17,588 matches
-
stilul educativ al familiei, iar această interpretare, indiferent dacă corespunde sau nu realității, influențează reacțiile sale ... și în ultimă instanță, dezvoltarea sa psiho-socială. (p. 98) Urmînd aceeași modalitate de abordare, credem că evaluarea și interpretarea mediului instructiv-educativ al liceului de către adolescent generează reacții specifice și contribuie consistent la maturizarea lui psiho-socială. În lumina teoriei intersectării sferelor de influență, reprezentările dobîndite de adolescent în liceu se suprapun cu reprezentările experiențelor sale din familie, oferind astfel acestuia un orizont nou, mai larg de
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
sa psiho-socială. (p. 98) Urmînd aceeași modalitate de abordare, credem că evaluarea și interpretarea mediului instructiv-educativ al liceului de către adolescent generează reacții specifice și contribuie consistent la maturizarea lui psiho-socială. În lumina teoriei intersectării sferelor de influență, reprezentările dobîndite de adolescent în liceu se suprapun cu reprezentările experiențelor sale din familie, oferind astfel acestuia un orizont nou, mai larg de înțelegere a microcosmosului familial în relația lui cu mediul școlar. Capitolul 5 PARTENERIATELE ȘCOALĂ-FAMILIE-COMUNITATE ÎNTRE DEZIDERAT ȘI REALITATE În tot timpul
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
în activitatea de învățare de acasă a elevilor și participarea lor la activitățile din școală și liceu sînt afectate de două stiluri ale implicării: redus sau al "respingerii parentale" și autoritar (excesiv), cel de al doilea cu impact serios asupra adolescenților care sînt în căutarea independenței, a libertății de decizie și acțiune în problemele pe care le consideră că îi privesc. Acest lucru reprezintă una din condițiile cauzale ale luptei dintre generații. Cele două stiluri menționate au consecințe negative de ordin
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
pe care le consideră că îi privesc. Acest lucru reprezintă una din condițiile cauzale ale luptei dintre generații. Cele două stiluri menționate au consecințe negative de ordin afectiv, atitudinal și comportamental pentru elevi. De aici, reținerea, indiferența și dezacordul unor adolescenți față de prezența părinților la activitățile ce se desfășoară în licee. Subiecții, fie părinți, fie profesori sau adolescenți, au invocat dezinteresul unor părinți și concepțiile anacronice ale altora, după cum au pus în evidență lipsa abilităților potrivite ca participarea acestora la activitățile
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
generații. Cele două stiluri menționate au consecințe negative de ordin afectiv, atitudinal și comportamental pentru elevi. De aici, reținerea, indiferența și dezacordul unor adolescenți față de prezența părinților la activitățile ce se desfășoară în licee. Subiecții, fie părinți, fie profesori sau adolescenți, au invocat dezinteresul unor părinți și concepțiile anacronice ale altora, după cum au pus în evidență lipsa abilităților potrivite ca participarea acestora la activitățile din liceu să nu producă stres, frustrare și insatisfacție elevilor. Analiza a arătat că angajarea părinților în
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
educatorii se simt "prinși", exprimîndu-și acordul pentru dezvoltarea parteneriatelor, fără a întreprinde însă nici o acțiune. Pe această bază, considerăm că este posibilă realizarea unor parteneriate funcționale care să implice părinții și membrii comunității în procesul de educare a copiilor și adolescenților, cu un profund efect pentru succesul școlar al acestora. Totuși, dacă ne raportăm explicit la cerințele teoretice și practice fundamentate în cercetările din domeniu realizate în alte țări, în mod deosebit la cele șase tipuri de implicare a familiei (Capitolul
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
