7,165 matches
-
scumpe și sunt folosite de oameni care au mulți bani și vor o formă de a arăta câți bani au. În mod normal, ceasurile bărbătești sunt pentru ocazii mai deosebite (eticheta formală), sau pentru viața de zi cu zi sunt aurii, subțiri și simple fără design special. Oricum, ceasurile cu tentă sportivă au început să devină din ce in ce mai mult acceptate pentru evenimente de eticheta formală. Marea majoritate a ceasurilor de damă au incrustate pietre prețioase sau diamante pe cadran, în jurul cadranului, sau
Ceas () [Corola-website/Science/305064_a_306393]
-
cu răul Tisa începând de la satul Piatra până la vărsarea Vișeului în Tisa. Granița se continuă pe cumpăna apelor din Munții Maramureșului până dincolo de Izvorul Cățelu. Spre vest Maramureșul se învecinează cu Bucovina, la sud cu județul Bistrița Năsăud pe Bistrița Aurie, urcă în Pasul Prislop și în continuare pe cumpăna apelor, peste Rodna urmează lanțul munților Țibleșului, Lăpușului, Gutăiului, Ignișului și Oașului. La sud - vest se învecinează cu Depresiunea Baia Mare. „Maramureșul istoric” este un muzeu în aer liber, acesta o dovedesc
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
acestor terenuri. Bazinele acvatice se întind pe o suprafață de 53,07 ha și sunt proprietatea Administrației Publice Locale. Acestea sunt date in arendă la persoane fizice, care cresc specii de pește ca: carp obișnuit, carp oglindă, caras argintiu, caras auriu, amurul alb. Localitatea Carahasani dispune de resurse infime de nisip și lut, care sunt folosite de către localnici la construcția caselor. În satul Carahasani volumul noxelor degajate în atmosferă este minim, principalele surse de poluare ale mediului constituie transportul auto, gunoiștile
Carahasani, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305216_a_306545]
-
varietate particulară de ceramică se bazează pe o tehnică dezvoltată la Bagdad și Samara: lutul ars este acoperit cu un strat metalizat , aplicându-i-se un nou tratament termic. Obiectul final prezintă în acest fel reflexe irizante, culorile mergând de la auriu la purpuriu. Între anii 750 și 800, stilul decorativ deviază spre inscripțiile lucrate sub formă de benzi , ele anunțând viitoarele arabescuri . Textele sunt mai ales Sure din Coran. Perioada clasică a literaturii abbaside este cea a secolelor VIII-XI . Viața religioasă
Artă arabă () [Corola-website/Science/306105_a_307434]
-
de culoare gălbui-arămie cu reflexe verzui și care cristalizează în sistemul cubic. Anionul din pirită este un ion de bisulfură S, care structural este asemănător peroxizilor. Cristalele sunt frecvent idiomorfe, apărând sub forme de cuburi, octaedri sau dodecaedri pentagonali. Culoarea aurie a piritei a determinat denumirea ei în limba germană "Katzengold" - "(aurul pisicii)" denumirea provine de fapt de la cuvântul "Ketzer" ("eretic"). În comparație cu aurul, pirita este însă mai plastică și mai dură. Alte minerale cu care se poate confunda sunt marcasita și
Pirită () [Corola-website/Science/304731_a_306060]
-
departamente și companii de cale ferată, iar pe 20 noiembrie 1880 a jucat primul meci oficial, în care au fost învinși de echipa de rezerve a celor de la Bolton Wanderers cu 6-0, purtând culorile companiei de cale ferată, verde și auriu. Au jucat pe un teren improvizat din North Road, aproape de situl viitoarei stații de tren Manchester Piccadilly, timp de 15 ani, înainte să se mute pe stadionul Bank Street din orașul apropiat Clayton, în 1893. Clubul intrase în liga de
Manchester United FC () [Corola-website/Science/306273_a_307602]
-
