12,426 matches
-
6). Macrobius împarte virtuțile în două nivele primare: virtuțile politice de rang inferior, instrument pentru cel de-al II-lea rang al virtuților, cele contemplative, obținând patru nivele care comportă patru virtuți fiecare 53, într-o ordine diferită: cel dintâi înțelepciune, curaj, moderație, dreptate (urmând ordinea adoptată de Plotin (I) și cea a lui Porphyrios din Sententiae; cel de-al doilea (virtuțile cathartice sau filozofice I, 8, 4) aranjarea virtuților se modifică: înțelepciune, moderație, curaj, dreptate ele îndreaptă sufletul spre contemplare
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
fiecare 53, într-o ordine diferită: cel dintâi înțelepciune, curaj, moderație, dreptate (urmând ordinea adoptată de Plotin (I) și cea a lui Porphyrios din Sententiae; cel de-al doilea (virtuțile cathartice sau filozofice I, 8, 4) aranjarea virtuților se modifică: înțelepciune, moderație, curaj, dreptate ele îndreaptă sufletul spre contemplare și analiza Lumii Sensibile, de acolo spre realitățile inteligibile; cel de-al treilea nivel, al sufletului purificat, eliberat de material (Comm. I, 8, 9) care se întoarce spre , îl privește și acționează
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
la Dumnezeu, omul eșuează mereu atunci când încearcă să îl definească, pentru că nu poate să îl considere pe Dumnezeu un „obiect”. Pe de altă parte, deși nu poate fi definit, Dumnezeu se lasă cunoscut, pentru că „i-a plăcut (...) în bunătatea și înțelepciunea sa să se dezvăluie și să facă cunoscut misterul voinței sale”. Dumnezeu este recunoscut ca Ființa Perfectă și Veșnică, fiind considerat un „Mister Sfânt”. Dar este și o Ființă care comunică. El vrea să îi vorbească omului, dar nu prin
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sau ca o reluare a dialogului. 2.3.3 Reluarea dialogului Dialogul pe care omul îl întrerupe poate fi reluat. Aceasta este o posibilitate permanentă oferită omului din partea lui Dumnezeu. El este imutabil și veșnic milostiv, pentru că nu „funcționează” după „înțelepciunea lumii”, pentru care dreptatea sa ar fi o „nebunie” (cf. 1Cor 3,19), ci oferă șansa perenă omului de a se întoarce la pacea cu El. Omul, la rândul său, liber și responsabil, este capabil de reîntoarcere. Aceasta se întâmplă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
nimeni lucruri imposibile, iar dacă, în cazuri particulare, legea sa ar putea să pară dificilă, atunci împlinirea ei devine posibilă doar cu ajutorul harului, care are capacitatea de a face miracole. Confesorul este chemat cu adevărat să dea dovadă de multă înțelepciune în judecata pe care o face, păstrând mereu conștiința milostivirii înaintea penitentului, în timp ce el însuși încearcă să fie „un judecător cu inimă de tată”. 4.4 Confesorul, „medic al sufletelor” Imaginea confesorului în ipostaza de medic este destul de veche, recunoscută
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a fi psihoterapeut. El își păstrează cu adevărat rolul de medic în măsura în care respectă persoana penitentului și acționează cu prudență, fiind conștient că aceasta este vindecată nu prin puterea sa personală, ci prin harul lui Dumnezeu. „Tratamentul” trebuie propus cu discreție, înțelepciune, delicatețe și înțelegere, cu umilință și bunăvoință, pentru că „bolnavul” are nevoie să fie ascultat și respectat. Acest lucru este cu atât mai necesar cu cât este există convingerea că în confesional pot intra și penitenți care să aibă o problemă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
4.7 Confesorul, martor al harului lui Dumnezeu Celebrând sacramentul reconcilierii, confesorul păstrează conștiința că, la rândul său, este și el un păcătos. Dar, în același timp, este convins că nu datorită calităților sale l-a ales Dumnezeu, ci datorită înțelepciunii planului divin. El este un ucenic al lui Cristos, fapt pentru care el lucrează ca un instrument al lui Dumnezeu. Prin fața sa trec numeroși oameni, cu o diversitate de probleme, de păcate și de așteptări și își dă seama că
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Având acest „exercițiu”, penitentului nu-i va fi greu să fie sincer și deschis în fața confesorului. La rândul său, confesorul are de îndeplinit un rol important în cadrul dialogului, încercând să dea dovadă de finețe spirituală, de profunzime și de multă înțelepciune. Aceasta face ca întreg procesul dialogic să pară mai „avansat”. De exemplu, cercetarea cugetului poate fi inspirată de Predica de pe Munte (cf. Mt 5,1-48), urmărind un „criteriu al fericirilor”, pentru că numai Fericirile sunt un indicator adecvat al convertirii continue
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
