8,321 matches
-
ce stă deosebirea de esență dintre o experiență și cealaltă? Henri Delacroix, punându-și această întrebare, răspunde că „e aceeași deosebire, care desparte lumea religiei de lumea artei”. Lumea religiei e aceea a realității absolute; lumea artei e aceea a aparențelor frumoase. Prin urmare, prima deosebire constă în felul cum judecă realitatea credinciosul și artistul. Mai departe, deosebirea stă în orientarea sufletească a fiecăruia. Credinciosul e orientat spre dogmă și spre rit; artistul sau contemplativul estetic „spre lumea plastică, sau verbală
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
găsim în contemplația estetică de contemplația mistică. Obiectul sublim al artei nu e identic cu obiectul sublim al contemplației religioase. Ele aparțin la două ordine de existență deosebite: arta se integrează ordinii naturale, mistica ordinii supranaturale. Una e din lumea aparențelor frumoase, cum zice Delacroix, cealaltă din lumea certitudinilor divine. Contemplarea vastității unei mări înfuriate e sublimă, contemplarea patosului dezlănțuit al unui amor primăvăratic e sublimă, contemplarea unei simfonii, care seamănă cu susurul imens al flăcărilor unui incendiu, e de asemenea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Contemplarea vastității unei mări înfuriate e sublimă, contemplarea patosului dezlănțuit al unui amor primăvăratic e sublimă, contemplarea unei simfonii, care seamănă cu susurul imens al flăcărilor unui incendiu, e de asemenea sublimă; dar poate înlocui acest sublim estetic, al strălucitoarelor aparențe, sublimul real și supranatural al dumnezeirii, manifestat în religie? Iată cum se clarifică și cum se înlătură confuzia celor care vor să înlocuiască religia cu arta, când le privim pe amândouă în punctele lor culminante! E foarte adevărat, pe de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
revelației. Filosoful însă cugetă universalitatea lucrurilor. Artistul se adâncește în ea prin contactul afectiv al intuiției estetice. Și precum metafizica e schița logică naturală a adevărului revelat, tot așa plăsmuirile artei schițează sublima experiență a contemplației mistice, și preînchipuie în aparențe fermecătoare frumusețea transcendentă a lui Dumnezeu. GENIALITATE Șl SFINȚENIE între genialitate și sfințenie se fac unele apropieri ce ne obligă la un popas în jurul acestei teme. Nu încape nici o îndoială că amândouă reprezintă mărimi ce depășesc cu mult mijlocia vieții
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ci opusul lor. Monstruozitatea e hipertrofia unor defecte de natură fizică sau de natură sufletească. Monstruos în sensul fizic e bunăoară un macrocefal; monstruos în sens moral e un criminal, care îngrozește printr-o serie de fapte ucigașe. Cu toată aparența unei mărimi neobișnuite, monstruozitatea e un fenomen subnormal, fiindcă esența ei e o deficiență, un defect crescut din cale-afară. Mărimea ei stă într-o disproporție, într-o diformitate. Ea e o contradicție penibilă a simțului nostru de armonie naturală sau
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
el a fost reînviat și impus ca normă filosofică oficială, prin decret papal. Prin urmare, chiar în acest domeniu, ce dă unora impresia de orientare sigură a catolicismului, părăsirile și întoarcerile târzii sunt semnele acestei incertitudini lăuntrice, ce zac sub aparențele unei formidabile unități exterioare. Stilul instituțional de care vorbim noi și care e prin excelență stilul sacru, există netăgăduit și în catolicism; el nu are însă acest caracter de neîntreruptă continuitate, de perenitate, pe care îl are stilul bizantin în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
menționate. La acest nivel se impune o prezentare succintă a elementelor de psihofiziologie a fonației pentru a înțelege mecanismul de producere al rhinolaliei, structura și dinamica afecțiunii. 1.3.1. J. Tarneaud și Borel Maisonny (1961) găsesc că, deși în aparență simple, manifestările vocale sunt în realitate foarte complexe și analiza lor cere a face apel la studiile de ordin acustic, fonetic și psihologic, studii a căror valoare proprie crește în interdependența dintre ele (186; p.2). S. Borel-Maisonny, a cărei
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
a regiunii buco-maxilo-faciale cu sistemul nervos central (44; p.181-196). Aspectul de lentoare în achiziția elementelor de verbalizare, face pe ceilalți cercetători să-i considere în același timp deficienți mintali. Investigațiile noastre intenționează să demonstreze inadvertențele acestei relații.Considerațiile după aparență sau în cazul în care deficitul mintal se asociază cu malformația, fără un riguros diagnostic diferențial, au facilitat generalizări nefavorabile grupului, determinând ignorarea aspectelor psiho-pedagogice ale posibilităților de recuperare bio-psiho-socială. Ipoteza de la care s-a plecat este determinată de existența
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
