7,862 matches
-
DACĂ într-o zi voi avea responsabilități [p], nu voi îngădui niciodată ca francezii să poată spune: "Ne-au înșelat" [q]". Acest DACĂ argumentativ diferă de DACĂ explicativ pe care-l întîlnim în (75e): "DACĂ, în adîncul meu [...], DACĂ în adîncul meu am încredere în voi [p], ACEASTA E PENTRU CĂ [...] veți face alegerea bună pentru Franța [q]". Aceste două utilizări ale lui DACĂ diferă în special prin folosirea timpurilor verbale: lume și mod ireal-ficțional în (75c) și lume și mod real-actual
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
care-l înconjurau și, în mod inexplicabi, simți, așa cum recunoști o armonie ori un glas, că toate acestea i se mai întîmplaseră cîndva, și că le înfruntase cu teamă, dar și cu bucurie, speranță și curiozitate. Atunci se cufundă în adîncurile memoriei, care-i păru de-a dreptul nesfîrșită, și izbuti să smulgă din acel hău o amintire de mult pierdută ce prinse a străluci ca un ban nou sub ploaie, poate din pricină că niciodată n-o privise decît doar în străfulgerarea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
smulgă din acel hău o amintire de mult pierdută ce prinse a străluci ca un ban nou sub ploaie, poate din pricină că niciodată n-o privise decît doar în străfulgerarea vreunui vis. (1983: 158) Textul Captivul este ilustrarea acestei cufundări în adîncurile memoriei pentru "a smulge din acel hău" amețitor o "amintire de mult pierdută". Cuvintele seamănă izbitor cu cele din ultima frază a textului nostru, al căror sens profund este confirmat de conferința din 1978: Cînd sfîntul Pavel spune: Mor în
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
iubesc, rănit să fiu iubită. CĂTRE NICĂIERI Mi-am așezat pe umeri nefiresc Argint găsit în suflet de copil Șoptită rugăciunea retrăiesc Gonită din iubire Ăîn exil. Am regăsit în valuri amintirea Sirenelor ce încă n-au pierit Și din adâncuri moare nemurirea De glasul lor eu te-am ferit. Și peste clipa ce-a rămas amprentă Voi ști să not în valuri mai atentă Și dacă doare rostul meu în mare Voi ști cândva , să chemăchemare! ȘI DACĂĂ Mă ispitește
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
ne povestește despre dascălul Damian Țâru, care s-a mutat de la Schitul din Țibucani la Mânăstirea Secu prin 1940. Țâru îi spunea ucenicului: “Părinte Nicodim, eu nu am venit aici pentru Mănăstirea Secu, ci pentru Râpa lui Coroi. Acolo, în adâncul codrilor, aș fi vrut să mă ascund, să nu văd față de om, să vorbesc numai cu Dumnezeu și să mă hrănesc cu ierburi din pustie”. Țâru fusese tâmplar la Țibucani, unde nu accepta niciodată să fie lăudat fiindcă ar fi
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Grecii au păstrat în secolele ulterioare memoria grandorii cretane învăluită în legendă. Conform unei asemenea legende, orașul Atena trimitea regelui cretan Minos în fiecare an, drept tribut, tineri și fecioare, aceștia fiind sacrificați Minotaurului, monstrul jumătate om, jumătate taur, din adâncul labirintului. În cele din urmă, eroul atenian Tezeu omoară bestia și reușește să scape din labirint. Datorită legendei, adjectivul minoic, derivat de la numele regelui, este folosit în expresia civilizația minoică, sinonim pentru civilizația cretană. Adevăratul spirit al competiției, din care
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
Bisericii Armenești din Iași spun că între anii 1675-1680 în fața parohului bisericii au ajuns la judecată doi negustori armeni pentru acest han. Dacă la acea dată se vorbea despre han, atunci putem presupune că vechimea lui coboară cu mult în adâncul istoriei și cine știe, poate se afla acolo și pe vremea când apare prima atestare documentară a satului Socola. La 15 februarie 1469, Ștefan cel Mare a întărit Mitropoliei Sucevei stăpânirea prisăcii Balica și domnul spune că „În afară de asta am
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
licărirea lor îndoielnică și tremurândă, perdelele se întind confuz, ca o pată albă la dreapta și la stânga pe pereți, paturile sunt luminate ușor, șiruri de paturi apar pe jumătate, șiruri abia zărite în noapte. La un capăt al sălii, în adâncul întunericului, ceva pare că pălește, ceva ce seamănă cu o Fecioară din ipsos [...]. Acolo unde era o lampă, lângă o cărticică de rugăciuni, pe un scaun pe a cărui împletitură o lumina, o fată grasă cu picioarele sprijinite de scaun
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
am păstrat demnitatea de om în orice împrejurare a vieții, deși viața este ca o plagă, uneori frumoasă, dar de multe ori urâtă, așa ca pe obrazul vremurilor și al nostru, dar atunci când era mai greu, răsărea instantaneu ceva din adâncul sufletului meu, un peisaj frumos din arca amintirilor copilăriei, din apa vie a basmelor și memoriei trecutului. Câte-odată, la această vârstă de optzeci și opt de ani, mă întreb: cum am ajuns aici așa repede, ce este cu această viață