1971 (cu excepția unui joc într-o finală de Cupă). Pe o fotografie a echipei Newton Heath, făcută în 1892, se consideră că jucătorii purtau tricouri cantonate roșu-alb și șortul de culoare albastră. Între anii 1894-96, jucătorii purtau tricouri verzi și aurii. Ele au fost înlocuite în 1896 cu tricouri de culoare albă, care se purtau împreună cu șorturi albastre. După ce clubul și-a schimbat numele în anul 1902, culorile clubului au fost schimbate în tricouri roșii, șorturi albi și șosete negre, devenind
Manchester United FC () [Corola-website/Science/306273_a_307602]
-
fost purtată în cinci meciuri din sezonul 1995-96, deoarece jucătorii au susșinut că le era greu să-și găsească coechipierii în mulțime. În anul 2001, pentru a sărbători 100 de ani ca "Manchester United", a fost lansată o uniformă albă/aurie, deși în timpul zilei meciului, tricourile nu au putut fi înlocuite. A treia uniformă a clubului este toată de culoarea albastră, ea a fost folosită mai des în sezonul 2008-09, pentru a celebra 40 de ani de la câștigarea primei Cupe Europeane
Manchester United FC () [Corola-website/Science/306273_a_307602]
-
între 47° 20' și 47° 34' latitudine nordică și 25° 00' și 25° 21' longitudine estică. Suhardul este delimitat de o serie de văi, depresiuni și șei adînci (fig. 2), fapt care îi conferă o individualitate pregnantă. Astfel, valea Bistriței Aurii se interpune între și Munții Zimbroslava și Munții Țibău din nord, Obcina Mestecăniș din nord-est și Munții Giumalău din est. Sectorul Bistriței Aurii, limitrof masivului, se desfășoară între „casele Rotunda" și Vatra Dornei, pe o lungime de 45 km; pe
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
văi, depresiuni și șei adînci (fig. 2), fapt care îi conferă o individualitate pregnantă. Astfel, valea Bistriței Aurii se interpune între și Munții Zimbroslava și Munții Țibău din nord, Obcina Mestecăniș din nord-est și Munții Giumalău din est. Sectorul Bistriței Aurii, limitrof masivului, se desfășoară între „casele Rotunda" și Vatra Dornei, pe o lungime de 45 km; pe această distanță râul coboară de la 1 000 la 800 m altitudine absolută. În partea de nord-vest Pasul Rotunda (1 271 m) se insinuează
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
la obîrșie, în Pasul Suhard) la 860 m (în punctul de confluență cu Dorna). La rîndul ei, Dorna, de la confluența cu Coșna pînă la Vatra Dornei, curge în zona limitei sudice, cale de 15 km. La confluența Dornei cu Bistrița Aurie se află cea mai coborîtă cotă din zona Masivului Suhard, respectiv 791 m altitudine absolută. Masivul Suhard a apărut în urma marilor cutări ale scoarței terestre produse în era secundară, prezentîndu-se ca o prelungire sud-estică a sîmburelui cristalin al Munților Rodnei
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
Suhard, între șaua respectivă și unghiul de confluență al Bistriței Aurii cu Dorna. Energia de relief prezintă diferențe mari, de la cîteva sute de metri, pînă la aproape 1 000 m, în zona muntelui Omu, unde atinge valoarea maximă (în raport cu Bistrița Aurie la Cîrlibaba). Rețeaua hidrografică, cu aspect radial, a fragmentat masivul printr-o serie de văi care au dat naștere la interfluvii secundare, ce se prelungesc periferic, avînd aspectul unor adevărate contraforturi. Culmea principală a ajuns pe alocuri la stadiul unei
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
dat naștere la interfluvii secundare, ce se prelungesc periferic, avînd aspectul unor adevărate contraforturi. Culmea principală a ajuns pe alocuri la stadiul unei simple creste de intersecție, iar înșeuările din cadrul ei s-au format prin retragerea obîrșiilor văilor tributare Bistriței Aurii și Coșnei. Astfel, șaua Diecilor este situată într-un sector unde culmea se îngustează simțitor, corespunzător obîrșiilor celor două văi cu numele de Diaca, ce curg în direcții opuse; una se varsă în Bistrița Aurie, cealaltă în Coșna. Diaca tributară
