KorAP: Find »[drukola/base=acuma & drukola/pos=adverb]« with Poliqarp

<1 ...271 272 273 ...339 >

8,468 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332

unse cu dohot și ne ținea cu ciorbe de post. Asta, zice el, nu-i de nasul tău, zice, e prințesă și o cheamă Nastasia Filippovna, Barașkova după numele de familie, și trăiește cu Toțki, iar Toțki nu mai știe acuma cum să se descotorosească de ea, pentru că a împlinit tocmai anii potriviți, cincizeci și cinci, și vrea să se însoare cu prima-întâi frumusețe din tot Petersburgul. Pe loc mi-a dat a înțelege că tot azi poți s-o vezi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
după toate regulile modei, pomădat și cârlionțat, rumen, cu cravata în carouri, se gudură și n-ar fi de-a mirării ca ea să fi crezut că el sunt eu! „Vezi, îi zic eu de îndată ce-am ieșit, de-acuma nici să nu-ndrăznești măcar să calci pe-aici, ai priceput?“ Râde: „Dar tu de-acuma cum o să-i dai socoteală lui Semion Parfionâci?“ Ce-i drept, mă gândeam să mă înec fără să mai trec pe-acasă, dar mi-am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
n-ar fi de-a mirării ca ea să fi crezut că el sunt eu! „Vezi, îi zic eu de îndată ce-am ieșit, de-acuma nici să nu-ndrăznești măcar să calci pe-aici, ai priceput?“ Râde: „Dar tu de-acuma cum o să-i dai socoteală lui Semion Parfionâci?“ Ce-i drept, mă gândeam să mă înec fără să mai trec pe-acasă, dar mi-am zis: „De-acuma e totuna!“ și m-am întors acasă ca un blestemat. — Ah! Uhu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
nu-ndrăznești măcar să calci pe-aici, ai priceput?“ Râde: „Dar tu de-acuma cum o să-i dai socoteală lui Semion Parfionâci?“ Ce-i drept, mă gândeam să mă înec fără să mai trec pe-acasă, dar mi-am zis: „De-acuma e totuna!“ și m-am întors acasă ca un blestemat. — Ah! Uhu! făcu funcționarul strâmbându-se, cuprins de fiori. Păi răposatul nu pentru zece mii, ci pentru patruzeci de ruble era în stare să trimită omul pe lumea cealaltă, spuse el

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
el către prinț, tata a aflat totul, mai ales că și Zaliojev s-a apucat să trăncănească la toată lumea. M-a înșfăcat tata, m-a încuiat într-o odaie de sus și un ceas întreg m-a snopit în bătaie. „Acuma, zice, nu fac decât să te pregătesc, pentru că și diseară o să trec ca să-ți spun noapte bună.“ Și ce crezi? S-a dus ghiujul la Nastasia Filippovna, i-a făcut temenele până-n pământ, s-a milogit, a plâns; până la urmă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
spaima îi trecea“; totuși tremura în continuare. — Fiindcă, frate, începu deodată Rogojin, după ce îl culcă pe prinț pe perna din stânga, mai bună, întinzându-se și el, fără să se dezbrace, pe cea din dreapta și punându-și mâinile sub cap, fiindcă acuma-i arșiță și, se știe, duhoarea... Mă tem să deschid ferestrele; iar mama are ghivece cu flori, multe flori, cu o mireasmă minunată; m-am gândit să le aduc aici, dar Pafnutievna și-ar da seama, fiindcă-i curioasă. — E

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919

iată o cestiune care se poate prezenta conștiinței oricărui om politic și, supusă o dată aparatului gândirii, se 'nțelege că trebuie să culmineze sau într-o afirmare sau într-o negare sau, în fine, în renunțarea sceptică de a da de pe acuma soluțiune unei cestiuni la care motivele pro și contra și-ar ținea cumpăna. Daca ne-am închipui națiunea întreagă concentrată oarecum într-un singur om, într-o singură conștiință individuală, am vedea că în momentele actuale acea conștiință ar fi

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
Principele cancelar nu se ocupă cu partea bursei, a teatrelor și a știrilor zilei. Reproducem și noi acea notiță, numai ca să se constate că acea foaie nu-și bazează raționamentele pe textul autentic al sentinței, care-i e necunoscut pân - acuma. Afară de telegramele cunoscute asupra otărîrei Curții Imperiale în afacerea Landau contra Societății Drumurilor de Fier române, nu avem alte nuvele cari să ne permită de-a judeca după justa sa valoare importanța eventuală a acestei otărîri cu totul surprinzătoare. Mai

