7,931 matches
-
zi de post total, „negru“ pe săptămână sau cât mai des, pentru „a-și limpezi mintea și emoțiile“. În satele din România, exista obiceiul ca mirii să postească și să cugete asupra propriei existențe cu o zi înainte de cununie. Nu întâmplător Sfântul Isac Sirul spunea: „Așa poți să-ți supui simțurile. Așa ți se trezește mintea. Așa se îmblânzesc patimile trupului. Așa îți vin gânduri blânde, înalte și subtile. Așa îți vin mișcări luminoase în minte. Așa îți vine sârguința spre
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
cei care doresc să-și îmbunătățească starea financiară. E minunat să 79 dai de pomană din când în când. Nu toți oamenii au avut „norocul” să trăiască în puf și în îndestulare (ghilimelele le-am pus deoarece nimic nu este întâmplător și cei care au probleme financiare sunt așa din anumite motive care nouă de obicei ne scapă). Este adevărat că sunt unii care fac din cerșit o adevărată afacere dar și ei își vor primi plata lor. Rugați-vă eventual
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
realizări al acestei părți a lumii. Există un ‘’target’’. Dar a fost o vreme când apusul Europei zăcea în întunericul Evului Mrdiu. La ieșirea din dogmatismul acelor secole de după sfârșitul Antichității a contribuit și o constelație de scriitori răsărită nu întâmplător din Italia. Printre aceștia, alături de Petrarca, Dante, Virgiliu o contribuție remarcabilă au avut și alții cum ar fi: Pulci, Boiardo și Ariosto care și-au luat subiectele din romanticele povești care circulau în lumea barzilor și din legendele călugărilor cronicari
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
a doua lovitură ca aceasta l-ar fi ucis dar, spre norocul lui, calul azvârlea din copite la întâmplare, astfel că cea de a doua lovitură nu-l mai nimeri și în secunda următoare și-a revenit. Lupta continuă până când întâmplător, piciorul roibului s-a prins între crăcile unui stejar. In clipa aceea Rinaldo l-a apucat de grumaz și punându-și toată puterea la bătaie, a izbutit să-l trântească la pământ. De îndată ce atinse țărâna, turbarea lui Bayard s-a
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
urmă el s-a întîlnit cu Roland și cei doi cavaleri își împutară cu furie cauza pe care fiecare o adoptase, încleștându-se într-o luptă pe viață și pe moarte. Roland călărea pe Bayard, calul lui Rinaldo, care ajunse întâmplător în stăpânirea lui Agrican, iar Roland l-a luat ca preț al victoriewi sale. Bayard nu voia să lupte contra stăpânului lui, iar Roland se afla astfel în inferioritate, când deodată, Rinaldo, care-l văzuse pe Astolfo, că trecuse de
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
că hulubii - aduși, se pare, într-o noapte cu viscol cumplit, de către un străin, care pe ascuns venise, pe ascuns plecase - ar fi dacă nu pricina, atunci, sigur, vestitorii celor ce se tot petreceau. Jocul lor - se spunea - nu era întâmplător. Pentru cine nu avea darul să-l priceapă, totul nu era decât o hârjoană păsărească. Ceasornicarul însă, știutor, putea să le citească zborul: pentru el, fiecare tumbă era un semn precis, iar numărul rotirilor, durata lor, cât și dispunerea păsărilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
armonică și catapultarea mașinii înapoi, de parcă era o jucărie, una din uși zburând prin aer. Automobilistul cu ochii deschiși, ca de sticlă, un jet de sânge împroșcând un geam lateral, ce a rămas ca prin minune întreg, groaza câtorva trecători, întâmplător aflați în preajmă... Când Poliția a derulat finalul fiecărei pelicule cu încetinitorul, s-a văzut că imaginile erau de o calitate excepțională, opera unor adevărați profesioniști, fapt ce a ușurat, destul de mult, elucidarea celor petrecute. Cercetându-se automobilul avariat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
refuzat cu siguranță, bănuind că există ceva în neregulă cu această solicitare dacă nu ar fi simțit undeva în inconștient, la vederea necunoscutului, că existau anumite legături, fire ale destinului care invariabil aveau să le unească drumurile și asta nu întâmplător. Dar, își spunea mai apoi oftând, acestea probabil nu erau decât dorințele unui bătrân ce visa cu ochii deschiși o întruchipare a unui fiu dorit, pe care l-ar fi putut avea. Tot ceea ce realizase într-o viață tumultoasă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
și-l puse în postura de a reflecta. Dar tot el îi spunea : Câte nu discută lumea...!? * Cât adevăr era În informațiile lui, cât de temeinic era suportul acestora avea să afle foarte curând. George, un prieten apropiat, întâlnindu-l întâmplător la o agapă, îi strecură Între două pahare pe care le ciocniseră împreună că ar vrea să găsească o zi și o oră pentru a se descărca de o povară ce o purta de câtăva vreme. După modul insinuant în