prin existența despicăturii cât și prin condițiile de mediu care nu i-au oferit modele de vorbire. Trasee E.E.G. fără modificări bioelectrice. Întârzierea psihică tranzitorie s-a recuperat în urma tratamentului logopedic (la probele Borelli-Oleron obține 54,36 centile). Dacă în aparență comportamentul copilului T. Viorel s-a pretat la interpretări confuze - cu tendințe de catalogare spre deficiență mentală, în realitate nu s-au găsit atingeri ale structurii nervoase care să împieteze asupra organizării mentale, ci numai „scurtcircuitări intermitente cu efecte de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și evoluția dramatică a disecției acute de aortă cu profunzimi genetice astăzi descifrate, par să uimească pe un neavizat căruia la prima impresie aorta îi pare un simplu conduct cu rol de transport și distribuție a sângelui în organism. Contrar aparențelor, patologia disecției acute de aortă este complexă și mai ales dificil de tratat chirurgical datorită leziunilor structurale extinse care induc fragilitate suturilor chirurgicale sau anastomozele necesare. Alternativa sumbră a decesului pacientului prin ruptura de aortă justifică totuși eforturile chirurgicale implicate
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
cei "a căror atitudine în timpul ocupației nu a fost una ireproșabilă, din punctul de vedere al fidelității naționale, deși se găsesc printre ei destui maghiari cu coloană vertebrală, cu viață demnă, a căror atitudine poate fi explicată numai de o aparență neglijență (...) Alt tip, care aparține cu precădere pastorilor protestanți, este acel membru al Partidului Transilvan (EP) atras în același timp și de partidul lui Imrédy, al cărui membru ar deveni la o adică, dacă nu s-ar teme că și-
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
oglindă și într-o enigmă"40. Aici avem două elemente care sunt determinante în filosofia baconiană: cunoașterea pe baza experienței, astfel încât să putem identifica adevărul pornind de la cunoașterea naturii, și al doilea element este cel al încercării cunoașterii lumii dincolo de aparențe. Trecerea de la ideea unei oglinzi care reprezintă realitatea la cea a unei oglinzi care o deformează nu mai reprezintă decât un pas. Pornind de la această imagine, prin extrapolare, rolul opticii a devenit deosebit, pentru că era considerată ca știința care poate
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Logos-ul divin din Geneză a fost înlocuit cu Dubito-ul din meditații și creația devine cenzură. Putem vorbi despre o creație inversată ca negare a lumii existente. Dar cum lumea existentă era o lume a haosului, rolul cenzurii, chiar dacă în aparență este negativ, devine pozitiv, creator prin ordonarea cosmosului. Următoarea etapă a creației constă în separarea luminii de întuneric, iar în cazul lui Descartes a certitudinii de eroare. Aceasta se realizează sub patronajul îndoielii. Lumina divină nu este considerată ca fiind
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
un judecător imparțial, separându-le și avertizându-le pe fiecare dintre ele că trebuie să se ocupe doar de domeniul propriu de cercetare. Această împărțire este asemenea unei împroprietăriri a științelor cu un domeniu specific. Teologia este cea care, în aparență, pierde; dar de când fusese făcută o astfel de împărțire (sfârșitul Evului Mediu) domeniul științei se schimbase radical. Teologia este știința despre Dumnezeu, cuprinzând, de asemenea, știința îngerilor. Conștient de faptul că este un filosof al naturii, Bacon nu se ocupă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
dintre moderni, Bacon nu a uitat că există o unitate a intelectului uman care trebuia copiată și de științe. Pentru el nu există decât o singură știință, filosofia primă, de la care pornesc toate celelalte științe. Istoria și poezia, care în aparență sunt separate de celelalte științe, nu reprezintă decât ajutoare date filosofiei. Istoria, prin acumularea datelor, formează premisele de la care pleacă orice încercare de studiu științific. Poezia, un fel de știință a voluptății sufletului, este un mod de purificare a acestuia
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
regulile carteziene și ideile metodice ale empirismului englez. Astfel prima dintre reguli ne amintește de regula simplității enunțată de Descartes: "Nu trebuie să admitem mai multe cauze pentru lucrurile naturale, decât atâtea câte sunt și adevărate și suficiente pentru explicarea aparențelor lor"97. Acest principiu redă ideea unei simplități a naturii, dar și a unei cauzalități indiscutabile în interiorul acesteia: "Natura este simplă și nu face lux cu cauze superflue ale lucrurilor"98. Aici întâlnim două dintre elementele științei moderne. Natura este
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