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
retragerea obîrșiilor văilor tributare Bistriței Aurii și Coșnei. Astfel, șaua Diecilor este situată într-un sector unde culmea se îngustează simțitor, corespunzător obîrșiilor celor două văi cu numele de Diaca, ce curg în direcții opuse; una se varsă în Bistrița Aurie, cealaltă în Coșna. Diaca tributară Bistriței Aurii, prin retragerea puternică a obîrșiei, a împins cumpăna de ape în detrimentul celeilalte Diace, im-punînd culmii principale cea mai pronunțată sinuozitate. În sectorul respectiv, Diaca (tributară Bistriței) și-a creat un bazin superior foarte
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
Coșnei. Astfel, șaua Diecilor este situată într-un sector unde culmea se îngustează simțitor, corespunzător obîrșiilor celor două văi cu numele de Diaca, ce curg în direcții opuse; una se varsă în Bistrița Aurie, cealaltă în Coșna. Diaca tributară Bistriței Aurii, prin retragerea puternică a obîrșiei, a împins cumpăna de ape în detrimentul celeilalte Diace, im-punînd culmii principale cea mai pronunțată sinuozitate. În sectorul respectiv, Diaca (tributară Bistriței) și-a creat un bazin superior foarte dezvoltat, asemănător unui vast amfiteatru, adînc împlîntat
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
în inima muntelui, ceea ce a dus la coborîrea reliefului și, implicit, la adîncirea înșeuării. În zona șeii de sub Picioru Stejii se află obîrșiile celor două văi cu numele de Ciotina, de asemenea cu drenaj în direcții opuse, una tributară Bistriței Aurii, alta Coșnei. De remarcat, că în afara acestora mai apar și alte înșeuări, mai puțin evoluate, care însă imprimă culmii principale un aspect destul de festonat. Cine străbate culmea va întîlni astfel de înșeuări la obîrșia pîraielor Humor și Băncușoru, Pîrîu Rece
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
înșeuări, mai puțin evoluate, care însă imprimă culmii principale un aspect destul de festonat. Cine străbate culmea va întîlni astfel de înșeuări la obîrșia pîraielor Humor și Băncușoru, Pîrîu Rece și Prislop, respectiv una din obîrșiile Ciotinei Coșnei și Hajului Bistriței Aurii. În liniile majore ale reliefului se remarcă două suprafețe de eroziune. Cea superioară, cea mai veche, este puternic fragmentată și se prezintă sub forma unor mici suprafețe de eroziune, cu altitudini descrescînde de la nord-vest spre sud-est: 1750— 1 900 m
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
600 m în Masivul Oușoru, înclinarea acestei suprafețe poate fi explicată prin acțiunea inegală a mișcărilor tectonice, cît și prin acțiunea eroziunii — mai puternică în sud, datorită îngustării masivului în direcția respectivă și apropierii de văile din ce în ce mai adînci, ale Bistriței Aurii și Dornei. A doua suprafața de eroziune, mai nouă, este mult mai bine conservată și mai extinsă, în ansamblu păstrîndu-se la altitudini ce se mențin constant între 1400 și 1500 m. Deși este destul de unitară sub raport altimetric, ea ocupă
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
și scunzi, ca urmare a predominării acestui relief. Masivul Suhard se află aproape în totalitate în bazinul hidrografic al Bistriței; o mică parte din vestul masivului aparține bazinului hidrografic al Someșului Mare, a cărui obîrșie se află chiar aici. BISTRIȚA AURIE, cum este denumit sectorul Bistriței din amonte de Vatra Dornei izvorăște din Munții Rodnei și, pînă la confluența cu Dorna, curge pe o lungime de 70 km, din care 45 km formează limita nordică, nord-estică și estică a Munților Suhard