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
el orice element făcea parte din întregul ecuației. Nu spuse nimic, îl privi pe acesta în ochi, semn că așteaptă să se declanșeze. Prietenul său înțelese că nu mai era loc și nici timp de tergiversări și începu: - Dragul meu, întâmplător, în cercul de prieteni pe care îl frecventez eu, s-a aflat de multe ori și ea. - Cine George, cine? - Olga, omule, nu da în clocot. Domnișoara al cărei nume ți l-am spus acum, este nelipsită de la agapele noastre
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
peste întreaga Țară, prezentă acum pe toate lungimile de undă și pe toate ecranele lumii. Un întreg popor își plângea morții - martiri, se lumina la gândul libertății pe care nu o mai credea posibilă. Robia închisese toate orizonturile. Și nu întâmplător, deși flămânzite, densele și imensele mase de tineri n-au strigat: “vrem pâine!” ci: „vom muri și vom fi liberi! Jos călăul! Acum ori niciodată! Vom câștiga! Libertate! Libertate!” Conștiința și dorința de valori supreme ale existenței au dominat materia
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
ai putea crede că Își asumă psihic viciul un antropoid cu școala profesională, programat să edifice Societatea Socialistă Multilateral Dezvoltată ca una din miliardele de celule ale ficatului Într-un organism? „Voi afla eu până la urmă, nici un cuvânt nu e Întâmplător“, Își mai zise. Avea să-l Întâlnească a doua zi pe Căreală, În atelierul de făcut fărașe, la liceu, și Îi va spune, poate malițios: — V-am văzut ieri la Biblioteca Județeană, tovarășul maistru. Iar ăla va face ochii cât
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
de artă îl acceptă, în speranța accederii, prin el, la starea contrarie: frumosul. Nostalgia frumosului este dinamul insistenței artei asupra formelor urâtului. În Estetica urâtului, Karl Rosenkranz subordonează categoriei urâtului conceptele de hidos, absurd, dezgustător, caricatural, meschin, josnic, grosolan, disarmonic, întâmplător, bizar, scârbos, rău, diabolic, etc. Bizareria spre exemplu tinde spre comic prin aceea că “ exagerează individualizarea în așa fel încât pare urâtă sau cel puțin se plasează în imediata vecinătate a urâtului”. Bizarul reunește “din capriciu” ceea ce ar trebui să
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
vorbind despre acest loc, l-a numit discret nativo in specu, o peșteră naturală, s-a pierdut și memoria lui; nimeni n-a avut curiozitatea să-l găsească. Astfel, locul atât de revelator din punct de vedere psihanalitic a ieșit întâmplător la lumină în 1957, sub privirile uluite ale inginerilor ce construiau o autostradă de-a lungul coastei. După sosirea arheologilor s-a văzut că informațiile furnizate de istorici, chiar și de cei faimoși, sunt uneori incomplete sau neglijente. Din nisip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
punctele de întîlnire ale lui Ion Vinea cu principiile constructiviste, expresioniste sau futuriste. De fapt, poetul are permanent în vedere o „revoluție a sensibilității”. Instantaneitatea, percepția fulgurantă, irațională, sustrasă oricărei retorici explicative, țin de revelație, de o mistică poetică. Deloc întîmplător, partea a doua a Principiilor... trimite abundent la noțiuni din sfera sacrului: invizibil, virtualitate, extaz, secret interior, ubicuitate inefabilă. Ele nu au însă o finalitate spirituală, soteriologică, ci estetică. Sîntem - după cum s-a mai arătat - în proximitatea teoriilor despre poezia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
maeștrii criticii” și „critica maeștrilor” prezidează și la alcătuirea antologiei de critică franceză De la Chateaubriand la Mallarmé (1938). Volumul are ca obiect critica scriitorilor francezi romantici și postromantici, iar eșantioanele sînt extrase, adesea, din chiar operele literare ale acestora. Deloc întîmplător, cartea e dedicată memoriei recent dispărutului Albert Thibaudet. Referințele la critica modernă franceză - cu deosebire la Rémy de Gourmont și Thibaudet - apar cu deosebire în situațiile în care Perpessicius simte nevoia să își justifice cu argumente de autoritate estetică aprecierile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
caracterizat marile figuri ale criticii noastre, psihologia pionieratului și a începutului ex nihilo, a produs, din nevoia așezării pe temelii stabile a unei culturi încă tinere, statornice, însă de la o vreme excesive, stereotipuri de orientare clasicistă a gustului literar”. Nu întîmplător, în virtutea acestei prejudecăți clasicizante, „autorul Paginilor bizare face parte din categoria celor care se citesc cu resentiment, și așa se face că aproape unanimitatea criticii românești s-a constituit ca supra-eu colectiv, taxînd-o ca bufonerie și minimalizînd-o”. Refuzul justificat al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
