20,435 matches
-
1986; Carey, Kalra, Carey, Halperin și Richard, 1993Ă; alcoolul (Herold și Conlon, 1981; Violanti, Marshall și Howe, 1983; Cappell și Greeley, 1987Ă; dieta (Michaud, Kahn și Musee, 1990; Conner, Fitter și Fletcher, 1999Ă; practicile sexuale nesigure (Irons și Schneider, 1997Ă; abuzul de substanțe psihoactive. La nivel mai general, cerectările sugerează că individul care experiențiază nivele înalte de stres prezintă o tendință mai mare de angajare în comportamente dăunătoare care potențează boala sau lezarea (Wiebe și McCallum, 1986; Irons și Schneider, 1997Ă
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
și French, 1946; Moreno, 1946; Davanloo, 1978; Reich, 1961; Perls, 1969Ă. În centrul acestor sisteme terapeutice se află credința că stresorii din istoric sunt mecanisme inconștiente și dinamice care rezultă din experiențe traumatice timpurii reprimate (de ex. o suferință blocată, abuz sexual, etc.Ă, care presează rezolvarea. Reprimarea naturală poate fi augmentată de dezvoltarea așa-numitelor strategii de coping sub formă de comportamente compulsive și adictive (de ex. mâncatul, alcoolul, drogurile, fumatulă, care pot duce la probleme majore de sănătate fizică
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
vedere recunoaște că problemele emoționale presează dinamic înspre rezoluție și că aceasta se poate întâmpla atunci când pacientul se află într-un mediu sigur și suportiv. Rossi (1996Ă concluzionează: O sursă majoră de stres și de boală psihosomatică se regăsește în abuzul cronic al ritmurilor naturale minte-corp referitoare la performanță și vindecare... se speculează că abordările curente în vindecarea holistică (hipnoză, meditație, imagerie, ritual, rugăciune, biofeedback, etcă au un numitor comun reprezentat de facilitarea periodicității adaptative referitoare la performanță și vindecare - și
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
supraîncărcarea efectului. Birere (1992Ă spune că accesarea sentimentelor asociate cu evenimentele semnificative din trecut în timp ce se evită absorbirea în ele facilitează o recadrare psihosomatică puternică care este adesea o componentă importantă a intervențiilor terapeutice în cazul persoanelor care au supraviețuit abuzului sexual în copilărie. Pacing-ul viitor Cu accesarea recursivă și trecerea în revistă a experiențelor, atât la nivel cognitiv cât și afectiv, pacienții (de obiceiă ajung la un punct în timp pe care îl indică ideodinamic prin ridicarea degetului „da” atunci când
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
dificultăți de relaționare cu tatăl ei, care era bolnav pe moarte în spital. Nu reușea să se apropie de el, nici fizic, nici psihologic, deși dorea să facă acest lucru. În „tehnica teatrului” a descoperit amintiri timpurii legate de un abuz sexual din partea tatălui ei și deși a negat la început acest lucru, treptat a început să îl accepte. După patru ședințe de terapie a putut să își ierte tatăl și l-a vizitat la spital pentru a-i spune acest
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
orgasmul în timpul contactului sexual și de 45% pentru orgasmul din timpul masturbării. Phillips și Frederick (1995Ă au sugerat faptul că disfuncția sexuală poate fi legată de repunerea în act traumatică interpersonală. Există multe dovezi ale afectării funcționării sexuale printre victimele abuzului sexual în copilărie, a violului, violenței domestice și războaielor (Becker, Skinner, Abel și Cichon, 1986Ă. Aceste aspecte pot include teama de sex, disfuncția excitației și scăderea satisfacției sexuale. Aspectele specifice care trebuie explorate de terapeut includ: fercvența contactelor sexuale; gradul
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
