9,186 matches
-
la îndemînă cadrele religioase gata oferite în care să are de făcut între ceea ce autorul numește instituirea Revelației formele de tradiție prin care omul participă la divin, devine contemporan cu Dumnezeu și instituțiile socioistorice ale religiei. judece iureșul evenimențial al actualității, să-și evalueze existența, să dea înțeles imediatului. Așa încît e aproape obligat să devină activ în raport cu sensul, să-l caute, să-l descopere, să-l asimileze, folosind, desigur, datele tradiției, dar integrîndu-le în propria cercetare. Modernitatea a făcut din
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
literaturii dar își creează primele nuclee mitice personale care vor deveni reprezentative în opera sa. Volumul e structurat în patru cicluri: Liliacul timpuriu, Sadoveniene, Rapsodia pădurii și Primele iubiri. Este evidentă dorința de a trata cât mai multe teme ale actualității imediate și cristalizarea direcțiilor acelei biografii lirice. Tematismul e evident într-o operă care încearcă să reprezinte monografic momentele epocii în poezii ca: În ziua neuitată, Zurgălăul, Prietenul Glad etc. Labiș încercă de fapt să găsească simbolurile unui univers nou
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
dea viață proprie ideilor, temelor propuse și cerute de epocă. Se apropie de ele, chiar dacă unii le considerau clișee goale sau domenii exterioare poeziei și încearcă o remodelare în maniera personală a lor. În acestă primă etapă a creației, temele actualității suferă o tratare mai mult exterioară, din care nu lipsesc clișeele, patosul monoton, retorica vorbelor mari. Sunt accentele de specifică energie, proiectul unui model uman conceput în stil cotidian-realist. Mai târziu apare înclinația de a trece în prim plan viața
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
adevăr existența necesară este un predicat special iar teza lui Leibniz este contrazisă. Cei doi filosofi se despart semnificativ și prin felul în care interpretează conceptul de Dumnezeu unul referindu-se la acesta ca și posibilitate iar celălalt ca și actualitate. Leibniz se centrează pe lumile posibile iar Kant pe lumea actuală. Kant consideră posibilitatea ca fiind ceea ce este în acord cu condițiile formale ale experienței, în timp ce actualitatea este ceea ce este în acord cu condițiile actuale ale experienței. Pentru ca ceva să
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Dumnezeu unul referindu-se la acesta ca și posibilitate iar celălalt ca și actualitate. Leibniz se centrează pe lumile posibile iar Kant pe lumea actuală. Kant consideră posibilitatea ca fiind ceea ce este în acord cu condițiile formale ale experienței, în timp ce actualitatea este ceea ce este în acord cu condițiile actuale ale experienței. Pentru ca ceva să existe nu este suficient să aibă o esență, trebuie să fie ilustrat și de intuiția empirică. Diferența dintre Leibniz și Kant este dată de felul în care
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
individ ar avea cu adevărat acea proprietate dacă lumea W ar fi actuală 242. Nici una dintre lumile posibile nu este de fapt actuală. Totuși, se poate considera că fiecare lume posibilă este actuală în sine: o lume W are proprietatea actualității în W. De aici, cineva ar putea pretinde că el a descoperit calculul integral, și nu Leibniz sau Newton, deoarece există multe lumi posibile în care se poate realiza acest fapt. Dar totuși, acest lucru este diferit în mod esențial
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Prin urmare, lumea actuală (pe care Plantinga o notează cu α) este actuală iar celelalte nu sunt. Iar această diferență esențială nu este umbrită de faptul că o lume W este actuală în sine, sau altfel spus, că are proprietatea actualității în W243. În ceea ce privește relația modalităților de dicto și de re cu lumile posibile trebuie precizat că o propoziție de dicto (posibil este ceva roșu) exprimă faptul că judecata "ceva este roșu" este adevărată în cel puțin o lume posibilă. O
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
o aduc în raționamentul lor, chiar dacă validitatea care decurge din aceste premise este evidentă. Pentru a reuși să ofere o încredere și mai mare premiselor sale Malcolm trebuia să ia în considerare perspectiva neoclasică de interpretare a existenței și a actualității. Cea mai importantă contribuție a lui Norman Malcolm a fost identificarea celor două versiuni diferite ale argumentului ontologic în opera lui Anselm, recunoscând totodată insuficiențele primei variante prezentate în capitolul doi, în sensul că această variantă este ușor criticabilă. Totuși
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Deci, mărimea lui Dumnezeu în W depășește mărimea lui Dumnezeu în lumea actuală ((5) și (6)). (8) Deci, se găsesc o ființă posibilă x și o lume W astfel încât mărimea lui x în W să depășească mărimea lui Dumnezeu în actualitate ((7)). (9) Deci, este posibil să se găsească o ființă mai mare decât Dumnezeu ((8)). (10) Așadar, este posibil să se găsească o ființă mai mare decât ființa decât care nu este cu putință să fie una mai mare (din
