41,263 matches
-
cuvinte diferite pentru frate și soră, ci un singur lexem kardeș care neutralizează opoziția de gen (de aceea va trebui combinat cu un lexem care să indice genul persoanei la care se face referire). Se poate afirma că limbile particulare actualizează acele distincții de semnificație care sînt importante și frecvente în culturile popoarelor respective (cf. și John Lyons, 1977:242-243). Spre deosebire de elementele paradigmei care operează in ab-sentia, elementele sintagmei sînt coprezente, articulîndu-se prin mecanismul combinării (succesiunea felurilor la un prînz, secvențiali-tatea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
faptul că trihotomia desemnează o diviziune în trei termeni ordinali, în care al treilea îl implică pe al doilea și acesta la rîndul său pe primul. În conformitate cu primul criteriu (al calității) Peirce va distinge: * qualisemnul sau "calitatea care este semn" (actualizată de tonul vocii, culoarea sau textura unei haine); * sinsemnul (token) sau "lucrul sau evenimentul dotat cu existență reală"; el reprezintă replica sau ocurența concretă a legii, semnului (type) abstract, de pildă cu-vintele și frazele imprimate pe această pagină ce repre-zintă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de interogări narative (questionnements narratifs): * acțiunea (LE FAIRE) tratată în romanul picaresc, povestirea fantastică, Bildungsroman, legendele urbane contemporane; * existența (LE VIVRE) sub semnul lui "Cum să dăm sens vieții", evocată de biografii, autobiografii sau narațiuni psihiatrice; * existența ca ÊTRE (ființare) actualizată de seria metafizică a miturilor, basmelor, romanelor care se în-treabă și ne întreabă "de ce existăm". Identificarea patternurilor narative universale pare să ne vorbească nu doar despre literatură, ci și despre natura cogniției (nature of mind) și trăsăturile universale ale culturii
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
lingvistice și contextul psihologic al intențiilor, dorințelor și credințelor interlocutorilor. Dat fiind că textul conține "urmele" procesului său de generare (mărcile subiectului enunțării, interpelările destinatarului, o anumită ierarhie spațio-temporală etc.) vom studia activitatea discursivă prin intermediul produsului finit textul. Deși discursul actualizează mai multe tipuri textuale, întrepătrundere sesizată deja de retorica antică ("Deși cele trei genuri deliberativ, judiciar, demonstrativ tratează despre materii deosebite și ele în sine se deosebesc, totuși adeseori le găsim amestecate. Ce sînt elogiile oamenilor virtuoși dacă nu îndemnuri
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
obiectului dorinței (Ileana Cosînzeana, Tinerețe fără bătrînețe etc).; categorie precumpănitor sintactică, axa subiect/obiect se reinvestește semantic în cuplul agent/pacient, relația unificatoare fiind conceptul de dorință și modalitatea volitivă (vouloir). Articulate în jurul axei dorinței, basmul, spectacolul dramatic, mitul se actualizează în diverse povestiri ale "căutării" mitice și practice (A.J. Greimas, 1966: 177). Axa destinator/destinatar este cea a controlului valorilor și a repartiției lor între personaje; este axa cunoașterii și a puterii (savoir și pouvoir). Axa adjuvant/opozant facilitează
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
profundă a limbajului și a povestirii, unitate care ne obligă să ne revedem ideile asupra ambelor domenii" (postfața autorului la Gramatica Decameronului). Recunoașterea organizării discursive imanente (a narativității în sensul cel mai larg) pune problema existenței unei forme narative universale (actualizate în faptul divers și nuvelă, basm și reportaj, relatarea istorică și depozițiile martorilor, benzile desenate și procesele verbale etc.) ce transcend frontierele comunicării lingvistice și a unei competențe narative ce subîntinde discursurile-ocurență așa cum sistemul saussurian al limbii subîntinde fluxul vorbirii