338 0.80 310 0.92 Poziția privilegiată a cooperării ar putea să decurgă și din accentul pus pe realitatea prezentă: pe termen lung, părinții doresc un copil responsabil, demn de încredere și autonom dar, pe termen scurt, cît timp adolescentul este în plină formare, au nevoie de cooperarea, de receptivitatea și mai ales de încrederea acestuia. Pentru ambii părinți expresivitatea se află pe ultimul loc, pozițiile a doua și a treia fiind ocupate de acomodare și autoreglare pentru mame, iar
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
închidere spre exterior. Faptul ar putea fi explicat prin ideea că mamele nu doresc să transmită copilului atitudinile proprii vieții lor de cuplu, că acestea nu sînt dezirabile, profitabile. Este posibil ca aceste mame să aibă dificultăți de relaționare în raport cu adolescenții care s-au socializat într-un mediu în care nici cooperarea internă, nici cea externă nu au fost valorizate. Tot în cazul acestor familii este aleasă acomodarea în măsura cea mai mare, adică respectarea normelor legate de viața școlară și
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
S. M. și Ritter, P. L. (1988), "Parents of high school students: A neglected resource", Educational Horizons, 66(2), 75-77 Dey, I. (1993), Qualitative Data Analysis, Routledge, London Eccles, J. S.; Harold, R. D. (1993), "Parent/school involvement during the early adolescent years", Teachers College Record, 94(3), 568-587 Eisner, E. W. (1991), The Enlightened Eye: Qualitative Inquiry and the Enhancement of Educational Practice, Macmillan Publishing Company, New York Epstein, J. L. (1990), "School and family connections: Theory, research and implication for integrating
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
interpretativiste (interacționism simbolic, etnometodologie și fenomenologie). *) http://www.edu.ro * Termenul cuprinde pe lîngă profesori, membrii staff-ului școlii și ai Consiliului Reprezentativ al Părinților *) Într-o anchetă relativ recentă despre climatul (stilul) educativ, cercetătorii portughezi identifică patru reprezentări ale adolescenților: (1) înțelegere și sprijin parental; (2) autoritarism parental; (3) respingere parentală; (4) injustiție parentală (E. Stăciulescu, 2002, p. 99). Primele trei stiluri au corespondent în categorizarea rezultată din analiză. *) http//www.osf.ro ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2 1 4 3 LOGICA CERCETĂRII Suportul
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
rezultată din analiză. *) http//www.osf.ro ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2 1 4 3 LOGICA CERCETĂRII Suportul teoretic și empiric al parteneriatelor școală-familie-comunitate Designul cercetării 31 46 45 ABORDAREA CALITATIVĂ A CERCETĂRII Parteneriate școală-familie-comunitate: o comparație... ABORDAREA CALITATIVĂ A CERCETĂRII Parteneriatul școală-familie: perspectiva adolescenților 64 57 ABORDAREA CALITATIVĂ A CERCETĂRII Parteneriatul școală-familie-comunitate între deziderat și realitate 138 139 ABORDAREA CANTITATIVĂ A CERCETĂRII Educația familială: delimitări conceptuale Modele de coeziune familială și reușită școlară Principiile educative ale părinților Practicile educative parentale PARTENERIATE ȘCOALĂ-FAMILIE-COMUNITATE. STUDIU DE
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
a Măicuței Preacurate, te simți Ioane, ca-n adolescență: „E-o noapte așa de bună, ca apa de izvor / Ce-o sorb cu toată fața răsturnată pe unde. / Ți-s mâinile-afumate și freamătă ușor, / și-o gravă bucurie mă pătrunde” (Adolescent). De ce ți-ai ales locul nevegherii, locul dăinuirii veșnice tocmai aici și nu altundeva?! O spui chiar tu: „Cimitirul la noi e un pogon comun înconjurat cu gard de piatră, să nu molipsească pământul rămas viu în libertate...” (Ca un
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