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
înseamnă că esența abstractă este cumva actualizată într-o formă concretă și contingentă potrivită; dar aici doar acel cum al actualizării, realitatea concretă particulară este contingentă 345. Ce a descoperit Anselm, sau aproape a descoperit, a fost că existența și actualitatea sunt în principiu distincte. Pot fi concepuți două tipuri de indivizi: a) cei a căror existență și actualitate, deși distinctă sunt contingente; b) a căror actualitate, dar nu și existență, este contingentă. Ultima formă este considerată superioară tuturor celorlalte 346
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
cum al actualizării, realitatea concretă particulară este contingentă 345. Ce a descoperit Anselm, sau aproape a descoperit, a fost că existența și actualitatea sunt în principiu distincte. Pot fi concepuți două tipuri de indivizi: a) cei a căror existență și actualitate, deși distinctă sunt contingente; b) a căror actualitate, dar nu și existență, este contingentă. Ultima formă este considerată superioară tuturor celorlalte 346. 5.2. Reconstrucția argumentului ontologic în cadrul teismului neoclasic O scurtă introducere în teismul neoclasic Teismul procesual mai este
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
345. Ce a descoperit Anselm, sau aproape a descoperit, a fost că existența și actualitatea sunt în principiu distincte. Pot fi concepuți două tipuri de indivizi: a) cei a căror existență și actualitate, deși distinctă sunt contingente; b) a căror actualitate, dar nu și existență, este contingentă. Ultima formă este considerată superioară tuturor celorlalte 346. 5.2. Reconstrucția argumentului ontologic în cadrul teismului neoclasic O scurtă introducere în teismul neoclasic Teismul procesual mai este numit, odată cu filosofia lui Charles Hartshorne, teism neoclasic
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
viitoare în sensul în care el acumulează informații noi de la un moment la altul 356. Principiul libertății divine în cadrul teismului procesual încearcă să arate că Dumnezeu creează în mod liber, adică face o tranziție de la o posibilitate abstractă către o actualitate concretă. Se consideră de asemenea că trebuie să existe contingență atât în Dumnezeu, cât și în lume actele sale creative puteau fi altfel. Mulți teologi au considerat de-a lungul timpului că în cazul în care Dumnezeu este liber să
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
își modifice propria cunoaștere asupra lumii, alături de realitatea care este mereu în schimbare. Dumnezeu trebuie considerat perfect neschimbat în ceea ce privește perfecțiunea existenței sale abstracte de a cunoaște tot timpul ceea ce e de cunoscut, dar și în proces de dezvoltare în ceea ce privește perfecțiunea actualității sale concrete de a cunoaște ceea ce este în mod actual de cunoscut 359. Detaliile evenimentelor nu sunt decretate de divinitate poziția teismului neoclasic este că ele au loc și asta e tot ce se poate afirma. Ceea ce este decretat este
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
teismul neoclasic îi permite lui Dumnezeu să cunoască în fiecare moment ceea ce este actual de cunoscut, iar tot ceea ce este posibil va cunoaște doar ca posibilitate. Se poate spune că o astfel de cunoaștere este infinită în două sensuri: în ceea ce privește actualitățile trecute și în ceea ce privește posibilitățile 361. În lucrarea Man Vision of God, Hartshorne afirma: "Omnisciența nu implică o cunoaștere în afara timpului. Se poate vorbi de un eveniment viitor chiar și în cazul unei ființe omnisciente. Când un eveniment viitor are loc
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
și prezentul ca și prezent: o cunoaștere perfectă trebuie să cunoască în orice moment tot ce poate fi cunoscut în acel moment. Viitorul este parțial indeterminat și, deși Dumnezeu cunoaște posibilitățile viitoare mai bine ca oricine, el nu poate cunoaște actualități viitoare pentru că acestea nu există pentru a fi cunoscute. Nu există o valoare foarte mare în a cunoaște viitorul la fel ca și trecutul, pentru că în acest caz se pierde chiar noțiunea de viitor este mai bine ca viitorul să
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
în mod individual să fie depășit sau egalat de către nici un individual, dar El se poate depăși pe sine însuși și prin urmare starea lui actuală nu este cea mai mare stare posibilă. Aceasta implică că există potențialitate la fel de bine ca actualitate în realitatea divină 373. Greșeala lui Anselm și a multor alți filosofi în ceea ce privește natura și perfecțiunea lui Dumnezeu, a fost de a considera că acesta nu este supus schimbării. Din perspectiva lui Hartshorne, Dumnezeu este de nedepășit de către alții, dar
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