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Este într-un fel credința în Moș Crăciun a copilului care nu mai analizează ca relație cauză / efect solidaritatea (ipotetică) existența fabuloasă/existența cadoului; această credință ne permite să păstrăm în existența adultă reminiscențe ale miraculosului și magicului. Operația publicitară actualizează aceeași tematică a protecției și gratificației, aceeași instanță securizantă (care trimite la imaginea mamei), instanță ce schițează dorința, îi vine în întîmpinare, o raționalizează. În această perspectivă, mecanismul care explică eficiența publicității este o logică a "credinței și regresiei" (Jean
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
W (Who-tells What to Whom in Which channel-and with Which effects) asociați de Lasswell discursului propagandistic, publicitatea se axează și ea pe analiza subiectului emițător, a mesajului transmis, a publicului vizat, a suporturilor selectate și a efectelor (scontate și realizate), actualizate de teoria enunțării, teoria audienței, analiza mediilor și teoria argumentației. Izotopia discursului publicitar, euforizantă atît la nivelul enunțului (actanții sînt prezentați într-un cadru exotic, erotic, în orice caz transgresînd banalul cotidianului) cît și la nivelul enunțării (firma X sau
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
erotic, în orice caz transgresînd banalul cotidianului) cît și la nivelul enunțării (firma X sau o instanță nenominalizată care incită subiectul mai puțin să cumpere obiectul, cît să adere la valoarea simbolică pe care acesta o reprezintă) nu putea fi actualizată decît de un discurs narativ prin excelență (basmul sau mitul) a cărui stare inițială de prejudiciu, lipsa (în franceză manque) să fie transformată prin inversarea conținuturilor semantice (strategia happy-end) după cum urmează: non p ca eveniment inițial/vs/p (evenimentul final
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
excepție Puține plasamente răspund acestei duble exigențe Cum să rentabilizezi un capital fără a sacrifica disponibilitățile fondurilor plate Unul singur răspunde totuși. Se numește Silvam. Orice acțiune Silvam se cumpără ușor și se vinde la fel de ușor. De fapt, discursul publicitar actualizează o interesantă suprapunere de scheme structurale și anume, schema narativă organizată secvențial, prezentînd relații cauzale, finale, temporale dominate de un pattern global de acțiune și schema argumentativă prezentînd relații de motivare, valorizare, opoziție prin inferența premisă/argumente/concluzie. Încercînd să
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
promptitudine, seriozitate, cu cele de cordialitate, solidaritate etc.). Schema narativă progresivă poate fi eventual inversată, iar gramatica narativă va începe cu soluția, situație în care apare pregnant "emfaza inaugurală a rezultatului" (G. Péninou, 1981: 33), în virtutea aceleiași strategii de euforizare actualizate nu numai în planul construcției narative de tip basm (cu happy-end), ci și în planul paradigmatic al numelui, figurii, paradigmei exemplare. Și cu aceasta ajungem la dimensiunea semantică a mesajului publicitar. 6.7.Semantica discursului publicitar Discurs meliorativ de acțiune
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
transformare a produsului în semn) și coagulantă, declinînd ad infinitum paradoxul social: a fi ca toată lumea și a nu semăna nimănui. Din interferența lui Unus cu Socius rezultă valențele securizante ale imaginii publicitare EMFATICE și EMPATICE (G. Péninou) apte să actualizeze dubla nevoie existențială: a integrării în grup și a unicității individuale (L. Porcher, 1975: 24). Dacă primele cercetări privind reclama au vizat sensurile ascunse ale acestui gen discursiv (persuasiunea clandestină în formularea lui Vance Packard sau cea subliminală acționînd la
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
deghizarea sensului (G. Péninou, 1972: 38), semiotica vizează demascarea sensului; critic, semioticianul este semioclast urmărind revelarea retoricii, dezvăluirea jocului de măști. Mesajul publicitar de perenizare a excelenței și exemplarității pune în scenă o retorică biaxială: lingvistică și iconică susceptibilă să actualizeze pertinența impertinenței în "arhitectura sloganului". Blanche Grunig (1990) preluînd mesajul autoreferențial al revistei Paris Match "poids des mots, choc des photos" decelează principalele structuri formale utilizate și utilizabile în sloganuri. La NIVEL SEMANTIC acționează: • Polisemia • simplă "Quand on est pro
