69,343 matches
-
sunt senatori pe viață din oficiu. Cele trei mari partide politice ale Italiei sunt , și . La alegerile generale din 2013, aceste trei partide au câștigat 579 de locuri din cele 630 disponibile în Camera Deputaților și 294 din 315 în Senat. Mare parte din restul locurilor au fost obținute de o platformă efemeră care îl susținea pe fostul prim ministru Mario Monti, de partidul de extremă stânga sau de partidele ce participă la alegeri doar în anumite regiuni ale Italiei: , , și
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
începând de la zero. Hotărârea Curții Constituționale va fi publicată în Monitorul Oficial așa cum este prevăzut și în articolul 147 din Constituție. <br> Conform articolului 151 din Constituție: "(1) Propunerea sau proiectul de revizuire trebuie adoptată de Cameră Deputaților și de Senat, cu o majoritate de cel puțin două treimi din numărul membrilor fiecărei camere." "(2) Dacă prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, hotărăsc cu votul a cel puțin trei pătrimi
Constituția României () [Corola-website/Science/296689_a_298018]
-
sau proiectul de revizuire trebuie adoptată de Cameră Deputaților și de Senat, cu o majoritate de cel puțin două treimi din numărul membrilor fiecărei camere." "(2) Dacă prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, hotărăsc cu votul a cel puțin trei pătrimi din numărul deputaților și senatorilor." "(3) Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului său propunerii de revizuire
Constituția României () [Corola-website/Science/296689_a_298018]
-
inferioară a Parlamentului era, în 2011, formată din 577 de deputați, aleși pe cinci ani prin vot universal, direct, uninominal, în două tururi de scrutin pe împărțite în cadrul departamentelor. Adunarea Națională are ultimul cuvânt în caz de dezacord prelungit cu Senatul pe baza adoptării unei legi. Acesta din urmă era format, în 2011, din 348 de senatori aleși pentru șase ani de către de (corp format, în principal, din aleșii locali). și, prin urmare, este considerat mai puțin reprezentativ decât în Adunarea
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
fostul președinte, Nicolas Sarkozy. El a preluat funcția la 15 mai 2012 și, în aceeași zi, l-a numit pe Jean-Marc Ayrault ca prim ministru. Din 31 martie 2014, guvernul în funcție este Guvernul Manuel Valls. Gérard Larcher este președintele Senatului din octombrie 2014, iar Claude Bartolone este președintele Adunării Naționale din iunie 2012. În Franța, taxele și impozitele directe reprezentau 44,4 % din PIB în 2006, țara aflându-se pe locul șase între membrii OECD după nivelul impozitelor, taxele având
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
fiind depășit în turul 2 de Emil Constantinescu, candidatul CDR, cu 8,82% de voturi diferență. La alegerile parlamentare din 1996, Iliescu a obținut un mandat de senator în circumscripția electorală București și a condus grupul parlamentar al PDSR din Senat în perioada 1996-2000. Ales președinte al PDSR în urma Conferinței Naționale din 1997, a adoptă modelul european al social-democrației și a cerut aderarea formațiunii sale la Internaționala Socialistă. În 1999, PDSR a semnat o alianță cu Partidul Social-Democrat Român (PSDR) și
Ion Iliescu () [Corola-website/Science/296687_a_298016]
-
echipată și instruită. S-a inițiat un vast program de construcții civile și militare în regiunea Munților Orăștiei. S-au stabilit relații cu populații și state inamice Romei. După moartea lui Domițian, Nerva este numit împărat, încercând să restabilească prestigiul senatului. A fost succedat de Marcus Ulpius Nerva Traianus sub a cărei domnie, imperiul a atins întinderea teritorială maximă. Traian consideră pacea încheiată în 89 ca fiind rușinoasă și de aceea, a decis să pornească un nou război. În primăvara 101
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
în Moesia și l-a însărcinat pe arhitectul Apolodor din Damasc să construiască un pod de piatră peste Dunăre la Drobeta. Decebal a încălcat prevederile păcii în 102 și i-a atacat pe iazygii din câmpia Tisei, aliați ai românilor. Senatul român i-a declarat război lui Decebal, declarându-l dușmanul Romei. Războiul a fost reluat în 105. Decebal a fost atacat din mai multe direcții, cetatea Costești fiind asediata și incendiată. Capitala să, Sarmizegetusa Regia, a fost înconjurată și supusă
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
de protecție nemaiîntâlnit. Provincia română Dacia cuprindea Transilvania (fără partea sud-estică dintre Olt și Carpați), Banatul și vestul Olteniei, restul teritoriilor ocupate fiind alipite Moesiei Inferioare. Nouă provincie era una imperiala, subordonată împăratului, fiind administrată de un guvernator numit de Senat și purta titlul de "legatus Auguști pro praetore", fiind de rang consular. Capitala provinciei era Ulpia Traiana Sarmizegetusa, fondată în 108-110 din ordinul guvernatorului Daciei române, Decimus Terentius Scaurianus. După ce o revoltă autohtonă sprijinită de dacii liberi și sarmați a