gri. Dar, ei, nu băgară de seamă, acest neînsemnat amănunt. Ce mare păcat! STÂRLICIU Făcuse multe, se ocupase, temporar, cu diverse, încercase numeroase elemente, care să-i permită să găsească o soluție, pentru viața pe care natura i-o oferise,întâmplător, tocmai lui, cu atâta generozitate. Generozitate exprimată,în primul rând, prin sănătate, frumusețe fizică și ușurința înțelegerii, în mai toate cazurile, a esenței celor urmărite. Opusul calităților enumerate îl constituia,însă, pornirea lui satanică, pe înșelăciune, pe fraudă, pe însușire
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
I-a spus pentru care motiv se afla acolo. Când a început să-i explice, aceluia, despre ce este vorba, el a întrerupt-o, cam brutal: știu. Și dacă știi? Asta e! A, nu-i așa. Dar cum? Uite, eu,întâmplător, dispun de banii ăștia, care mi au picat din cer. Și n-ai ce face cu ei? Aș avea. Dar vreau să fac și aia. Care și care? Pentru mine și familia mea, am hotărât ce să fac. Și? Și
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
urlă? Urletul ei e cauzat de faptul că ar fi o bandă de răufăcători care căzuse în mâinile polițiștilor lumii, după îndelungi monitorizări, filaje, urmăriri, analize, comparații, stabiliri de adevăruri incontestabile.Pornind de la acel capăt de fir, de la cardurile găsite,întâmplător, de jandarm, cei indrituiți să facă treaba asta, au depistat un întreg păienjeniș de rețele internaționale de infractori. În total, aproape 12o. Din peste 30 de țări. Inima, creerul necuratei afaceri, se aflau aici,în acest imobil, la a cărui
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
în cursul meu, scria negru pe alb că: „Naționalismul este denumirea dată doctrinei bazate pe păstrarea intactă a moștenirii etnice și culturale comune unei națiuni. Aceasta include limbă, populație, teritoriu, folclor, religie și obiceiuri.” Un domn profesor, care poate nu întâmplător purta titulatura de prof. univ. doctor docent, ne explica la timpul acela, că drepturile la viață ale unei națiuni sunt întemeiate pe istoria ei, pe idealurile ei de viață, pe mijloacele morale pe care le are pentru a le realiza
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
când stabileau conducătorul dansului și cei mari trebuiau să îi despart, altfel se păruiau, însă acum depășise acea perioadă a copilăriei. Viața lui Stani se desfășura între coordonate fixe, plauzibile, așa cum ar trebui să fie existența tuturor. Devia de la ele întâmplător, câteodată, prin vreo sărbătoare și se bucura de fiecare dată când soarta lua în joc neprevăzutul iar finalul, îndepărtat, foarte îndepărtat, visul oricărui licean, era banchetul la minunatul Cazinou constănțean. El și colegii au fost nevoiți să depășească șocul învățământului
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
devenit bună mulțumită unei întâmplări. Gabi, bineînțeles de câte ori avea posibilitatea să scape cu lecțiile neînvățate, nu ezita și nici măcar nu le mai citea acasă și, cum ulciorul nu merge prea des la apă fără să se spargă, într-o zi, întâmplător, i-a fost sortit de ghinion să o asculte chiar pe ea. Când s-a auzit strigată, toate culorile spectrului solar, verde, alb, roșu, galben și chiar albastru i-au năvălit pe obraz iar profesorul speriat de cameleonul trezit brusc
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
să fie supuși, îndrumați, să n-aibă personalitate! Profesorul vrea să fie stăpân pe viața elevului, pe soarta lui, chiar mai mult decât părinții cărora dorește să li se substituie. Într-o seară Ică, umblând bezmetic pe străzi se întâlnește întâmplător cu Doina. Era 8 seara, oră relativ târzie, însă ora preferată a motanilor care ies la vânat șia pisicilor ce s-au săturat de bucătăreală. Toamna îi îmbie pe tineri, așa că hotărăsc să meargă la plimbare. Doina l-a prins
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
portofelul dar ea îi spune: - Ține-l la tine! Era clar înțelesese, i-a plăcut și ei de Stani. - Mergem la terasă! propuse băiatul. Au intrat grăbiți în grădină. Stani își observase colegii și-au mers ținându-se de mâini. Întâmplător, între ghilimele, a ghidat-o spre masa lor: - Băieți, vreau să vă prezint fata pe care o doreați atât de mult dimineață! Toți au înlemnit, nu mai puteau scoate nici un sunet. Fata îi spune nervoasă: - Dacă tu vrei să mergem
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]