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
spre apus și în liniștea de sihăstrie a sălilor de lectură de la ultimul etaj al Institutului Pasteur, acest bătrân cu părul alb, ca însăși istoria medicinii românești, m-a purtat cu el prin timp și mi-a îndrumat pașii spre adâncurile nesfârșite ale științei medicale. Tot el mi-a dat un halat alb, trusa de disecție și un stetoscop pentru că eu nu aveam posibilitatea să le cumpăr. Aceeași recunoștință o port și acelui care m-a învățat practica medicală, medicina internă
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
au mai rămas aici au fost și sunt transmițători de mesaje pozitive pentru urmași, au avut înalte chemări, exemple de dăruit, soli ai omeniei și sacrificiului, demnității, bunătății, ca singură hrană a rodniciei deosebitei virtuți, de stăpânire de sine. Aceste adâncuri sufletești din noi toți să nu mai asfințească niciodată, acum și pentru toate generațiile viitoare, mai ales acum când la orizont apar zorile construcției unui nou spital modern, aici, la Siret. Cu aceste câteva rânduri îmi iau permisiunea să închei
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
și cele ale fostu- lui copac. Jur-împrejur, numai cioate. Acolo se fălise până nu demult o pădure ce fusese declarată Re-zervație naturală. Nu mai avem mult și vom deveni și noi o Sahară. Măcar de-am avea tuaregi... APA DIN ADÂNCURI Există pe Pământ zone în care apa potabilă se găsește din belșug. Un belșug dăruit de Dumnezeu, dar pe care, din păcate, unii oameni îl risipesc precum ar fi ceva nefolositor. Este o atitudine rezultată din lipsa culturii valorilor, din
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
duce la mănăstire și a lua îngerescul chip". Dan Ciachir, Grozavul paradox, Renașterea, Anul VIII, nr. 3 (87), Martie 1997, p. 5. ,,Părintele Nicolae era menit să fie duhovnic: un duhovnic îndeosebi al cărturarilor pe care să-i priceapă în adâncurile lor ascunse și să-i dezlege prin puterea harului. Mulți dintre aceștia, mai ales tineri, i s-au confesat, i-au primit sfatul și alinarea, i-au devenit ucenici, fii sufletești și i-au rămas așa chiar și după ce el
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
a târfelor; să nu piardă niciun prilej de a călca sfințenia Sâmbetei; să ne scuture, zgâlțâie, amețească, scoate din țâțâni, din prejudecățile cele mai onorabile și ancestrale, din raționamentele cel mai impecabile, din obiceiurile cele mai sancționate de obște, din adâncurile noastre cele mai stratificate; să ne ardă cu sabia înroșită în foc. Pentru ca să ne poată trezi la ceva nou. La ceva cu totul nou, neașteptat și nebănuit: la libertate și milă. Scoțându-ne de sub lege și din păcat nu la
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
călugăr slujba Miezonopticii este cea mai importantă. R.D.M.: Vă spun, cu toată sinceritatea, că n-am mai auzit pe nimeni citindu-l cu atâta convingere, cu atâta asumare. Atunci când spunea: "Miluiește-mă Dumnezeule, miluiește-mă!" simțeai că o spune din adâncul sufletului; nu era doar o formulă rituală. E una dintre cele mai covârșitoare impresii, pe care mi le-a lăsat. A.S.: Să fie acesta unul dintre avantajele convertirii la o vârstă mai înaintată? R.D.M.: Cu siguranță că cei convertiți la
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
slujba Miezonopticii Canonul de pocăință". Părintele Micu mărturisește: "Vă spun, cu toată sinceritatea, că n-am mai auzit pe nimeni citindu-l cu atâta convingere, cu atâta asumare. Atunci când spunea "Miluiește-mă Dumnezeule, miluiește-mă!" simțeai că o spune din adâncul sufletului; nu era doar o formulă rituală. E una dintre cele mai covârșitoare impresii pe care mi le-a lăsat". Această autentică asumare a statutului de creștin, de călugăr va fi confirmată fără echivoc și de către fostul stareț al Mănăstirii
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
e un izvor plin de iubire. Am învățat foarte multe de la ea. Încă mai învăț. Se spune că înțelept este acela care știe să învețe de la oricine. Am avut o copilărie urâtă. O vreme uitasem tot, închisesem copilăria mea în adâncul sufletului și îmi doream să rămână acolo pe veci. Acum, realizez că fără trecutul meu nu aș fi putut ajunge aici unde sunt astăzi. Usturimea rănilor din copilărie am început să o resimt din ce în ce mai tare după ce am născut-o pe
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