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
luptă permanentă pentru cucerirea de către cei din urmă a drepturilor politice. În epoca primitivă a Romei, conducerea societății era asigurată de patricieni. "Populus romanus" era organizat în trei triburi, 30 de curii și 300 de ginți. Fiecare trib avea un senat format din 100 de membri, o armată pedestră de 1000 de oameni și o cavalerie de 100 de oameni. Curiile aveau un rol important în mecanismul de conducere, întrucât, în cadrul adunării poporului roman, fiecare curie dispunea de un vot. Fiecare
Drept roman () [Corola-website/Science/296707_a_298036]
-
adunarea poporului roman, numită "comitia curiata". Hotărârile erau adoptate de comitia curiata în urma votului ginților. Regele "(rex)", ales de "comitia curiata", era șef militar, șef al religiei și era chemat să soluționeze conflictele ivite între ginți. Nu avea puteri absolute. Senatul era format din șefii ginților, prin fuziunea senatelor celor trei triburi. Avea ca atribuții confirmarea alegerii regelui și a hotărârilor adunării poporului. În Republica Romană prima etapă pentru stabilirea unei legi (în ) era "lex rogata" („lege propusă”). "Lex rogata" era
Drept roman () [Corola-website/Science/296707_a_298036]
-
adoptate de comitia curiata în urma votului ginților. Regele "(rex)", ales de "comitia curiata", era șef militar, șef al religiei și era chemat să soluționeze conflictele ivite între ginți. Nu avea puteri absolute. Senatul era format din șefii ginților, prin fuziunea senatelor celor trei triburi. Avea ca atribuții confirmarea alegerii regelui și a hotărârilor adunării poporului. În Republica Romană prima etapă pentru stabilirea unei legi (în ) era "lex rogata" („lege propusă”). "Lex rogata" era o decizie votată de către comiții, la inițiativa unui
Drept roman () [Corola-website/Science/296707_a_298036]
-
alegerii regelui și a hotărârilor adunării poporului. În Republica Romană prima etapă pentru stabilirea unei legi (în ) era "lex rogata" („lege propusă”). "Lex rogata" era o decizie votată de către comiții, la inițiativa unui consul, pretor sau tribun; supusă, inițial, aprobării Senatului ("auctoritas patrum"), începând din 339 î.Hr., această ratificare a fost transformată într-o autorizare prealabilă. Plebisciturile (adunări ale plebei), care scăpau acestei "auctoritas", au fost asimilate unor legi, începând din 286 î.Hr. ("lex Hortensia"). Adevăratele adunări legislative au fost comițiile
Drept roman () [Corola-website/Science/296707_a_298036]
-
magistratului care a avut inițiativa ei și nu este valabilă decât pentru cetățeni. Ea nu are efect retroactiv; în principiu, nu poate fi abrogată: totuși, o nouă lege poate anula sancțiunile prevăzută de o lege precedentă și, în anumite cazuri, Senatul poate declara nulă o lege votată în perioadă de tulburări sau poate scuti pe cineva de respectarea ei. În epoca Imperiului, începând cu August, împăratul legiferează practic singur și se poate opune, în virtutea puterii sale tribuniciare, tuturor proiectelor care-i
Drept roman () [Corola-website/Science/296707_a_298036]
-
prelungit de la 4 la 5 ani. Președintele numește primul-ministru, care la rândul său numește Guvernul. În timp ce șeful statului își are reședința la Palatul Cotroceni, primul-ministru împreună cu Guvernul își desfășoară activitatea la Palatul Victoria. Parlamentul României este bicameral, fiind alcătuit din Senat, cu 137 de membri, și Camera Deputaților, cu 314 de membri. Un număr de 18 locuri suplimentare în Camera Deputaților sunt rezervate reprezentanților minorităților naționale. Parlamentul are rol legislativ, discutând și votând legile ordinare și organice, atât în comisiile de
Politica României () [Corola-website/Science/296708_a_298037]
-
electoral de 5 % din totalul sufragiilor exprimate, în baza unui algoritm). Alegerile se țin o dată la 4 ani, ultimele având loc la 11 decembrie 2016. Palatul Parlamentului găzduiește din anul 1994 sediul Camerei Deputaților, iar din anul 2004 și sediul Senatului. Guvernul României este autoritatea publică a puterii executive, care funcționează în baza votului de încredere acordat de Parlament și care asigură realizarea politicii interne și externe a țării și exercită conducerea generală a administrației publice. Numirea Guvernului se face de
Politica României () [Corola-website/Science/296708_a_298037]
-
majoritatea, se organizează un al doilea tur de scrutin între primii doi candidați. După ce președintele este ales, acesta urmează o procedură solemnă de investitură. În caz de deces, demisie sau de imposibilitate a exersării funcției constatată de către Consiliul Constituțional, Președintele Senatului asigură interimatul, adică asigură funcțiile președintelui, dar nu ocupă postul de președinte, ceea ce înseamnă că acesta nu trebuie să părăsească postul de Președinte al Senatului. Noi alegeri pentru funcția supremă trebuie oganizate, nu mai repede de 20 de zile, dar