nu trebuie lăsat să se piardă”, reafirmând că omul are nevoie de acest sacrament și de roadele sale, motiv pentru care „păstorii să se înarmeze cu mare încredere și perseverență în a-l prezenta și a-l valorifica”. Motivată de înțelepciunea planului divin, Biserica se implică în lumea contemporană promovând acest sacrament în adevărata sa splendoare și bogăție, ca un eveniment particular în care omul se întâlnește cu Dumnezeu și devine o ființă nouă, renăscută și îndumnezeită. Este recunoscută uneori și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
vârste: copii, adolescenți, tineri, adulți și vârstnici, fiecare cu potențialități educative diferite și cu statute distincte în contextul social și religios din care fac parte. Biserica propune o atenție deosebită față de fiecare etapă de vârstă, recunoscând particularitățile fiecăreia și prețuind înțelepciunea lui Dumnezeu, care admite un principiu al gradualității în viața de credință a fiecărui creștin. 1.1 Grija față de pregătirea copiilor Există o grijă specială a Bisericii față de pregătirea copiilor pentru celebrarea sacramentului reconcilierii. Copiii fac experiența milostivirii lui Dumnezeu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
moralei, a raportului corect cu Dumnezeu și a practicării vieții sacramentale. Într-un fel, și copiilor li se cere o convertire. Însă, pentru că aceasta se împlinește în timp, ei au nevoie de ajutorul, direct sau indirect, de a crește „în înțelepciune, în vârstă și în har” (Lc 2,52) și în încredere în bunătatea lui Dumnezeu. Ei trebuie ajutați să devină conștienți că bunătatea divină se manifestă într-un mod particular și în sacramentul reconcilierii. Se poate observa cum, în cele
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pentru ca apoi să le transmită penitentului în cadrul dialogului sacramental. În acest sens, este necesar un moment de reculegere pe care îl poate avea în liniște, înainte de a intra în confesional. Parcurgând acest mod de pregătire, confesorul confirmă faptul că „la înțelepciunea umană, la pregătirea teologică, trebuie să se adauge și o dispoziție spirituală profundă, alimentată de un contact, prin rugăciune, cu Cristos, Învățătorul și Mântuitorul”, pentru că însuși marele dar pe care l-a primit de la Dumnezeu îi cere o responsabilitate mare
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
aduce o poezie reflexivă, având drept obiectiv revelarea frământărilor sinelui, bulversat de realitatea unei vârste - senectutea -, căreia îi respinge până și toposurile prin care oamenii, în general, caută să-i atenueze gravitatea, făcând să reverbereze, de pildă, doar ideea de înțelepciune, în legătură cu care poetul tranșează fără echivoc: ...e o porcărie să se spună / că bătrânețea aduce înțelepciunea așteptată. Iar argumentele vin imediat: ...mă târâi de la o zi la alta / într-un trup străin / fără să mă părăsească obsesia / că nu sunt
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
căreia îi respinge până și toposurile prin care oamenii, în general, caută să-i atenueze gravitatea, făcând să reverbereze, de pildă, doar ideea de înțelepciune, în legătură cu care poetul tranșează fără echivoc: ...e o porcărie să se spună / că bătrânețea aduce înțelepciunea așteptată. Iar argumentele vin imediat: ...mă târâi de la o zi la alta / într-un trup străin / fără să mă părăsească obsesia / că nu sunt decât un rest de viață. Poetul își ia martori ai neliniștilor alți neliniștiți - Trakl, Nietzsche, Esenin
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Tematic, în volum, se poate decela, de asemenea, perceperea omului-palimpsest, mai ales la confluența dintre viața de până atunci și senectute, când caută, fără să mărturisească, un argument care să-l determine să accepte, totuși, această etapă, chiar dacă nu cu înțelepciunea pe care și-o arogă, cel puțin teoretic, vârsta, măcar cu puterea de a o traversa demn, însă fără să conștientizeze prea mult continuul declin al ființei, ca și când ar purta un șal să-ți acopere / cât de cât gândurile. Dezamăgirea
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
totdeauna, de când le-a dăruit-o Pandora, le rămâne speranța: Desigur trebuie să fie undeva / o minuțiozitate afectuoasă / asemenea firelor de păr, / asemenea focului. // Materie rebelă, / dar structur-a nopții care Între tufe de cucută abia reuși / să fie altceva decât înțelepciunea. Din poezia lui Gh. Grigurcu, realizată prin enjambament, care permite reliefarea unor detalii, cărora poetul le asociază astfel sensuri speciale, motivul timpuluicarceră, prezent în toată marea creație a lumii, nu putea lipsi, de vreme ce Planete prizoniere în pendul / bat orele nepăsătoare