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
reprezentanții unor culturi diferite), ci necesită o completare funcțională pragmatică, centrată pe strategiile comunicative gestuale și în primul rînd pe posibilitățile modulării complementarității gestualitate/limbaj. Gestualitatea (componentă inter alia a capitalului simbolic) exprimă o apartenență socială, o identitate de grup, actualizată prin comportamente permise (norme, coduri, etichetă) și comportamente interzise (tabuuri gesturi obscene, gesturi disprețuitoare ce transgresează principiul universal al cooperării și politeții). Toate culturile posedă un sistem important de comunicare gestuală (Baylon & Mignot 1991: 144). Cînd un american vrea sa
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
predicativ) are și avantajul rapidității și expresivității (cf. supra metafora înghițirii). Temă (verbală) Remă (gestuală) Și după șase luni pacientul n-a mai fost (figurare transversală a secerii morții) Restul l-am aruncat Dacă în aceste exemple tema și rema actualizează conținutul mesajului, în numeroase alte situații gestul acționează la nivelul relației (ca indicator al intervenției în discurs turn taking). Gest Semnificație (relațională) mîna îndreptată spre exterior "Lăsați-mă să continui, mai am ceva de adăugat" degetul arătător întins spre ordin
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
aceeași semnificație în diverse culturi care confirmă ipoteza gesturilor ca semne motivate, există și o multitudine de gesturi convenționale, specifice unei anumite culturi, cf. Kerbrat-Orecchioni, 1994: 20-21). 8.9. Gestualitate și gen Polisemia semnelor gestuale și dependența lor contextuală este actualizată în numeroase circumstanțe. Astfel contactul vizual indică interesul, simpatia etc. (deci afectele pozitive), dar și mînia, amenințarea, dominația. În genere indivizii dominatori au mai multe contacte vi-zuale; în plus, cînd ascultă privesc mai puțin, iar cînd vorbesc privesc mai mult
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
comunicative în situație de contact (comunicare exolingvistică) sau în situație monoculturală (comu-nicare endolingvistică) s-a realizat prin: i) descrierea funcționării au-tentice (observate în situații reale naturally occurring sau explicate de chestionare, interviuri), dar și prin ii) utilizarea stocurilor de norme actualizate în proverbe, maxime Privește interlocutorul cînd vorbești", " Repetă ce ai afirmat și uită-te în ochii mei" etc.). Cercetătorii sînt unanimi în a recunoaște urgența adoptării perspectivei interculturale în vederea identificării rateurilor, disfuncțiilor, zonelor de insecuritate și corelativ a optimizării comunicării
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
că sînt spionați sau provocați ca în sistemul castelor indiene unde distanțele permise sînt riguros cuantificate); agresiunea (constînd în atingerea și deci murdărirea învelișului corporal al interac-tantului; caz extrem agresiunea sexuală). Această violare a spațiului persoanei reprezintă pandantul agresiunii teritoriale actualizate ca invazie (acapararea teritoriului celuilalt), violare (intruziune) și contaminare (poluare, distrugere etc. cf și W. Nöth, 1990:414). Teritoriile eului (mai ales cele situaționale) au o dublă finalitate: permit strategii de evitare (pentru menținerea respectului), dar și intrarea în contact
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a raporturilor și nu similaritatea fotografică cu obiectul prezentat). DIEGEZĂ (gr. diegesis = povestire) În opoziție cu descrierea (ca procedeu de calificare a agenților și circumstanțelor), diegeza reprezintă aspectul narativ (evenimențial, cronologic) al discursului. Ea se va distinge de "narațiunea propriu-zisă" (actualizată de nivelul verbal al textului care admite eventuale distorsiuni între succesiunea "reală" a evenimentelor și apariția lor în text, interpune punctul de vedere sau focalizarea naratorului omniscient sau a personajului care spune "eu" etc.). DIFERENȚĂ Noțiune fundamentală în teoria lui
