, iar prelucratul acesteia era o operațiune deosebit de importantă și cerea
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
1765, satul a fost militarizat în întregime și a făcut parte din Compania a XI-a de graniță a Regimentului I de Graniță de la Orlat până în 1851, când a fost desființat. La Vad, localnicii se ocupă cu creșterea animalelor, cultivarea plantelor. O parte din localnici lucrează în întreprinderi și instituții din localități apropiate: Șercaia, Făgăraș, sau mai îndepărtate: Ghimbav, Brașov... Rețeaua de curent electric a fost introdusă în localitate în anul 1957. Infrastructura oferă, de asemenea, rețea de telefonie și internet
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
de-a lungul digurilor și canalelor de irigație. În pajiștele xerofile, speciile predominante sunt reprezentate prin graminee: negara, păiușurile stepice, pirul crestat, ovăzul sălbatic. Mai cresc traista ciobanului, troscotul, coada șoricelului, volbura, păpădia, pelinul, cimbrișorul, diferiți scaieți etc. Majoritatea acestor plante își dezvoltă ciclul evolutiv înaintea venirii perioadelor secetoase de la sfârșitul verii.</br> În mod spontan, pe dunele de nisip apare vegetația gresoneofilă reprezentată prin romaniță, laptele câinelui, salcia de nisip.</br> Vegetația arborescentă este slab reprezentată în teritoriul administrativ al
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
un drum de exploatare, pe lângă incinta SC COMAGRIM (fost sediu IAS). Teritoriul administrativ al localității Dudești dispune de o ofertă naturală deosebit de favorabilă pentru dezvoltarea agriculturii ca funcțiune economică de bază, cu un profil complex dominat de producția de cereale, plante tehnice, legume și creșterea animalelor. Drept urmare în localitatea Dudești activitatea economică de bază este agricultura. Privind folosința terenurilor cuprinse în teritoriul administrativ al localității Dudești avem: 1 Arabil = 9549,04 ha; 2 Pășuni = 576 ha; 3 Vii = 459,22 ha
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
trece prin satul Bobota. Accesul satelor comunei către centrul de comună se face prin drumul județean DJ 110B Șărmășag-Dersida-Zalnoc-Camar, care are o lungime de 14,7 km pe teritoriul comunei. Localitatea Bobota are o economie preponderent agricolă, primordială fiind cultură plantelor de câmp și creșterea animalelor. Resursele de lignit au făcut posibilă dezvoltarea mineritului, ramura economică prezenta aici încă din anul 1919, în mină ce a aparținut familiei Ionisco (1919-1970), iar începând cu anul 1985 în mină ce aparține societății E.M.
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
penticostali și 5 de altă religie 2011: 423 locuitori. 2016: 204 case, 452 locuitori Bibliografie: Traian Ience, Monografia școlilor din comuna Creaca, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2016, <nowiki>ISBN 978-606-914-017-8</nowiki> Economia localității este una predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor și creșterea animalelor De această comună se leagă numele geografului Ion Mac, profesor al Universitații Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, personalitate marcantă a școlii românești de geomorfologie, cu rezultate recunoscute atât în țară cât și in străinătate. A pus bazele Colegiului Universitar
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
români, 126 rromi, și 5 de alte naționalități. Numărul locuitorilor este într-o accentuată scădere, astfel că s-a ajuns la înjumătățirea populației față de cea existentă la recensământul din anul 1966. Economia așezării este una predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor și creșterea animalelor. Fondul turistic natural este reprezentat de peisajele montane ale Meseșului, de pitorescul văilor Cizer, Valea Boului și a afluenților lor, de armonia vegetației și a reliefulului și nu în ultimul rând de prezența unei faune de exceptie
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
etnice a populației satului, între anii 1880- 1992 Populația totală a așezării la recensământul din 1992 număra 987 locuitori, din care 966 erau români, 20 rromi și unul de etnie germană. Economia localității este una predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor, creșterea animalelor, pomicultură, precum și pe comerțul cu produse agricole. Fiind o zonă bogată în livezi de pruni, aici se produce "pălinca de prune" (băutură alcoolică specifică zonei Ardealului) obținută prin fierberea borhotului rezultat în urma fermentarii fructelor, printr-un proces de
Meseșenii de Sus, Sălaj () [Corola-website/Science/301810_a_303139]
-
proces accelerat de depopulare în anii industrializării socialiste, continuat și în perioada postcomunistă. Populația este formată în totalitate din etnici români, fiind probabil singura localitate din județ fără minorități naționale. Locuitorii se ocupă astăzi, ca și în trecut, cu cultivarea plantelor și creșterea animalelor. În sat se află o școală cu clasele I-IV, în care învață până la 10 copii, un cămin cultural rămas din perioada comunistă, care adăpostește și școala, fosta clădire a școlii, deși construită în anii 70, fiind
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