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Nu le-a plăcut niciodată să asculte de sfatul pe care înțelepții din zilele noastre sunt oricând gata să ți-l dea, și anume că este bine să folosești avantajul timpului; dimpotrivă, au preferat să folosească avantajul vitejiei și al înțelepciunii lor; căci timpul împinge înaintea lui orice lucru și, așa cum poate să aducă cu sine binele și după aceea răul, poate să aducă, de asemenea, răul și apoi binele. Dar să revenim la Franta și să cercetăm dacă ea a
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
pline de primejdii. Virgiliu spune, într-adevăr, prin gura Didonei: Cu toate acestea, el nu trebuie să dea ușor crezare acuzațiilor sau să treacă prea repede la acțiune, și nici să se sperie din nimic. Trebuie să procedeze cumpătat, cu înțelepciune și cu omenie, iar încrederea prea mare să nu-l lipsească de prudență, după cum prea marea neîncredere să nu-l facă lipsit de orice îngăduință. Se pune astfel problema dacă este mai bine să fii iubit decât temut, sau invers
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
-i lipsească în nici o împrejurare. CAPITOLUL XXII DESPRE SECRETARII PE CARE ÎI AU PRINCIPII PE LÂNGĂ EI Nu este de mică însemnătate, pentru un principe, alegerea miniștrilor lui; aceștia sunt buni sau nu, după cum un principe îi alege sau nu cu înțelepciune. Și cea dintâi părere pe care o avem despre inteligența unui conducător de stat ne-o formăm cunoscându-i pe oamenii pe care îi are în jurul lui: dacă aceștia sunt capabili și credincioși, îl putem socoti un om înțelept, pentru că
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
el însuși înțelept nu va putea să fie sfătuit cu folos, în afară de cazul în care, printr-o întâmplare, își pune toată încrederea într-un singur om, care l-ar călăuzi în toate, iar acesta ar fi un om desăvârșit prin înțelepciunea lui. În acest caz, principele ar putea să fie, desigur, bine sfătuit, dar situația aceasta ar dura prea puțin, deoarece un astfel de ministru i-ar lua curând puterea. Dacă el se sfătuiește însă cu mai mulți și nu este
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
intențiile. Dar altfel de sfetnici nu există, deoarece oamenii se dovedesc întotdeauna răi dacă vreo nevoie oarecare nu-i constrânge să fie buni. Deci trebuie să ajungem la concluzia că sfaturile bune, de la oricine ar veni, trebuie să fie rodul înțelepciunii principelui, iar înțelepciunea principelui nu poate să fie rodul sfaturilor bune ale supușilor lui. CAPITOLUL XXIV DE CE PRINCIPII ITALIEI ȘI-AU PIERDUT STATELE Dacă cele arătate mai sus vor fi luate în seamă cu toată înțelepciunea, atunci un principe nou
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
de sfetnici nu există, deoarece oamenii se dovedesc întotdeauna răi dacă vreo nevoie oarecare nu-i constrânge să fie buni. Deci trebuie să ajungem la concluzia că sfaturile bune, de la oricine ar veni, trebuie să fie rodul înțelepciunii principelui, iar înțelepciunea principelui nu poate să fie rodul sfaturilor bune ale supușilor lui. CAPITOLUL XXIV DE CE PRINCIPII ITALIEI ȘI-AU PIERDUT STATELE Dacă cele arătate mai sus vor fi luate în seamă cu toată înțelepciunea, atunci un principe nou va putea să
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
trebuie să fie rodul înțelepciunii principelui, iar înțelepciunea principelui nu poate să fie rodul sfaturilor bune ale supușilor lui. CAPITOLUL XXIV DE CE PRINCIPII ITALIEI ȘI-AU PIERDUT STATELE Dacă cele arătate mai sus vor fi luate în seamă cu toată înțelepciunea, atunci un principe nou va putea să pară că este principe vechi și va putea să fie mai sigur și mai stabil în statul lui decât dacă ar fi fost un principe cu drepturi de demult aici. Căci un principe
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
de a-l fi înzestrat și întărit cu legi bune, cu armate bune și cu pilde de același fel; după cum, dimpotrivă, se va acoperi de o îndoită rușine acela care, fiind născut principe, își va pierde statul din pricina puținei lui înțelepciuni. Dacă ne gândim acum la acei seniori din Italia care și-au pierdut statul în vremurile noastre, cum sunt regele Neapolului, ducele Milanului și alții, vom constata, în primul rând, o greșeală care este comună tuturor în ceea ce privește armatele, și care
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
LUCRURILOR OMENEȘTI ȘI ÎN CE FEL POȚI SĂ I TE ÎMPOTRIVEȘTI Știu prea bine că mulți oameni au fost și sunt încă de părere că întâmplările lumii sunt în așa fel cârmuite de soartă și de Dumnezeu încât, cu toată înțelepciunea lor, oamenii nu pot să le domine și nici nu au vreun remediu împotriva lor. S-ar putea crede, așadar, că nu trebuie să te frămânți prea mult în viață și că este mai bine să te lași călăuzit de
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]