preferă lumea fanteziei și sexul fantezist cu sine însuși sau cu alții în locul sexului relațional cu un partener. Dependența de sex pe internet devine un aspect din ce în ce mai important pentru clinicieni (Cooper, 2002Ă. Tulburările sexuale de tip dependență coexistă adesea cu abuzul de substanțe și sunt în mod frecvent o cauză nerecunoscută de recădere. Dependenții de sex au fost adesea abuzați în copilărie (Carnes, 1991, p. 35Ă și pentru că au idei distorsionate despre sex adesea le lipsește informația legat de sexualitatea sănătoasă
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
indicată de: Dificultăți de adormire; Iritabilitate sau izbucniri de furie; Dificultăți de concentrare; Hipervigilență; Răspuns exagerat de teamă. În afară de aceste trei tipuri principale de simptome, alte simptome uzuale includ atacurile de panică, comportamentul evitant sever, depresia, gânduri și sentimente suicidare, abuz de substanțe, sentimente de alienare și izolare, sentimente de neîncredere și trădare, mânie și iritabilitate, afectarea severă a funcționării zilnice și percepții și credințe stranii. Durata simptomelor trebuie să fie mai mare de o lună pentru a întruni criteriile DSM
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Situațiile stresante de viață Orice situație stresantă de viață care stimulează excitația excesivă prin intermediul sistemului autonom și endocrin poate conduce la o simptomatologie clinică variată de SSPT (Rossi și Cheek, 1988Ă. Evenimentele traumatice cu legături demonstrate empiric cu SSPT includ abuzul fizic și sexual în copilărie (Duncan, Saunders, Kilpatrick, Hanson și Resnick, 1996Ă; războiul (King și colab., 1995Ă; violul la adult (Kilpatrick și Resnick, 1993Ă; dezastrele naturale și tehnologice (Pynoos și colab., 1993Ă. Rezultatele studiului național de comorbiditate (Kessler, Sonnega, Bromet
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
atitudinile și mediul pacientului. În tehnica „consilierul interior” (vezi intervențiile 17 și 52Ă pacientul primește sfaturi de la un consilier sau un „animal prietenos” asupra oricărei probleme sau griji, incluzând modalități de rezolvare a experiențelor din trecut legate de traumă și abuz (Bresler, 1990Ă. „Prietenul” poate de asemenea acompania pacientul în timp ce acesta își accesează și revizuiește materialul traumatic. Utilizarea de povești, glume și metafore poate fi de asemenea utilă în prelucrarea din diversele stadii de tratament (Yapko, 1990b, pp.320-22Ă. Catharsisul Prelucrarea
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
de asemenea accesate prin vise sugerate hipnotic și elaborarea hipnotică a viselor. Integrarea ulterioară a amintirilor a fost facilitată de scris, care a fost de asemenea o experiență hipnotică pentru client. (p.12Ă. Amintirile recuperate Amintirile din copilărie legate de abuz sunt adesea descoperite de clinicieni în timpul psihoterapiei prin utilizarea hipnozei și a altor proceduri. În primele sale lucrări Freud credea că descoperise că seducția sexuală în copilărie era cauza simptomelor isterice la femeile adulte. În 1897 și-a revizuit însă
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
cauza simptomelor isterice la femeile adulte. În 1897 și-a revizuit însă concluziile arătând că aceste seducții nu au avut loc cu adevărat, ci erau „fantezii” din copilărie. Această problemă a redevenit acută în timpurile moderne odată cu creșterea recunoașterii incidenței abuzului la copil, așa cum a fost raportat de mulți terapeuți în cazuri de disociere și alte tulburări (Lamb, 1994Ă. Deoarece pacienții hipnotizați sunt în mod particular sugestibili, terapeuții care folosesc această modalitate de tratament trebuie să fie în mod special precauți
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
socio-politic. Cu toate acestea au existat totuși situații în care terapeuții nu fost suficient de riguroși (inclusiv hipnoterapeuțiiă în aplicarea unei poziții obiective în prelucrarea materialului amintit. Oricum, există dovezi cuprinzătoare rezultate din studiile clinice care arată că experiențele de abuz în copilărie sunt reprimate (Herman și Schatzow, 1987Ă. Holmes și colab. (2005Ă concluzionează: „Atât orgnizația britanică cât și cea americană au concluzionat că este posibil să uităm amintirile legate de abuz pe o perioadă lungă de timp până când ele sunt
