11,054 matches
-
comunicării online a fost relativ lent pentru că necesită, pentru a ajunge o comunicare de masă, în primul rând, conectarea utilizatorilor la Internet și, apoi, crearea unei baze de date prin pagini online, iar comunicarea politică pentru a beneficia de "efectul agendei", în mediul online, a recurs la medierea prin alte medii de comunicare în masă. În acest sens, au apărut intermediari specializați în liste de adrese de e-mail, insă folosirea unei campanii online apelând la aceste fișiere nominale informatizate implică mare
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
mai mult sau mai putin detaliat, sloganul de campanie, informații asupra desfășurării campaniei, gen comunicate, declarații, filme sau fotografii, care prezintă discursuri recente ale politicianului, prezența la unele canale de televiziune, reportaje ale deplasărilor sale în campanie, calendarul campaniei și agenda candidatului cu întâlnirile, reuniunile, participările la dezbateri etc., forumuri, în general moderate, ale simpatizanților, "cutie de scrisori", care permite punerea unor întrebări direct candidatului sau consilierilor săi, posibilitatea de a oferi donații sau susținere financiară candidatului, link-uri către alte
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
presă și, eventual, își fac publice interpelările parlamentare. Foarte puțini dintre ei, aproximativ 20%1, postează articole raportate la actualitatea politică. Politicienii au fost printre primii care și-au creat blog, însă nu toate blogurile au postări periodice, conectate la agenda politică a momentului. Din 470 de parlamentari români, 100 și-au creat blog, 85 și-au făcut cont pe Facebook, iar 20 au cont pe Twitter 2, unii dintre ei având conturi pe toate cele trei rețele de socializare. Cei
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
oamenii mai presus de ideologie, pentru a atrage cât mai mulți alegători, rămânând consecvent ideilor și politicilor sociale ale partidului. Pagina de start a site-ului oferă coerentă și unitate, structurându-și astfel elementele: flux de știri, dezbaterea temelor momentului, agenda candidatului, promovarea cărții cu titlul Încredere și omul Mircea Geoana. În dreapta sus a paginii de start, site-ul cuprinde butoane care fac trimiterea către blogul personal, discursurile lui Mircea Geoana în cadrul diferitelor evenimente, proiectele promovate, voluntari în cadrul proiectelor desfășurate, o
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
în design-ul paginii de start, în mesajul candidatului, în limbajul folosit și în platforma electorală. Site-ul său de campanie a fost utilizat pentru furnizarea de informații privind participarea candidatului la emisiuni radio-televizate, la evenimente politice și culturale, la agenda politică pe care Mircea Geoana o avea stabilită. De asemenea, site-ul făcea trimitere și la blogul candidatului, pe care acesta poștă periodic notările personale ce țin atât de campanie, cât și ideile pe care le susținea vis-a-vis de partid
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
DIN LUME 539 7 Figură nr. 23. Ponderea vizualizărilor articolelor postate pe blog Figură nr. 24. Ponderea comentariilor articolelor postate pe blog Pagina de start a arătat extrase din secțiunea de știri, titlul articolului postat pe blog, supunând atenției utilizatorilor agenda electorală și permițându-le generarea de continut prin comentarii, conducând, astfel, la comunicarea three-way. Elementele multimedia, prin materiale foto, video și audio, au dat iluzia unei și mai mari interactivități, contrastând cu foarte multe elemente ale stilului de comunicare de
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
Site-ul de campanie a fost funcțional, vizitat de alegători, aspect cuantificabil prin comentariile și afișările înregistrate. Crin Antonescu și-a promovat ideile de bază ale ofertei sale electorale prin toate elementele electronice ale site-ului, a furnizat informații despre agenda sa politică, despre el însuși prin butonul CRIN ( Cine este Crin, Povestea lui Crin), a oferit documente multimedia, însă i-a lipsit comunicarea de tipul ușer to ușer prin faptul că nu a răspuns la comentariile alegătorilor. Totodată, site-ul
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
de resurse, pentru relaționarea și consolidarea partidului verzilor și promovarea participării societății civile. Candidatul a oferit informații despre el însuși și despre obiectivele sale politice, a anunțat, atât pe site-ul oficial, cât și pe celelalte site-uri de socializare, agenda sa publică din timpul campaniei având și cele mai multe postări din timpul campaniei pe Twitter, a postat pe YouTube intervențiile sale în media audio-vizuală și, foarte important, prin solicitarea de a se implica, și-a asociat simpatizanții din mediul virtual. Mesajul
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