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
literare" redusă la "urmă" (expresie) a unei scriituri. Semioticienii în general (Lotman, Barthes) și textualiștii în particular (Kristeva, Solles, Baudry) accentează "literalitate" și "jocul" textului și intertextului . TIP Categorie abstractă ce subîntinde multitinea actualizărilor discursive (de pildă conjuncția coordonatoare "și" actualizată de n ori într-o pagină de text). Opoziția tip/ocurență apare la Peirce sub forma type/token, iar la Pike etic/emic. Tabla de materii Cuvînt înainte.................................................................................. 7 PARTEA ÎNTII. SEMIOTICĂ GENERALĂ. CONCEPTE ȘI MODELE FUNDAMENTALE..................................................... 17 1. SEMIOTICA
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
rând să simtă că fac parte dintr-o colectivitate comună. Dar dacă aceasta este strada (și este cu siguranță, deoarece alta nu este posibilă), în Italia la ce nivel suntem? Poate ar trebui ca lista politicilor de integrare să fie actualizate. Cu toate acestea există câteva experiențe virtuoase de integrare și de aceea trebuie să fie semnalate. Să începem cu domeniul sportiv. La Bari de exemplu, în sezonul fotbalistic 2009-2010, în a treia categorie, participă o echipă alcătuită în întregime din
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
sub vălul precedentelor modele de viață ale Cezarilor, răsună vocea păgânismului amenințat și redus aproape complet la silențiu după victoria de la Frigidus (394) a împăratului Theodosius I asupra lui Eugenius. Condiționat de acest aspect, autorul anonim luând exemplu din istorie, actualizează problematica chestiunilor de pe ordinea de zi și stimulează reflecția critică (J. Straub). Historia Augusta caută să demonstreze în biografia lui Alexandru Sever (222-235), toleranța pe care principii păgâni au practicat-o față de creștini care, acum, nu mai este garantată sub
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Maximian este explicabilă datorită îndârjirii sale - depășindu-i pe colegii săi tetrarhi - contra soldaților creștini și a coreligionarilor acestora, comportându-se într-o manieră destul bolnăvicioasă. În persecuția sa i-a întrecut prin exigențe Dioclețian și Galerius pentru că, după ce a actualizat o largă și crudă epurare în armata sa (298-302), a rămas în tradiția creștină drept persecutorul prin excelență al militarilor creștini, mult mai numeroși în legiunile sale, decât ale celorlalți doi. Din mărturiile panegirice ale lui Lactantius și Eusebiufață de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
autodescoperirii, care poate Însemna o provocare la creștere, la autodescoperire și autodepășire, scopul fiind conștientizarea maximală a propriului eu. Nu se Încearcă modificarea comportamentului, ci se oferă un mediu plin de căldură și Înțelegere În care copilul să-și poată actualiza posibilitățile. În acest context, psihologul nu este altceva decât un fel de catalizator care-l ajută pe cel din fața sa să-și valorifice disponibilitățile latente și să-și restructureze propria personalitate. În Încercarea de a ameliora comportamentul copiilor diagnosticați cu
STRATEGII DE INTERVENȚIE PSIHOPEDAGOGICĂ LA COPIII CU ADHD. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2184]
-
scheme, automatisme, capacități, cunoștințe procedurale, atitudini). Un sistem, o organizare structurată care asociază, combină diferite elemente (cunoștințe, capacități, atitudini profesionale), la un nivel individual de combinare, pentru a obține eficiență, eficacitate. Mobilizarea elementelor • Elementele pe care subiectul le mobilizează și actualizează ce știe într-un context singular. • Este o aptitudine de a judeca cum se face eficace o rezolvare. • Arată un alt mod de integrare a elementelor de bază, după situația nouă. • O cunoștință asimilată, bazată pe mobilizarea și utilizarea eficientă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]