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
toate aceste vom vedea că astăzi multe din prăvăliile de prin orașe, proprietăți ale mănăstirilor, spitalelor, bisericelor, sunt în posesiunea unor străini, că în Moldova evreii au pus mâna pe ele, ceea ce e cu totul în contra naturii lucrului. Admițându - se acuma răscumpărarea embaticurilor, acești străini devin proprietarii acelor locuri, din posesori prin uzurpațiune ce fuseseră pîn' acum. Se ia adecă o nouă măsură pentru ridicarea elementelor străine din țară; pe când, în starea actuală de lucruri, acești posesori prin uzurpațiune ar putea

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
acela, zise el. Nu țineți voi minte că acum cinci sute de ani mă chema Dragomir și mă pusese Mircea Vodă singur în pustietatea aceasta plină de păduri, în mica cetățuie a Dâmboviței, de țineam piept tătarilor pe Ialomița? Și acuma găsesc aci un oraș de două sute de mii de oameni? Dar cine să crează că el e geniul neamului românesc, pururea având în minte trecutul întreg și de aceea neuimindu-se de ceea ce vede acum? Ba, în mulțimea cea mare

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
în Tereza Raquin, producția genialei artiste atinge aceleași proporțiuni. Mâine seară joacă pe Sora Tereza. Destul de rău dacă nici mâine seară publicul nostru nu va face amendă onorabilă și nu va repara într-un chip strălucit indiferența lui de până acuma față cu ilustra artistă, indiferență ce, până în fine, nu s-ar putea explica decât prin lipsa-i complectă de gust, de inteligență și de cultură. Destulă rușine dacă și mâine seară d-na Pezzana va juca fără, sală plină! Din

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
Din parte-ne, noi, cari totdeauna ne-am cunoscut bine lumea, am dori să nu fie și mâine seară teatrul gol. Am dori, dar nu prea sperăm, și o zicem aceasta - noi, ce din nenorocire facem în țara noastră (de acuma, în regatul nostru) literatură, chip și seama artă - o zicem cu tot dezgustul de care trebuie să fie plină viața celui osândit a predica în pustie. Ne-ar părea însă foarte rău daca amicii noștri, mulți puțini câți i-avem

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
că această hotărâre nestrămutată și-a luat-o din cauză că este sătul de politica de interese personale de care este condusă majoritatea partidului și care politică nu spera că va fi părăsită, deoarece toate sfaturile d-sale n-au servit până acuma la nimica. În urma acestora se zice că d. Dim, Brătianu, ministrul român la Constantinopol, va fi chemat de acolo de cătră M. Sa spre a primi sarcina pe care o refuză d. I. C. Brătianu. Se vorbește de asemenea de d.

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
amărăciune, ură, calomnie, apeluri la asasinat în contra d-lor Carada, Cariagdi, Mihălescu? În orice caz ura noastră, daca este, e foarte teoretică. Roșii au dat toate ministeriile conservatoare în judecată, bine înțelegîndu-se fără nici o cauză. Conservatorii n-au dat pân - acuma nici un cabinet roșu în judecată, nici pentru vină vegheată. Senatul a dat un vot formal contra convenției Stroussberg. D. Brătianu dizolvă Senatul, pune în executare convenția fără ca ea să fi avut putere de lege, calcă deci în mod fățiș Constituția

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
exploatatori? Va fi permis unei majorități să domine țara prin corupțiune și prin corupțiune să se perpetueze la putere? Și nu este nimeni în drept să puie capăt unui cerc vițios care sugrumă o țară întreagă? Este timpul, cel puțin acuma în urma retragerii astfel motivate a d-lui I. Brătianu, ca M. S. Regele să-și aducă aminte de prerogativele sale constituționale și să uzeze de dânsele în interesul moralității publice, în interesul conservării statului și al tronului M. Sale! [19

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
macedoneni pierd, mai cu seamă în secolul nostru, prin grecizare, un proces care va înceta poate în urma deșteptării conștiinței lor naționale. Daca macedoromânii ar fi atât de numeroși ca bulgarii sau ca grecii măcar, ieșirea lor din pasivitatea de pân - acuma n-ar rămânea, fără influență asupra cartei viitoare a Europei orientale. Dar, numeric slabi, ei vor fi, cu toate calitățile escelente, o figură de eșec secundară în mâna diplomaților speculativi, pentru ca din când în când să fie opuși planurilor de

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
e destul că prin sistemul numirii pe baza titlurilor mai nu putem înjgheba o magistratură integră și inteligentă, nu e destul că advocații partidului roșu au făcut deja din numirile în funcțiuni judecătorești un mijloc de a-și câștiga procesele, acuma e vorba ca întreaga justiție fără escepție să fie la discreția comitetelor electorale din provincie, ca acestea să împartă indirect {EminescuOpXII 176} și justiția, precum împart deputății, burse la Paris și funcții administrative, totul în vederea alegerilor în Cameră, în vederea stăpânirii