în învățământul secundar în țările dezvoltate din punct de vedere economic, asociată cu supraîncărcarea programelor și diversificarea condițiilor care trebuiesc îndeplinite de către elevi, au determinat scăderea nivelului rezultatelor școlare (Husen, T., 1997 213). Se consideră că un procent alarmant de adolescenți consideră inutilă ultima etapă a educației obligatorii iar programele chiar diversificate, îi demotivează și frustrează. În consecință, în paralel cu efortul de a crește egalitatea de șanse și calitatea educației, trebuie creată o societate care să prețuiască educația, acesta fiind
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
implicare, fiecare putând fi operaționalizat prin sute de practici la nivelul școlilor 1. Calitatea de părinte (parenting) reprezintă un tip de abordare care presupune asistarea familiilor prin formarea abilităților necesare unui părinte, acordarea de suport pentru înțelegerea dezvoltării copilului și adolescentului și crearea condițiilor de acasă pentru a încuraja învățarea la orice vârstă. Personalul din școli promovează sfaturile și implicarea părinților în rolul lor, de la asigurarea că elevii ajung la școală hrăniți corespunzător, odihniți, pregătiți pentru învățare, până la propunerea unor standarde
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
dublu sens, în care școlile răspund nevoilor parentale și familiale cu activități recreative, sociale și educative iar părinții furnizează școlii informații despre nevoile copiilor lor. 5. Implicare și furnizarea de servicii prin organizații de tineret ce se pot adresa în numele adolescenților mai degrabă decât să eticheteze nevoile lor ca probleme. Pentru G.Wehlage (apud. Ellis, D., Hughes, K., 2002 11), cercetările și evaluările colaborării școală-comunitate susțin ideea că cele mai promițătoare modele, cum este proiectul Utah Center pentru educația în familie
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Vlad Millea • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu • Pedagogie constructivistă, Horst Siebert • Pedagogie postmodernă, Emil Stan • Philosophy of communication, Laurențiu Șoitu • Psihomotricitatea Metodologia educării și reeducării psihomotrice, Adriana Albu, Constantin Albu, Ioan Iacob Tiberiu, Leonard Vlad • Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent, Livia Durac • Spațiul public și educația la vechii greci, Emil Stan • Școala, familia, comunitatea, Mircea Agabrian • Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX, Ion Gh. Stanciu • Știința educației prin paradigme. Pedagogia "văzută cu alți ochi", Elena Joița În curs de
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
perioadă. Mircea Andreican s-a născut la 30 septembrie 1967 la Arad, s-a căsătorit cu sora Mari în anul 1988. Împreună au fost binecuvântați de Dumnezeu cu Georgiana. Slujirea pentru Domnul a început în biserica Speranța în lucrarea cu adolescenții și tinerii. Între timp, a fost și președintele pentru lucrarea de tineret din cadrul comunității Arad, apoi a slujit 6 luni la Măderat fiind în practică misionară. Ca păstor, a slujit biserica Credința din Arad 1992 - 2002, apoi a slujit ca
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
unei orgi portabile și pentru asigurarea locurilor într-o tabără pentru anul următor. Lucrarea a continuat prin lucrarea spirituală deosebită realizată de sora Miculiț Mihaela, ajutată de fratele Emanuel Jurcoi. În perioada 2003-2004 s-a studiat Evanghelia după Marcu cu adolescenții bisericii. S-au vizitat următoarele biserici: Zimand-Nou, Cladova, Bârsa, Aleșd. Taberele organizate de fratele păstor Nelu Aliman în fiecare an, au contribuit la întreținerea relațiilor dintre tinerii diferitelor biserici (Maranata, Bârsa, Aleșd, Sebiș și Cuvin). 13.2. ANEXĂ Harfa Copiilor
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
1 iulie 1945. La această sărbătoare au participat tinerii bisericilor din Mâsca, Covăsânț și Cuvin. Întrunirea a fost condusă de fratele Ionel Pop împreună cu fanfara ( Agrișul Mare și Arăneag) și corurile (Covăsânț, Mâsca și Agrișul Mare). Slujitori în lucrarea de adolescenți și tineret au fost Daniel Miculiț (1979 1981), Bârniș Ștefan (1981-1986), Marcel Opriș (1993-1997). În perioada anilor 1980 tinerii vizitau diferite biserici de pe Valea Mureșului, în mod special cele care se aflau pe traseul liniei de tramvai. Bârniș Ștefan își