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
rezultate din studiile clinice care arată că experiențele de abuz în copilărie sunt reprimate (Herman și Schatzow, 1987Ă. Holmes și colab. (2005Ă concluzionează: „Atât orgnizația britanică cât și cea americană au concluzionat că este posibil să uităm amintirile legate de abuz pe o perioadă lungă de timp până când ele sunt reamintite mai târziu și că este posibil să fie create amintiri false” (p.17Ă. Capitolul 7 Tratamentul problemelor specifice (2Ă V-ați gândit vreodată la transformare? De exemplu atunci când un bloc
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
slăbire sau pierderea în greutate pentru a dobândi sentimentul controlului și stabilității. Stresul familial, gestionarea tranzițiilor de viață cum sunt suferința și intimidarea la școală pot contribui la dezvoltarea tulburărilor de comportament alimentar. Problemele asociate pot include depresia, tulburările obsesiv-compulsive, abuzul de substanțe sau auto-lezarea. Deoarece tulburările de comportament alimentar sunt de obicei o problemă medicală și psihologică, tratamentul implică în mod tipic colaborarea dintre medic, nutriționist și psiholog (Siegel, Brisman și Weinshal, 1997Ă. Ca și în cazul problemelor alimentare mai
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
această rubrică să fie inclus oricine a gândit, scris și activat înainte de Socrate - înainte de data lui de naștere, de apogeul lui sau de moartea sa, după caz. Iată datele lui Socrate: nașterea, în 469 î.Hr., iar decesul, în 399, prin abuzul știut de cucută democratică. Cele ale lui Democrit? Circa 460 î.Hr. în ce privește venirea pe lume, circa 370 în ce privește plecarea. Calculul pare simplu: chiar și între date aproximative, Democrit este mai mic decât Socrate, dar cu numai zece ani, iar când
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
cele mai mici. Între dizenterie și nelegiuire, între retenția urinară și ilegalitate, calea pare îngustă pentru cel ce se aventurează în viață cu dorința de a evita valea plângerii! Dorințele și pulsiunile asaltează trupul: unele țin pur și simplu de abuz, de crimă, precum incestul, paricidul sau infanticidul. Când nu suntem expuși acestor pericole, ne pândesc catastrofele naturale: inundațiile și anii secetoși, ciuma și foametea... În fața acestui tablou sumbru, lucrurile bune par rare și, ceea ce-i mai rău, perisabile, trecătoare. De
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Totuși, sublinierea acestui punct ar permite aprecierea adevăratei naturi a epicurismului: o forță considerabilă, o înțelegere a situațiilor, o gândire proiectivă, iată niște calități care conturează o asceză riguroasă și dezvăluie o etică exigentă. Excesele la masă sau în pat, abuzurile de tot felul, pasiunile libidinale sunt tot atâtea mici plăceri vinovate și imediate care vor fi plătite mâine, mai târziu, cândva, cu diferite dureri: degradări și oboseli ale trupului, boli cronice și genetice, îmbătrâniri precoce, irosirea unor energii utile, isterizarea
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
cu vreo douăzeci de ani mai târziu, în 305-306, într-o perioadă în care conjunctura politică sumbră își poate găsi antidotul în secesiunea efectuată undeva la adăpost, în această microsocietate electivă. Lumea trosnește din încheieturi? Civilizația se prăbușește? Războaiele, foametea, abuzurile și corupția minează cotidianul? Politica și politicienii ne dezamăgesc? Bunurile materiale înstrăinează, înșală și jalonează drumuri fără ieșire? Munca nu oferă nicio împlinire? Familia înseamnă altceva decât ceea ce ne învață societatea despre ea încă de la cea mai fragedă vârstă? Relațiile
