7,771 matches
-
România medicală” din 1 iunie 1931. Rezultă din ea, între altele, că este adevărat că în mai 1889 „un bolnav, nu din cei furioși, se distra învârtind o piatră mică legată de o ață. Piatra scăpând din ață, a lovit întâmplător pe Eminescu în cap, producând o rană superficială ce interesa numai pielea, o rană mică de 2 cm. CARE RANĂ ERA VINDECATĂ COMPLET PESTE 3 ZILE.” Dar Eminescu, care avea mintea întunecată atunci, și având mania să colecționeze tot ce
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a readus în atenție din memorie? Mișcată rămâne și această pietricică în tradiția biografică eminesciană. La dr. Vineș: „... un bolnav, nu din cei furioși, se distra învârtind o piatră mică legată de o ață. Piatra scăpând din ață, a lovit întâmplător pe Eminescu în cap”; mai târziu, la G. Potra, care pretinde că publică chiar amintirile doctorului N. C. Tomescu (dar, de fapt, are în față un text nesemnat): „L-a lovit un bolnav care se juca cu o mică piatră
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
nu se află în colecția lui I. E. Torouțiu (răspunsul poetului la felicitarea profesorului Ștefan Emilian de ziua sa onomastică, deci scrisoarea nedatată este din jurul lui 8 noiembrie 1887) ceea ce înseamnă că a avut acces la această arhivă particulară. Cu totul întâmplător mai găsim o scrisoare din afara acestui lor publicat, și anume cea a Hanrietei Eminescu din 20 aprilie/2 mai 1889 către Cornelia Emilian, foarte importantă, prin care sora este dispusă să-l preia pe fratele ei din stabilimentul doctorului Șuțu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
său „Eminescu: amiciții și adversități contemporane”, din revista „Limbă și literatură”, Vol. 5, 1961, p. 253, cu nota: „Pusă la dispoziție de D. Șt. Emilian, unul dintre puținii oameni în viață care l-au cunoscut pe Eminescu.” Zicem cu totul întâmplător, pentru că numai dintr-o simplă curiozitate profesională am răsfoit acest tom masiv, de peste 400 pagini, reprezentând producția anuală a Societății de științe istorice și filologice din R.P.R. pe anul 1961, unde se tratează doct despre „marii poeți” Th. Neculuță, Ion
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
patra dar fără vigneta obișnuită iar imediat după aceea urmează Mortua est!, prima poezie din coala a cincea. Între acestea două ar fi locul colii editoriale pierdute. Acest roi al poeziilor pierdute, recuperate în diferite împrejurări în timpul vieții poetului (publicate întâmplător prin presă, readuse de Maiorescu în ediția a III-a, a IV-a și a V-a) fac, în totalitate, urmând grafica ediției princeps, cu foarte mică aproximație 16 pagini, adică o coală editorială. Criticul încearcă să le aducă la
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cu dilema permanentă a poetului: nu folosește nici de data aceasta „desmânierii” iubitei, pentru că i separă distanța ci tot ziarului, care este aici și trebuie să iasă. Alegerea acestui colaj publicat în 1890 în revista „Arhiva” s-a făcut oarecum întâmplător, autorul urmărind vag dilema lui Eminescu „cercul vicios al ziaristicii” sau „iubirea casnică” dar tăindu-i baza, punerea în ecuație, iar apoi căutând expresii „proletare” precum muncă, salahorie etc. (putea alege și altele, Eminescu se compară chiar cu „uvrierii apusului
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ceea ce infirmă afirmația lui V. Vineș privind existența unei endocardite vechi. Citez pe larg, pentru a se înțelege (a se remarca prudența doctorului Ovidiu Vuia privind atribuirea lui N. C. Tomescu a acestui raport dar și informațiile sale preluate cam întâmplător; nu mai comentăm, este neesențial): „Mai există un raport medical, se pare al doctorului Tomescu, medicul cardiolog al Institutului, care nu s-a iscălit și nici nu a predat Academiei descrierea sa, foarte importantă din toate punctele de vedere. Dacă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
lui; nu creează poezie din durerile sau suferințele sale, cînd compune versuri, pare să fi evadat din sine. Prin urmare, Chatterton se pare că dispunea de ceea ce Keats avea să definească drept "capacitatea negativă" (negative capability). Poate nu este deloc întîmplător că la Chatterton, Keats a remarcat o "muzică nativă" (native music) ce era definitorie pentru limba sa "nordică", adică dialectul său englezesc "pur" (apud Hewlett 1970: 273), pe care îl putea modula după voie în nenumărate chipuri. Keats și-a
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