acțiunilor de campanie ale lui Sorin Oprescu, date de contact, telefoane în toate rețelele și adresa de e-mail, precum și programul său electoral. Tot aici, sunt menționate conturile site-urilor de socializare, Facebook, Twitter, YouTube, la care sunt promovate evenimentele din agenda campaniei electorale. De asemenea, sunt menționate emisiunile televizate la care Sorin Oprescu a participat. Candidatul independent Sorin Oprescu a practicat un discurs persuasiv, pregnant social, rațional, consecvent, insă ambiguu, emoțional, retoric și amprentat popular 74. Limbajul și mesajul lui Sorin
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
central și est european. În acest sens, în era digitalizării, Internetul oferă un spațiu alternativ de informare între guvernanți și guvernați, un spațiu de informare privind partidele politice și politicieni, activitatea guvernamentală, instituțiile publice, participarea și implicarea cetățenilor în stabilirea agendei publice. Radiografierea campaniei electorale din 2009 fixează toate formele new media în strategia acesteia. Rolul new media în campania electorală reiese pregnant din analiza întreprinsă, fiind un domeniu de pionierat cu grad mare de aplicabilitate și un element ineluctabil al
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
Leș médias, maillon faible de la communication politique, în HERMES, vol. 4, 1989, Paris, pp. 165-179. WOLTON, Dominique, La communication politique: construction d'un modele, în HERMES, vol. 4, Paris, 1989, pp. 13-42. WOODLY, Deva, New competencies în democratic communication? Blogs, agenda setting and political participation în Springer Science, Media Business Public Choice, nr. 134, 2008, pp. 109-123. Publicații online: BARR, Trevor, newmedia.com.au, Allen & Unwin, Sidney, 2000. BOWMAN. Shayne, WILLIS, Chris, We Media: How Audiences are Shaping the Future of
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
oricăreia din dimensiunile politicii internaționale poate să nu fie preocupat de posibilitățile "acțiunii și intervenției umane"; și mulți teoreticieni ai relațiilor internaționale ar nega că acesta ar fi de fapt scopul teoriei. Nu există niciun motiv pentru a propune o agendă pe care toate teoriile bune ar trebui să o respecte. Dar a ne uita la principalele perspective și la dezbaterile dintre ele înseamnă a vedea că întrebarea dacă sistemul politic internațional poate fi sau nu reformat este doar una din
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
procese (constructivismul sistemic) în timp ce altele văd sistemele statale în conexiune cu o serie de fenomene culturale și politice, la nivel național și global (constructivism holistic). În Capitolul 9, Jacqui True clarifică un subiect care a apărut pentru prima dată pe agenda Relațiilor Internaționale la mijlocul anilor '80, și anume feminismul. Această perspectivă nu poate fi redusă la problema poziției femeilor în ordinea globală, deși mulți feminiști precum Cynthia Enloe s-au străduit să explice cum sunt afectate femeile de război și de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cu siguranță costisitoare. Dar niciun țel politic nu poate fi atins fără costuri. Întocmai precum costul presupus de urmărirea obiectivelor economice nu poate justifica excluderea intereselor economice din cadrul politicii externe, costurile urmăririi obiectivelor morale nu justifică excluderea lor categorică din agendele de politică externă. Demersul potrivit este să cântărim costurile și beneficiile urmăririi tuturor intereselor relevante, fie ele morale sau imorale. Valorile morale sunt într-adevăr valori și prin urmare ele trebuie luate în considerare în orice calcul politic rezonabil și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
este mai strâns corelat cu succesul economic decât cucerirea teritorială. Numărul de guverne civile este în creștere față de cel al guvernelor militare și există semne că anumite considerente etice și ideile de justiție umană își au un loc permanent pe agenda diplomatică. Colapsul marxismului ca ordine politică alternativă legitimă înlătură o barieră substanțială în calea răspândirii democrațiilor liberale și este neîndoielnic că marile puteri sunt acum mult mai puțin înclinate să folosească forța pentru a-și rezolva diferendele politice. Se pare
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și "este de datoria noastră să căutăm să o extindem" (Bull 1984b: 11-12). "Preocuparea morală pentru bunăstare la scară mondială" a fost dovada "dezvoltării ... unei conștiințe morale cosmopolite" care a dus la "o schimbare majoră a sensibilităților noastre" (1984b: 13). Agenda globală în permanentă schimbare a făcut ca statele să devină "agenți locali ai unui bine comun mondial" (1984b: 14). Ar fi o greșeală să sugerăm că Bull a ajuns la concluzia că soluțiile la problemele globale ar fi ușor de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
unui angajament critic cu lumea nu numai pentru a o interpreta, ci și pentru a încerca să înțelegem cum o putem schimba într-o perioadă în care noile state independente încercau să introducă problema dreptății economice și sociale globale pe agenda diplomatică. Studiul inegalității globale a fost mijlocul prin care tradiția marxistă a fost pusă în contact într-un mod mai direct cu studiul relațiilor internaționale. Analiza lui Robert Cox asupra forțelor sociale, asupra statelor și ordinii mondiale rămâne una din