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
mai bine de cuvântare, nici o idee pozitivă; d-sa înoată într-o mare de generalități banale, sărate pe ici pe colo cu câte un nu mă uita la adresa guvernului, și a căror concluzie este că guvernul bine a lucrat până acuma în cestiunea dunăreană. Terminând, d. Chițu urează guvernului ca, întemeiat pe majoritatea de care dispune, să lucreze tot așa și mai departe. Aceasta se numește interpelare; și să nu uităm că d. Chițu are pretenția, deaminteri întemeiată, a fi unul

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
prea interesant pentru a nu reveni asupră-i și credem a nu putea face aceasta mai bine decât reproducând pasajele de fond din dezvoltarea interpelării d-lui Grădișteanu. În privința școalei de aplicațiune interpelatorul constată că d. ministru a numit de pe acuma un director al acelei școale, înainte de termenul prevăzut de lege pentru deschiderea școalii și fără măcar să fi prevăzut în buget numirea directorului înainte de vreme. Al doilea punct al interpelării este privitor la un anunț publicat prin ziare în care se

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
cum s-au făcut, întreabă interpelatorul, aceste contractări, pertractări și subtractări? Cu consimțământul Consiliului de Miniștri? Supusu-s-a cazul în Consiliul de Miniștri? " Nu. Toate acestea s-au făcut din propria și singura autoritate a d-lui ministru de război. Iată acuma cum stă și afacerea furajului cailor din Dobrogea. D. ministru Slăniceanu, spre a vedea în ce condițiuni s-ar putea face acest furaj, se adresează mai întîi la administrația Domenielor Statului și totodată întreabă și pe șefii de corpuri din

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
eflorescența acestei mlaștini, "hidoasa pocitură" e bobocul ce stă să înflorească din mijlocul foilor unei plante ce nu poate răsări decât din putrefacțiune. Țara legală era deja pe cale de-a fi asfixiată prin guvernarea roșie; asfixia se va consuma de-acuma înainte și mai repede și țara va deveni o moștenire definitivă și inalienabilă a cavalerilor de industrie și a naturelor catilinare. Cât despre cestiunea Dunării, compromisă deja sub cabinetul Brătianu - Boerescu, ea se va îmbolnăvi și mai rău sub Brătianu

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
E o vorbă că "sistemele trec, popoarele rămîn". Iată contrariul, căci, ca la noi la nimenea. La noi poporul trece și sistemul patriotismului de industrie rămâne. [15-16 iunie 1881] ["CA DE REGULĂ SE GRĂMĂDESC... Ca de regulă se grămădesc și acuma la coada cea grasă a sesiunii o sumă de proiecte de legi importante pe cari votatorii patrioți le regulează prin ridicare de mâni, fără a le pricepe, fără a fi în stare de-a le pricepe chiar. Cu graba drumului

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
se numi comisia cerută de d. prim ministru. [20 iunie 1881] ["ÎN PRIMA SĂPTĂMÎNĂ... "] În prima săptămână a lunii viitoare sunt convocați alegătorii din București pentru a numi noul consiliu comunal. Nu credem de prisos a atrage atenția lor de pe acuma asupra acestor alegeri, de la cari atârnă interese atât de mari ale contribuabililor, încărcați acum în urmă de un spor considerabil de sarcine pentru a acoperi plata împrumutului de 15 milioane. Precum am mai spus și cu altă ocazie, la comună

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
comedie al așa renumitului comitet electoral, vor contribui cu toatele să facă a triumfa lista cârdășiei. Credem însă că, în urma înființării nouălor taxe comunale cu care i-a supraîncărcat zilele acestea onor. primărie liberal națională, alegătorii vor părăsi nepăsarea de până acuma și vor ști să reziste influenței morale și să-și dea votul așa cum cer adevăratele interese ale comunei. [21 iunie 1881] {EminescuOpXII 216} ["STATUA LUI ELIAD... Statua lui Eliad zace, dată uitării, în umbra zidurilor universității. Cu toate acestea e

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
fost, republican a rămas. Și, slavă Domnului, dinastia de Savoia și meritele ei pentru unitatea Italiei ar fi motive morale mai puternice de convertire politică, decât o pensie reversibilă. Când era republican, d. C. A. Rosetti cerea pomană de la piață; acuma, ca pomanagiu al bugetului, e mare dinastic. Și în același timp fiii săi, ce trăiesc din pomana dată de monarhia ereditară, beau la Paris în sănătatea "Republicei Romîne" în cafeneaua Procope, plătind cu banii cari poartă capul regelui pe avers

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]