din care 566 erau români și 28 rromi. Numărul locuitorilor este într-o accentuată scădere, astfel că s-a ajuns la înjumătățirea populației față de cea existentă la recensământul din anul 1966. Economia așezării este una predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor, creșterea animalelor, pomicultura precum și pe comerțul cu produse agricole, captarea și îmbutelierea apei de izvor. Fiind o zonă bogată în livezi de pruni, aici se produce băutura tradițională ""pălinca de prune"", specifică zonei. În Măgura Priei (996 m.), vârful cel
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
renunțe, în mod treptat,la: - experiența și inițiativa de a însămânța: "unde, ce, cât, când și cum ?" - experiența și inițiativa de a efectua lucrări: "ce fel, unde, când și cum ?" - obișnuința și inițiativa de a crește și îngriji: "animale, păsări, plante, pomi, etc." - obișnuința și inițiativa de a-și procura, îngriji și repara: "unelte agricole, mijloace de transport" Toate aceste calități, moștenite din tată -n fiu de țărănimea satului, se năruiră treptat!... Țăranul deveni un fel de robot care primea instrucțiuni
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
an. Fauna Fauna comunei este bogată, cele mai răspândite animale fiind vulpea, lupul, iepurele, mistrețul, dihorul, viezurele, cerbul lopătar, căprioara, hârciogul, popândăul, pisică sălbatică, șoarecele de câmp, dihorul de stepa. Vegetația Vegetația comunei se încadrează în zona vegetației de stepa, plantele spontane find atât ierboase Vegetația ierboasa se întâlnește în zonele necultivate și în zona canalelor de irigații nefolosite, speciile representative fiind: iarbă scaioasa, colții babei, troscot, știr, coada șoricelului, lumânărica, trifoiul sălbatic, pirul gros, etc. AFACERI Din totalul de 5026
Comuna Traian, Teleorman () [Corola-website/Science/301845_a_303174]
-
Micro-terasa I-a are altitudini cuprinse între 25-50 m, cu o dezvoltare spre NV ca un câmp aproape neted ușor înclinat, străjuind valea Călmățuiului și valea Marcului. În partea de vest se găsește măgura Drăgăicii, 53 m, numele provenind de la planta cu același nume care creștea în zonă. Micro-terasa a II-a se găsește la altitudini de 50-80 m cu o dezvoltare pe direcție N-NE continuându-se pe teritoriul comunei Piatra. ...ce mărginesc câmpul Viișoarei, au în general expoziție vestică
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
C înregistrată la data de 1 februarie 1939. Vegetația comunei este încadrată în zona de silvostepă și zona nemorală, caracterizându-se prin alternanța dintre păduri și pjiști. În păduri predomină stejarul, jugastrul, fagul, carpenul, arțarul ulmii sau teii, iar dintre plantele ierboase, mai răspândite sunt mărgica, umbra iepurelui, laptele câinelui, iedera, vioreaua sau toporașul. Dintre mamifere, cele mai răspândite sunt rozătoarele (popâdăul, hârciogul, șiarecele de câmp, iepurele de câmp), iar în păduri se găsesc căprioare și porci mistreți, iar dintre păsări
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
mai joase. Alături de stejar, în pădurile Buciog și Oblic din vestul comunei mai sunt gorunul(Quercus petra), carpenul (Carpenus betulus), frasinul (Frasinus excelsior), teiul(Tilia tomentosa), arțarul (Acer campestris), paltinul (Acer pseudoplatanus). În zona de șes crește sălcia (Salicis fragilis). Plantele cele mai des întâlnite pe pajiști și pășuni sunt păiușul (Festuca vallesiaca), trifoiul sălbatic (Trifofium pretenae), sparceta (Onabrychis vicisifolia) pirul( Agrapyrum cristatum), măzărichea (Vicis sative. Plantele de cultură sunt atacate de buruieni că știrul (Atriplex), știrița(Amaranthus retrofelexus), troscotul (Paliganus
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
arțarul (Acer campestris), paltinul (Acer pseudoplatanus). În zona de șes crește sălcia (Salicis fragilis). Plantele cele mai des întâlnite pe pajiști și pășuni sunt păiușul (Festuca vallesiaca), trifoiul sălbatic (Trifofium pretenae), sparceta (Onabrychis vicisifolia) pirul( Agrapyrum cristatum), măzărichea (Vicis sative. Plantele de cultură sunt atacate de buruieni că știrul (Atriplex), știrița(Amaranthus retrofelexus), troscotul (Paliganus eviculare), pelinul (Artemisia austriacă), mohorul (Sturis viridis), neghina (Agrostemma githago), pălămida (Cirsius arvense). Fauna este reprezentată de mistreț (Sus scofa), căprior (Capreolus capreolus), vulpe (Vulpes vulpes
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
O stradă situată aici perpetueză memoria lui Anastasie Fătu. În 1873, Societatea de Medici și Naturaliști din Iași înființează o a doua grădină botanica, în apropiere de cea veche. Sarcina de organizare a acesteia revine lui Dimitrie Brândză, iar majoritatea plantelor au fost donate de către Anastasie Fătu. Unele dintre plantele cultivate atunci mai exista și astăzi, în curtea Muzeului de Istorie Naturală. În 1870, Universitatea „Al.I. Cuza” hotărăște să construiască ea însăși o grădină botanica, în spațiul actual al Institutului
Grădina Botanică din Iași () [Corola-website/Science/301923_a_303252]
-
În 1873, Societatea de Medici și Naturaliști din Iași înființează o a doua grădină botanica, în apropiere de cea veche. Sarcina de organizare a acesteia revine lui Dimitrie Brândză, iar majoritatea plantelor au fost donate de către Anastasie Fătu. Unele dintre plantele cultivate atunci mai exista și astăzi, în curtea Muzeului de Istorie Naturală. În 1870, Universitatea „Al.I. Cuza” hotărăște să construiască ea însăși o grădină botanica, în spațiul actual al Institutului de Medicină și Farmacie, care este extinsă în 1876
Grădina Botanică din Iași () [Corola-website/Science/301923_a_303252]