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
fost acordat rolului asociațiilor profesionale în asigurarea prestigiului profesional și a stabilității ocupaționale. O preocupare deosebită a constituit-o conturarea sferei identității profesionale, a setului de activități profesionale specific psihologice, în condițiile în care, în România și în alte țări, abuzul de competență psihologică este o realitate a climatului de competiție interprofesională. Reprezentarea socială a psihologiei în rândul tinerilor evidențiază faptul că psihologia este privită ca element de bază pentru deschiderea celorlalte domenii de activitate, pe fondul unei dorințe de a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
firmele de consultanță sunt destul de acide. Cauzele sunt următoarele: absența unei analize de profunzime a situației existente; corelarea defectuoasă dintre dorințele beneficiarului și identificarea corectă a problemelor organizației; utilizarea unor metodologii de intervenție deficitare (chestionare insuficient studiate, teste psihologice nevalidate, abuzul de interviuri de selecție, chiar practicarea unor metode neștiințifice de genul zodiacului, psihobioritmurilor, grafologiei etc.); elaborarea unor rapoarte de cercetare care nu oferă o informație relevantă beneficiarului etc. Iată cele mai uzuale domenii asupra cărora se poate concentra activitatea psihologilor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
culturii locale de către agenții de dezvoltare; Schwartz, 1978, pp. 235-241). Constrângerile macroeconomice sau politice, gradul de inovație al proiectelor, eficiența metodelor sau relevanța locală a conceptelor utilizate (viziune comună, planificare etc.) erau puse între paranteze. Există și în prezent un abuz al întrebuințării conceptului de cultură: invocându-se idei precum „mentalitate balcanică”, „mentalitate tradițională”, „cultură a pasivității”, se „explică” de ce anumite politici care au reușit într-un anumit context eșuează atunci când sunt transplantate în alte contexte. Astfel, cultura este tratată ca
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
din în ce mai grave și mai greu de înlăturat. Pentru a asigura autoritatea profesorului și a crea spiritul de răspundere din partea elevului, „exigența” cerută de acțiunea educativă trebuie să fie o exigență constant rațională, lipsită de oscilații și de abuzuri. La rândul ei, autoritatea profesorului, pentru a fi autentică, trebuie să evite cele două extreme, la fel de dăunătoare: autoritatea distantă, rece, severă, și autoritatea excesiv de afectuoasă, de amabilă. Așa cum precizează A. Berge, autoritatea autentică implică coerențe: „Un educator slab este mai
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
anumite limite. Este recomandabil să-i deprindem pe elevi să participe la luarea unor hotărâri, să-i obișnuim să vadă în deciziile noastre, în primul rând, niște acte justificate, obiective, care nu au nimic de-a face cu actele arbitrare. Abuzul de acte nejustificate îi face pe unii elevi să devină timizi, retrași, neîncrezători în forțele proprii, să nu participe la viața colectivului clasei, iar pe alții să devină nervoși, capricioși, revendicativi, extrem de autoritari, sau răutăcioși în relațiile cu colegii. Prevenirea
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
trebui să operăm totuși câteva distincții preliminare, cu toate riscurile de imprecizie (poate chiar și de divagație) implicate. Mai întîi, supravegherea poate fi concepută ca o supraveghe, o veghe înzecită, ce se poate lesne îndepărta de sensul ei inițial prin abuzuri și excese. Tot ceea ce înseamnă „veghea”, cu virtuțile ei liniștitoare, câtuși de puțin agresive, capătă acum o intensitate sporită și chiar periculoasă, căci supravegherea nu se mai mulțumește să ofere doar protecție, ci își mobilizează resursele în numele unui atac temut
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]