poate cunoaște, atunci Dumnezeu trebuie să crească în ceea ce privește cunoașterea sa. Plecând de aici, Dumnezeu trebuie considerat perfect neschimbat în ceea ce privește perfecțiunea existenței sale abstracte de a cunoaște tot timpul ceea ce e de cunoscut, dar și în proces de dezvoltare în ceea ce privește perfecțiunea actualității sale concrete de a cunoaște ceea ce este în mod actual de cunoscut 377. Sunt importante relațiile dintre perfecțiune și potențialitate pe de o parte, și dintre perfecțiune și actualitate, pe de altă parte. Infinitatea absolută a potențialității divine poate fi
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
e de cunoscut, dar și în proces de dezvoltare în ceea ce privește perfecțiunea actualității sale concrete de a cunoaște ceea ce este în mod actual de cunoscut 377. Sunt importante relațiile dintre perfecțiune și potențialitate pe de o parte, și dintre perfecțiune și actualitate, pe de altă parte. Infinitatea absolută a potențialității divine poate fi numită "coincidența cu o anumită posibilitate". A fi posibil înseamnă a fi un obiect posibil a cunoașterii divine. În cazul actualității aceeași noțiune a coincidenței poate fi folosită: actualitatea
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
pe de o parte, și dintre perfecțiune și actualitate, pe de altă parte. Infinitatea absolută a potențialității divine poate fi numită "coincidența cu o anumită posibilitate". A fi posibil înseamnă a fi un obiect posibil a cunoașterii divine. În cazul actualității aceeași noțiune a coincidenței poate fi folosită: actualitatea divină este toată actualizată. Se consideră că Dumnezeu cunoaște toate lucrurile care există în mod actual. Tot ceea ce este actual este cuprins în cunoașterea sa actuală și orice este posibil este cuprins
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
actualitate, pe de altă parte. Infinitatea absolută a potențialității divine poate fi numită "coincidența cu o anumită posibilitate". A fi posibil înseamnă a fi un obiect posibil a cunoașterii divine. În cazul actualității aceeași noțiune a coincidenței poate fi folosită: actualitatea divină este toată actualizată. Se consideră că Dumnezeu cunoaște toate lucrurile care există în mod actual. Tot ceea ce este actual este cuprins în cunoașterea sa actuală și orice este posibil este cuprins în cunoașterea sa potențială. De aceea se poate
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
mâine, necunoscute de către noi sunt întotdeauna cunoscute de către Dumnezeu pentru care nu există un viitor deschis. La această perspectivă a teismului clasic, Hartshorne răspunde că Dumnezeu cunoaște "contingențele viitoare", întâmplările care urmează să aibă loc, doar ca posibilități. Nu există actualități viitoare, ci mai degrabă posibilități viitoare 380. Din perspectiva teismului neoclasic pe care îl propune Charles Hartshorne, Dumnezeu este subiectul schimbării: odată cu trecerea timpului experiența sa este îmbogățită, devine în fiecare moment mai "bogat" decât a fost înainte. Prin urmare
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
argumentului care sunt considerate cel puțin "controversate"390. Perspectiva neoclasică de concepere a lui Dumnezeu oferă postulatul posibilității logice pentru argumentul ontologic. În teismul neoclasic Dumnezeu a fost considerat individualul cu funcții universale și care se află în relație cu actualitatea și cu posibilitatea 391. Postulatul posibilității logice este punctul cel mai dificil de demonstrat în cadrul reconstrucțiilor modale ale argumentului ontologic. Acest lucru poate fi făcut apelându-se la alte dovezi teiste. Celelalte argumente au nevoie de argumentul ontologic pentru excluderea
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
existența este sau nu un predicat 395. Hartshorne consideră că modalitatea existenței poate fi un predicat, deși existența simplă nu poate fi. În cazul contingenței un predicat poate fi contingent și totuși non-existent iar această modalitate nu aduce după sine actualitatea, ci numai imaginabilitatea, posibilitatea de concepere a existenței. A exista contingent înseamnă a exista în mod precar, a exista datorită șansei, iar a exista astfel reprezintă o imperfecțiune. Un astfel de individ nu poate exemplifica perfecțiunea. Perfecțiunea ori nu este
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
care nimic mai mare nu poate fi gândit" deoarece nu poate exemplifica perfecțiunea. Dar stările exemplifică perfecțiunea deoarece indivizii ce posedă aceste stări sunt astfel făcuți încât nici un alt individ nu poate fi conceput mai mare. Conțin în ei toată actualitatea, iar stările lor sunt integrări ideale ale acelor lumi. Perfecțiunea are două aspecte: aspectul absolut A și aspectul relativ transcendent R. Ca și aspect absolut, Dumnezeu depășește toate lucrurile în afară de el, iar ca aspect relativ transcendent, depășește toate lucrurile inclusiv
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]