moartea); 2. mitul pastoral; 5. etc. 3. mitul erotic; Teme, motive: 1. comuniunea om Ț natură; 8. dorul; 2. jertfa pentru creație; 9. jalea; 3. moartea; 10. înstrăinarea; 4. viața; 11. revolta; 5. iubirea; 12. ireversibilitatea timpului; 6. binele; 13. aparența înșelătoare; 7. răul; 14. etc. Alte obiective; de urmărit: 1. interferența literaturii populare cu cea cultă (autori consacrați care au scris basme, legende, balade, doine etc.); 2. corespondența cu literatura cultă (ex.: a. doina de jale Ț elegia; b. Cântecul
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
la o confuzie enormă potrivit căreia statul românesc era perceput ca un stat creștin, recte, un stat ortodox. Această confuzie provine din eroarea supralicitării realității, din forțarea unor termeni ai realului, în defavoarea unui minim duh al discernământului 27. În pofida tuturor aparențelor, România interbelică era departe de a fi un stat creștin. Un asemenea lucru nici nu era posibil întrucât, se știe foarte bine, statele creștine erau teocratice, ca structură. În schimb, statul român s-a fundat pe ideologia democrată. De altfel
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
poate pătrunde în spațiul transcendenței. Modelul călugărului ca imitatio angeli devine simbolul permanent în literatura patristică 13. Problematica ontologică a imaginii se regăsește în statutul ambivalent atribuit de gândirea antică și medievală imaginii speculare care poate fi asimilată fie unei aparențe iluzorii, fie unei mimetici ontofanice. Valoarea oglinzii, hermeneutica imaginilor în oglindă ne permit să decriptăm modul în care o anumită determinare a imaginii sensibile se regăsește în proiecția ființei. Reprezentarea speculară dă naștere unei confuzii care poate apărea între imagine
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
sinceri, în "Cuvântul", an III, nr. 753, 7 mai 1927, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 415: "Presupoziția fundamentală a raționamentului lor e că România ar fi un stat creștin. Ceea ce însă nu e exact. În aparență se mai păstrează încă, e drept, anumite legături între stat și Biserică în țara noastră, dar aceste legături nu sunt organice, ci contractuale. Pentru anumite servicii, indirecte și nespecificate, pe care Biserica Ortodoxă se presupune că le face statului român
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
joc. Într-un dialog cu I. Valerian, publicat pe 5 februarie 1927 în "Viața literară", afirmă că se situează mai mult ca practicant al matematicilor și prea puțin ca poet, și numai atît cît poezia amintește de geometrie. Deși, în aparență cei doi termeni par a fi contradictorii, chiar în evidentă opoziție, Ion Barbu vedea în domeniul înalt al geometriei, un loc luminos unde se întîlnește cu poezia. Pentru o suplimentară argumentație apelează la mersul contemporan al științei, la Einstein, care
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cu excepția cîtorva membri ai cabinetului (și a cîtorva excentrici), nu sînt în mod normal altceva decît o turmă foarte disciplinată de votanți. La noi, în Reichstag, se obișnuia măcar ca, prin rezolvarea corespondenței personale la biroul din fața ta, să creezi aparența că lucrezi pentru binele țării. În Anglia nu e nevoie de asemenea gesturi; un membru al Parlamentului trebuie doar să voteze și să nu-și trădeze în nici un fel partidul; trebuie să răspundă prezent cînd îl strigă "omul cu biciul
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
pur și simplu un actor, de a nu mai lua în serios consecințele faptelor sale și de a fi interesat exclusiv de "impresia" pe care o face. Absența unei cauze îl poate aduce în situația de a lupta numai pentru aparența strălucitoare a puterii, și nu pentru adevărata putere, iar lipsa responsabilității, în aceea de a lupta pentru putere exclusiv de dragul puterii, și nu în vederea realizării unui țel anume. Căci, cu toate că, sau mai degrabă tocmai pentru că puterea este un instrument indispensabil
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
acest caz, genele nu sunt decât o porțiune a genomului. Astfel, în afară de faptul că funcția primordială a genomului este de a servi ca suport al informației genetice, o fracțiune importantă din genom nu conține nici un tip de informații, după toate aparențele. Pentru a explica acest paradox s-au emis mai multe ipoteze. Unii autori au presupus ca ADN-ul „negenetic” este inutil și se acumulează în genom deoarece nu este dăunător individului. Pe de altă parte s-a considerat că marea
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
Traité du verbe (1886), cu o prefață de S. Mallarmé, En Méthode à l'Œuvre (1904) și De la Poésie scientifique (1909), foarte populare în epoca în influențat poeții futuriști (la noi pe Alexandu Macedonski). 79 Exemplul este împrumutat, după toate aparențele, din "Essai sur leș données immédiates de la conscience", de Henri Bergson, în Oeuvres, 1970, pp. 78-79. 80 Bergson, "L'évolution créatrice", în Oeuvres, 1970, p. 761: "La qualité qui est un moment du devenir". De altfel, distincția cantitate / calitate face
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]