vezi pentru detalii cel puțin Stroe 2004; Blake 2006, 2006b; și Erdman 1969 și 1992). În viziunea lui Blake, această Cădere a avut drept consecință ascensiunea războiului dintre om și om, dintre om și natură, dintre om și Dumnezeu; nu întîmplător în acest sens Thomas Hobbes, unul dintre cei mai influenți filosofi englezi, identifica în natura umană cea mai adîncă (în anii 1650, așadar în perioada cînd monarhia era suspendată în Anglia, iar țara se afla în plin război civil) prezența
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
care sunt constituite razele catodice, sunt electroni, având aceleași proprietăți cu aceștia. Metalele emit particule cu sarcină electrică negativă nu doar dacă sunt iradiate ci și dacă sunt supuse încălzirii. Acest fenomen, denumit efect termoelectric, a fost descoperit de Edison, întâmplător, în 1883. Efectul termoelectric constă în emisia de electroni de către filamentele metalice incandescente, în toate cazurile s-a dovedit că particulele emise sunt aceleași independent de natura substanței ce le emit, prin urmare electronul este constituentul universal al atomilor. Printr-
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
artistul?" (Alan Garner și-a petrecut odată o oră întreagă punând o asemenea întrebare în fața unui tablou de Picasso și a fost implicat în atâtea discuții încât unei persoane care a revenit după un timp în fața tabloului, i-a pus întâmplător a doua oară aceeași întrebare. Al doilea răspuns a sunat astfel: Ca să vă spun drept, nu cred că Picasso a avut prea multe lucruri noi de împărtășit în ultimele douăzeci și cinci de minute". Amândoi au râs, apoi Alan i-a mărturisit
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
privind picioarele de broască agățate care așteptau gătitul, a observat că uneori ele se contractau. Picioarele erau înșirate pe o sârmă de fier, iar mișcările apăreau când o parte a unui picior atingea o sârmă de cupru care era legată întâmplător de sârma de fier. Prin această descoperire, el a pus bazele pentru cercetările ulterioare ale electrochimismului celular. De asemenea după Galvani sunt numite elementele galvanice care produc tensiunea electrică din baterii, cercetate de Alessandro Volta. Szent Gyorgy, laureat al premiului
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
involuntari. Exemple: Rudolf Diesel a inventat motorul cu aprindere prin compresie inspirându-se de la o brichetă. Ernest Michaux, copilul de 14 ani, era pasionat de mersul cu bicicleta. La vremea aceea (anul 1855) bicicleta se împingea cu ajutorul picioarelor pe sol. Întâmplător, a urmărit fascinat pornirea unei locomotive. Principiul de mișcare a roților cu un mecanism bielă-manivelă i s-a părut grozav și a imaginat ceva asemănător, dar mult mai simplu: pedala bicicletei. Arhimede a găsit soluția determinării volumului coroanei când s-
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Ralph Emerson spunea: Un obicei care merită atenție este folosirea unui carnet pentru notarea ideilor creative. Notarea lor are mai multe efecte pozitive în creativitate. În primul rând notarea ideilor garantează existența lor îndelungată. De multe ori o idee găsită întâmplător este uitată destul de repede, individul fiind prins în vâltoarea altei activități decât cea de rezolvare a problemei. În al doilea rând, recitirea din timp în timp a ideilor notate poate contribui la perfecționarea lor sau poate declanșa apariția de noi
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
gândirii, etc. Multe dintre invențiile din tehnică sau dintre descoperirile din știință au apărut datorită spiritului de observație și intuiției creatorilor. Procesul de tranșare, în etape, a cărnii în abatoare a fost văzut de mulți oameni. Numai Henry Ford, vizitând întâmplător un abator din Chicago, a intuit în succesiunea strictă a operațiilor de tranșare procedeul de asamblare pe bandă a mașinilor. Sistemul rudimentar de transport, cu lanț, al carcaselor din abator a fost perfecționat și a rezultat conveierul sau banda rulantă
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de Rilke, e un tip nou de creator în literatura română, „nu un filosof și un poet, ci un lirosof, cu o doctrină a lirei, care îi constituie deplina lui identitate”. Deși cochetase cândva cu ermetismul, S. a scris numai întâmplător și cam în fugă despre poezia lui Ion Barbu, privit mai ales ca model pentru o anume îndrumare a liricii tinerilor. Mai sensibil se dovedește față de „morbidețea modernă” a lui Al. A. Philippide și față de evoluția poeziei lui Adrian Maniu
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