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
care ne ghidăm în viață atunci când avem de luat diverse decizii. Principiile personale, ideile noastre despre bine și rău se bazează atât pe valori proprii cât și pe o serie de valori universale, adoptate de majoritatea oamenilor. Inițial, copilul și adolescentul află și discern între diferitele valori cu ajutorul părinților, a grupului în care trăiesc și a cadrelor didactice. Instituțiile din societate (familia, mass media, școala, biserica, mediul politic etc.), au toate anumite standarde și se așteaptă ca elevii să le 61
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
fluctuații sociale și economice induc modificări și diferențieri culturale în aparatul psiho-moral de conduită, de comunicare între părinți și copii, care conține abilități, capacități de interrelaționare dar și nevoia permanentă de a cunoaște evoluția socială și individuală a copilului și adolescentului. În diferite culturi studiile unor autori ca: Jodelet, D. (1-8-); Gergen, K.J. & Davis, K.E. (1-85) au arătat că cea mai importantă achiziție în dezvoltarea copilului este structurarea motivației pentru independență și comunicarea ulterioară a adolescentului. Începute din perspectiva sociometrică, studiile
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
și individuală a copilului și adolescentului. În diferite culturi studiile unor autori ca: Jodelet, D. (1-8-); Gergen, K.J. & Davis, K.E. (1-85) au arătat că cea mai importantă achiziție în dezvoltarea copilului este structurarea motivației pentru independență și comunicarea ulterioară a adolescentului. Începute din perspectiva sociometrică, studiile privind reacțiile copilului și adolescentului în procesul de intercomunicare cu adultul, cu părinții, cu familia, s-au diversificat. Cercetări pertinente, ocupându-se de implicațiile fenomenelor de acceptare - respingere, au constatat că există o legătură între
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
unor autori ca: Jodelet, D. (1-8-); Gergen, K.J. & Davis, K.E. (1-85) au arătat că cea mai importantă achiziție în dezvoltarea copilului este structurarea motivației pentru independență și comunicarea ulterioară a adolescentului. Începute din perspectiva sociometrică, studiile privind reacțiile copilului și adolescentului în procesul de intercomunicare cu adultul, cu părinții, cu familia, s-au diversificat. Cercetări pertinente, ocupându-se de implicațiile fenomenelor de acceptare - respingere, au constatat că există o legătură între acestea și deficitul de interacțiune și intercomunicare. Afecțiunea, petrecerea timpului
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
sociale pentru facilitatea intercomunicării. Dacă în timpul copilariei părinții sunt cei care inițiază efectiv copilul în stabilirea relațiilor în familie, extinse apoi la grupul din care face parte, în timpul adolescenței părinții nu mai reușesc să supravegheze minorii decât cu mare dificultate. Adolescenții se împotrivesc dorinței părinților de a nu întârzia, de a avea grijă pentru studiu, de a nu intra în relații cu persoane necunoscute sau care nu inspiră încredere. Cercetările lui Glueck și E.T.Glueck (1-50), H.G.Elder (1-62), T.Smith
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
Blok J. & Morrison A. (1-81), Freedman, J. (1-78) etc., capătă contur în zone diferite de pe glob, în culturi și grupuri socio-economice variate. Se degajă câteva idei principale pentru stilul în comunicarea părinți/copii, pentru înțelegerea profundă a perioadei adolescenței: Pentru adolescent este apreciată ca benefică supravegherea democratică. Este de preferat o abordare permisivă, egalitară a adolescentului față de una autoritară, de respingere;. Comportamentul părinților caracterizat prin căldura afectivă, răsplata acordată pentru merite, are consecințe favorabile în achiziționarea de către adolescent a unor itemi
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]