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
este nevoia de a dezvolta o înțelegere mai sofisticată a comunității, ca metodă de identificare și eliminare a constrângerilor globale asupra potențialului umanității de libertate, egalitate și autodeterminare (Linklater 1990b: 7). Abordarea de către Linklater a acestei sarcini, care a stabilit agenda, implică în primul rând a analiza modul în care inegalitatea și dominația decurg din modelele de comunitate politică legate de statul suveran, și în al doilea rând de a lua în considerare forme alternative de comunitate politică, unele care să
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
constructiviștii explicând modul cum actorii își dobândesc preferințele, iar raționaliștii explorând modul în care pun în practică acele preferințe. Astfel, constructivismul nu este deloc o perspectivă teoretică rivală raționalismului, ci mai degrabă una complementară. "Rezultatul", argumentează Audie Klotz "este o agendă de cercetare reformulată, complementară, care lămurește rolul independent al normelor în determinarea identităților și intereselor actorilor. În combinație cu teorii ale instituțiilor și ale comportamentului bazat pe interes, această abordare ne oferă o înțelegere mai consistentă și mai completă conceptual
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Cultura, înțeleasă dintr-o perspectivă mai holistă drept cadru mai larg de înțelesuri și practici intersubiective care dau societății un caracter distinct, a fost în mare măsură neglijată. Evenimentele de la 11 Septembrie au împins cultura, în acest sens lărgit, pe agenda internațională, creând o deschidere și o obligație pentru constructiviști. Teza "ciocnirii civilizațiilor" a lui Samuel Huntington a căpătat un nou suflu de viață, comentatorii de pe diverse paliere nemaifiind inhibați în atribuirea unor caracteristici esențialiste "Occidentului" și "Islamului". Puțini mai neagă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
analitic, care folosește genul drept categorie teroretică pentru a pune în evidență prejudecățile de gen asociate conceptelor din Relațiile Internaționale și a explica aspecte constitutive ale Relațiilor Internaționale; (3) feminismul normativ, care reflectează asupra procesului de teoretizare ca parte a agendei normative pentru schimbări politice și sociale. Aceste forme nu prefigurează și nici nu sugerează vreo epistemologie feministă proprie. De exemplu, analiza lui Berman (2003) asupra modului în care statele europene își protejează granițele prin politici împotriva traficului de carne vie
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cu conceptul de politică internă "soft" (a se citi: feminină). Ca rezultat, cercetătorii neorealiști și cei neoliberali din Relațiile Internaționale teoretizează politica și sfera internațională "într-un mod care garantează că femeile vor fi absente din cercetările lor, și că agendele lor de cercetare vor rămâne neschimbate" (Steurnagel 1990: 79-80). Cercetarea feministă nu este o formă de empirism, din moment ce teoreticienii feminiști simt adesea nevoia de o mai mare claritate conceptuală decât ar fi necesar pentru critica teoretică, spre a întreprinde cercetări
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Drepturile Omului sunt de asemenea femei. Cu toate acestea, așa cum o arată studiile feministe, în instituții precum ONU, femeile continuă să fie marginalizate în agenții puțin importante și pe posturi de secretariat, și doar gradual ajung să aibă influență asupra agendei globale de securitate sau de dezvoltare (Pietila și Vickers 1996; Reanda 1999; Withworth 2004). Aceste organizații internaționale instituționalizează politici și priorități pe criterii de gen. În studiul său despre Organizația Internațională a Muncii, Sandra Whitworth (1994) arată că prejudecățile despre
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ca actori fundamentali în procesele politice și economice, ele vor avea un rol egal în luarea deciziilor dintr-o societate. Încercând să repare neglijarea femeilor și a relațiilor de gen, studiile feministe contribuie la înțelegerea politicii mondiale și aduc pe agenda globală vocile și problemele femeilor. Dar, pentru a face din relațiile de gen o dimensiune importantă în studiul relațiilor internaționale, este necesar să renunțăm la cadrul conceptual care le-a exclus de la început pe femei din acest tip de studii
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Internaționale, aceste opoziții conceptuale reproduc dilema securității ca profeție care se autoîndeplinește și reinstituie politica masculină de putere, limitând astfel posibilitățile pentru alternativele feministe. Feminismul normativ Feminismul normativ reflectează asupra procesului de teoretizare din Relațiile Internaționale ca parte a unei agende normative pentru schimbare globală. Toate teoriile feministe sunt normative, în sensul că ne determină să punem la îndoială anumite sensuri și interpretări din teoria Relațiilor Internaționale" (Sylvester 2002: 248). Feminiștii sunt în mod conștient expliciți cu privire la poziția de pe care teoretizează
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]