care constituie de altfel unul din punctele-cheie ale dezbaterii dintre neorealism și neoliberalism), o critică majoră la adresa nivelului al treilea vizează caracterul pe cât de general, pe atât de simplu al explicațiilor oferite și, poate tocmai de aceea, aparent infailibil. Deloc întâmplător, Waltz însuși recomandă analize integrate combinând nivelurile al doilea și al treilea, la fel cum mulți autori ulteriori apreciază că analiza la nivelul al treilea furnizează explicații generale și profunde, analiza la al doilea nivel reliefează cauze intermediare, iar cea
PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZĂ ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
inspirație legionară? Nu, nu aveam absolut nimic cu legionarii... De fapt, trebuie să recunosc că aproape nu știam aproape nimic despre Mișcarea Legionară sau despre ideologia ei, dacă se poate vorbi de o ideologie... Treceam pe lângă o cruce și așa, Întâmplător, tatăl meu mi-a zis: „Aici a fost Împușcat Popa Șapcă pentru că a fost legionar”... Dar trecuse pe lângă mine informația... Iar ceea ce Învățaserăm noi În liceu era foarte puțin..., că era tratată fugitiv, ca o mișcare fascistă. Care era denumirea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
răzleți de ger, și Între timp au ieșit și părinții. Au venit și au spus că suntem Împreună și că suntem chemați la Miliție și ne ducem acolo și m-a lăsat. Tata mi-a spus atunci: „Ești urmărit, nu Întâmplător te-au legitimat”... Am ajuns la Miliție și imediat ce-am intrat acolo au Întrebat: „Cine este Andreescu?”. „Eu sunt.” „Poftim”. Nu i-a interesat cartea de imobil. Am urcat pe o parte, mi-au pus cătușele, ochelarii, m-au
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
prin direcția CFR prin Ministerul Transporturilor. El... fost comunist, sadea. Și cred că era un om rău, și nici comuniștii, confrații lui, nu se simțeau bine În jurul lui, că l-au lucrat și l-au băgat În Închisoare... Pe ce problemă? Întâmplător, În celulă, am descoperit noi că el făcuse parte din Frățiile de Cruce cândva și l-au descoperit confrații... Bineînțeles că, de bun ce era, l-au căutat și l-au băgat În Închisoare, dar nu era Învinuit oficial de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
legea nouă care se poate”. Deci nu poți să zici, de exemplu: „M-am Întâlnit pe stradă, să zicem, cu Ilie Berghezan, nu? M-am Întâlnit În Sibiu pe Corso. Păi, dom’le, m-am Întâlnit intenționat, programat, nu așa, Întâmplător”. Ați fost În lot cu Berghezan 5? Da. Da’ nu la prima arestare, ulterior, la a doua, că ei o fost arestați după aia... Așa. „Deci nu te-ai Întâlnit Întâmplător, dom’le, te-ai Întâlnit organizat. Și ce-ai
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
dom’le, m-am Întâlnit intenționat, programat, nu așa, Întâmplător”. Ați fost În lot cu Berghezan 5? Da. Da’ nu la prima arestare, ulterior, la a doua, că ei o fost arestați după aia... Așa. „Deci nu te-ai Întâlnit Întâmplător, dom’le, te-ai Întâlnit organizat. Și ce-ai discutat?” „Domnule, nu mai știu ce-am discutat”... (râde - n.n.) Trebuia să spui ce-ai discutat. Dom’le, eu m-am păzit, că altfel nu mai eram la ora asta..., nu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
stat român, pe drumul transformării într-o societate capitalistă modernă, de tip occi dental. Sunt ani în care criticismul liberal la adresa regimului conser vator și a ideologiei sale câștigă adeziunea unor mase mai largi și de aceea nu e deloc întâmplător faptul că o bună parte a tineretului studios al vremii este atras de ideile radicale ale unor liberali, situați atunci la stânga eșichie rului vieții noastre politice. La începutul deceniului al optulea sub influența unor evenimente in ternaționale, războiul franco prusac
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
tineri, dornici să urce pe treptele cele mai înalte ale ierarhiei, ambiții care nu l-au iertat atunci nici pe „olimpianul“ Titu Maiorescu, spulberându-i totodată - din vina lui - vechea și frumoasa prietenie cu P.P. Carp. Nu e, de aceea, întâmplător faptul că simpatiile pe care Bacalbașa le-a nutrit în anii de după 1900 pentru conservatorismul luminat l-au determinat să-și scrie - desigur, fără să-și dea seama - lucrarea memorialistică în două registre, lesne sezisabile de un bun cunoscător al
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
compromite. Avantajele constau în faptul că lecturile efectuate între timp, pe diverse subiecte, îți lărgesc cîmpul vizual și te salvează din eventualele impasuri. Uneori, o idee sau o sintagmă, pe care tu o cauți cu disperare ca necesară, o descoperi, întîmplător, aiurea, căci mintea ta, deși primește hrană diferită, metabolizează numai și numai în sensul cerut de tema care te preocupă. Iată, citesc Memoriile lui Octav Onicescu și, cînd parcurg capitolele despre liceu, mă gîndesc, inevitabil, la Bacovia! *Fostul rector Mihai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]