în el o sală de muzeu, cu pânzele dormind în veche neclintire, iar la capătul sălii, în picioare, chiar eu, privind tabloul numit „Oglindire“. În el, încă o dată, o sală de muzeu, cu pânzele-nvelite de-o pulbere subțire, iar în adâncul sălii, redus la scară, eu, privind tabloul numit „Oglindire“. Minusculă, în el, o sală de muzeu, cu pânze atârnând de iluzorii fire, și-n colivia sălii, abia vizibil, eu, privind tabloul numit „Oglindire“... Am vrut atunci, de groază, să fug
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
a seduce intelectualitatea fascinată de mitul sovietic. Carcasa retorică este atractivă - lagărul socialist luptă pentru autodeterminare, pace și egalitate. "Reacțiunea" intenționează să robească popoare, cu armele teribile ale dolarului și bombei atomice. Ceea ce vizitatorii generoși nu vor putea întrevedea este adâncul, pântecul lumii noi, acel revers al medaliei staliniste, dincolo de tinerii ce cântă, vesel, în soare, se află tinerii care au primit de la partid șansa reeducării în mine, lagăre de muncă și închisori. Imaginile lui Radu Petrescu, Costache Olăreanu, Constant Tonegaru
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Ele se cer cucerite definitiv, mai ales în domeniul spiritual. Le vom cere mereu în literatură, artă, în filosofie, în modul de a gândi al fiecăruia. Trebuie să creem în locul stupidelor dogme obscurantiste iluminarea umanitară. Va trebui să schimbăm până în adâncuri structura concepțiilor noastre îmbuibate de superstiții primitive și de prejudecăți retrograde". Mesajul a fost foarte bine primit de Ion Călugăru în ediția din 11 noiembrie 1944 a Scînteii ("Despre poziția unei reviste de cultură"). În Scînteia, noua direcție va fi
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
căci conținutul este arhaic: în fond, el reflectă concepții mai vechi decât saga lui Avraam. Facerea se deschide cu acest pasaj celebru, " La început a făcut Dumnezeu (Elohim) cerul și pământul. Și pământul era netocmit și gol. Întuneric era deasupra adâncului și Duhul lui Dumnezeu se purta pe deasupra apelor" (I: 1-2). Imaginea oceanului primordial, deasupra căruia plutește un zeu creator, este arhaică 2. Totuși, tema zeului plutind deasupra abisului 1 Problemele puse de izvoarele și redactarea Pentateuhului, adică primele cinci cărți
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
ale lui Iahve, Noe a construit arca și a umplut-o cu reprezentanți ai tuturor speciilor animale, "în anul șase sute al vieții lui Noe, în luna a doua, în ziua a șaptesprezecea a lunii aceleia, s-au desfăcut toate izvoarele adâncului celui mare și s-au deschis jgheaburile cerului. Și a plouat pe pământ patruzeci de zile și patruzeci de nopți" (7: 11-12). Când apele s-au retras, arca s-a oprit pe muntele Ararat. Noe a ieșit și a adus
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
forțelor genezice, el declanșează uraganele, stârnește ploile și comandă tuturor apelor 32. Mitul central al lui Indra, de altfel cel mai important mit al Rig Vedeî, relatează lupta victorioasă a acestuia împotriva lui Vrtra, balaurul uriaș care închidea apele în "adâncul muntelui", întărit de soma, Indra doboară șarpele cu temutul său vajra ("fulger"), armă făurită de Tvaștr, îi crapă țeasta și eliberează apele care se îndreaptă spre mare "asemeni unor vaci mugind" (RV, I, 32). Bătălia unui zeu împotriva unui monstru
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
zeilor nemuritori" (Theogonia, 493-506). Dar înainte de toate, trebuiau supuși Cronos și Titanii. Războiul se prelungea, nedecis, de zece ani, când Zeus și tinerii zei, sfătuiți de Gaia, au pornit să-i caute pe cei trei Hecatoncheiri surghiuniți de către Ouranos în adâncurile subpământului. La puțin timp după asta, Titanii au fost doborâți și împinși în Tartar, unde stau păziți de Hecatoncheiri (Theogonia, 617-720). Descrierea Titanomahiei (în special 700 sq.) dă impresia unei regresiuni la stadiul precosmo-gonic. Triumful lui Zeus împotriva Titanilor - care
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
e decisă în urma șireteniei unui Titan, nu s-a impus de o manieră definitivă. Pentru Eschil, care substituie mitului vârstei de aur primordiale tema progresului, Prometeu este cel mai mare erou civilizator. Primii oameni, afirmă Prometeu, trăiau "sub pământ, în adâncurile peșterilor lipsite de soare"; ei nu cunoșteau anotimpurile, nici domesticirea animalelor, nici agricultura; Prometeu i-a învățat 16 Numele său nu figurează în Homer. 17 Ceea ce anula binefacerile împărțelii; căci, obligați să devoreze carne crudă și în imposibilitate de a
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]