Președintele Franței () [Corola-website/Science/296733_a_298062]
-
caz de deces, demisie sau de imposibilitate a exersării funcției constatată de către Consiliul Constituțional, Președintele Senatului asigură interimatul, adică asigură funcțiile președintelui, dar nu ocupă postul de președinte, ceea ce înseamnă că acesta nu trebuie să părăsească postul de Președinte al Senatului. Noi alegeri pentru funcția supremă trebuie oganizate, nu mai repede de 20 de zile, dar nu mai târziu de 35 de zile. Datorită faptului că durata între cele două tururi de scrutin este de 15 zile, Președintele Senatului nu poate
Președintele Franței () [Corola-website/Science/296733_a_298062]
-
Președinte al Senatului. Noi alegeri pentru funcția supremă trebuie oganizate, nu mai repede de 20 de zile, dar nu mai târziu de 35 de zile. Datorită faptului că durata între cele două tururi de scrutin este de 15 zile, Președintele Senatului nu poate exersa funcția de Președinte al statului mai mult de 50 de zile, perioadă în care nu are dreptul să dizolve Adunarea Națională, să inițieze schimbări constituționale sau să ceară un referendum. Până în momentul de față, doar Alain Poher
Președintele Franței () [Corola-website/Science/296733_a_298062]
-
și putere executivă, o dorință a Generalului de Gaulle încă de la redactarea constituției celei de a patra republici. Textul din 1958 a modificat și modul de alegere a președintelui republicii, care era ales până la acel moment de către Adunarea Națională și Senat reunite, modalitate care, în 1954, a dus la nu mai puțin de 13 tururi de scrutin. Prin noua constituție președintele era ales de un colegiu electoral, cu aproximativ 80.000 membri, format din deputați, senatori, primari, consilieri departamentali și reprezentanți
A Cincea Republică Franceză () [Corola-website/Science/296734_a_298063]
-
președintele are putere de a-l dizolva pe acesta, iar în situații de criză poate fi învestit cu puteri speciale. Parlamentul este constituit din Adunarea Națională, formată din 577 deputați aleși pentru 5 ani prin sufragiu universal direct, și din Senat, format actualmente din 331 senatori, număr care va crește la 341 în 2008 și la 346 în 2011. Senatorii sunt aleși pe o durată de 6 ani de către un colegiu electoral format din "marii electori" () (deputați, consilieri generali, consilieri regionali
A Cincea Republică Franceză () [Corola-website/Science/296734_a_298063]
-
a fost abolită pe 10 iulie 1940, și noul regim a fost instaurat pe teritoriul principal. În acea perioadă, guvernul a fost învestit la Vichy, de aceea îl numim guvernul de la Vichy. „Actele constituționale”, adoptate la 11 iulie 1940 de Senat și de Camera deputaților reunite în Parlament la Vichy, au instituit Statul francez în loc de Republică. Mareșalul Pétain s-a folosit în totalitate de putere, pentru că considera, că înfrângerea Franței se datora nu armatei, ci sistemului republican, astfel că a schimbat
Regimul de la Vichy () [Corola-website/Science/296737_a_298066]
-
și naționale, prezentându-le Grădina și explicându-le istoricul organizării ei. Toate ziarele au scris în edițiile următoare despre frumusețea și scopurile științifice ale acestei instituții realizată într-o perioadă atât de scurtă de către administrația românească. În perioada anilor 1929-1930, Senatul Universității a repartizat o sumă necesară pentru împrejmuirea spre strada Louis Pasteur a Grădinii și pentru începerea construirii unui complex de sere. În 1960 au fost date în folosință serele noi ale grădinii cu cele 6 compartimente. În perioada 1963-1964
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
Informatică, adaptarea continuă și rapidă a planurilor de învățământ la schimbările permanente din informatica de vârf - în toamna anului 1991 colectivul Catedrei de Informatică de la Facultatea de Matematică a propus înființarea unei noi facultăți pe baza secției existente. În decembrie, Senatul Universității a aprobat înființarea noii facultăți. Reprezentanții în Senat ai viitoarei FII erau, la acea dată, profesorul Călin Ignat (Rector al Universității) și conferențiar Cornelius Croitoru. Prin decizie a Ministerului Învățământului și Științei, în ianuarie 1992 se înființează FACULTATEA DE
Facultatea de Informatică Iași () [Corola-website/Science/317053_a_318382]
-
la schimbările permanente din informatica de vârf - în toamna anului 1991 colectivul Catedrei de Informatică de la Facultatea de Matematică a propus înființarea unei noi facultăți pe baza secției existente. În decembrie, Senatul Universității a aprobat înființarea noii facultăți. Reprezentanții în Senat ai viitoarei FII erau, la acea dată, profesorul Călin Ignat (Rector al Universității) și conferențiar Cornelius Croitoru. Prin decizie a Ministerului Învățământului și Științei, în ianuarie 1992 se înființează FACULTATEA DE INFORMATICĂ de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. În
Facultatea de Informatică Iași () [Corola-website/Science/317053_a_318382]