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
este denumit sectorul Bistriței din amonte de Vatra Dornei izvorăște din Munții Rodnei și, pînă la confluența cu Dorna, curge pe o lungime de 70 km, din care 45 km formează limita nordică, nord-estică și estică a Munților Suhard. Bistrița Aurie, renumit rîu al Moldovei, prin frumusețea lui, primește din Suhard un număr de 20 de afluenți direcți, iar prin intermediul Dornei alți 14 afluenți, cei mai mulți colectați de Coșna. Datorită numeroșilor săi tributari, precum și constituției geologice predominant cristaline prin care curge, în
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
număr de 20 de afluenți direcți, iar prin intermediul Dornei alți 14 afluenți, cei mai mulți colectați de Coșna. Datorită numeroșilor săi tributari, precum și constituției geologice predominant cristaline prin care curge, în condițiile unui climat cu precipitații abundente, înainte de confluența cu Dorna, Bistrița Aurie realizează aici un debit bogat (circa 12 mc/s). Un aport substanțial îi aduc afluenții care coboara din Suhard, cu scurgere permanentă și debite relativ constante. Cei mai importanți sînt: Rusaia, Gîndacu, Diaca (cel mai mare = 10 km lungime), Humoru
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
un element pregnant al peisajului. Turistul poate admira în lungul acestor ape numeroase repezișuri și mici cascade. În undele lor limpezi și reci, păstrăvul găsește cele mai favorabile condiții de dezvoltare, alături de alte specii, dintre care menționăm lipanul. Pe Bistrița Aurie, pe Dorna, Coșna, Băncușoru, Diaca Bistriței Aurii, pînă nu demult, se întîlneau plutele care transportau buștenii. În lungul lor, turistul va întîlni și azi locul vechilor haituri, de unde, odată cu apa, porneau la vale plutele. Majoritatea apelor din Suhard constituie adevărate
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
admira în lungul acestor ape numeroase repezișuri și mici cascade. În undele lor limpezi și reci, păstrăvul găsește cele mai favorabile condiții de dezvoltare, alături de alte specii, dintre care menționăm lipanul. Pe Bistrița Aurie, pe Dorna, Coșna, Băncușoru, Diaca Bistriței Aurii, pînă nu demult, se întîlneau plutele care transportau buștenii. În lungul lor, turistul va întîlni și azi locul vechilor haituri, de unde, odată cu apa, porneau la vale plutele. Majoritatea apelor din Suhard constituie adevărate rezervoare hidroenergetice, atît datorită pantei, cît și
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
serie de izvoare minerale carbogazoase. Ele sînt prezente Ia Vatra Dornei, la Dorna Candrenilor, în Poiana Vinului și în Poiana Coșnei. Acestea sînt valorificate în stațiunea Vatra Dornei și prin îmbuteliere. În bazinul superior al rîului Diaca, afluent al Bistriței Aurii, în punctul Borcut, se află un izvor mineral cu un debit de 0,1 l/s. Datorită configurației reliefului și în Masivul Suhard zonalitatea vegetației este evidentă. În partea superioară a masivului, la peste 1 600—l 700 m, se
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
reptilele care ajung pînă în zona înaltă amintim: vipera comună (Vipera berus) și șopîrla de munte (Lacerta vivipara), iar dintre broaște, Rana temporaria. Fauna ihtiologică este bine reprezentată în apele repezi de munte care brăzdează ținutul. Zona păstrăvului înglobează Bistrița Aurie pînă la Ciocănești, apoi cele două Diece, Coșna, Băncușoru, Ru-saia etc. Zona lipanului începe pe Bistrița Aurie, în aval de Ciocănești. Pe lîngă păstrăv (Sazrao trutta /ario) și lipan (Thymallus thymallus), mai pot fi întîlnite și alte specii: lostrița (Salmo
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]